828,913 matches
-
Kogălniceanu devine foarte apropiat de Cuza, având un rol decisiv în conceperea și adoptarea reformelor care pun temelia statului român modern. Pe 11 octombrie 1863, este numit prim-ministru al României și joacă un rol capital în formularea și adoptarea marilor reforme ale vremii - legea secularizării averilor mănăstirești, prin efectul căreia 25% din suprafața arabilă a țării intră în fondul funciar al statului român, legile comunale, prin care administrația județelor și a comunelor se încredința consiliilor alese pe baza votului; în
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
liberi, țăranii primind pământ prin despăgubire, plătit în 15 ani, care nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani. Gruparea lui Mihail Kogălniceanu, liberal-moderată, a jucat un rol esențial în fondarea Partidului Național Liberal. După sfârșitul domniei lui Cuza, marele demnitar, devenit Ministru de Externe, era și artizanul încheierii Convenției româno-ruse din 4 aprilie 1877, care prevedea tranzitul trupelor rusești pe teritoriul României cu respectarea integrității și a drepturilor politice ale Principatelor Unite. Numele său avea să fie legat pentru
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
în ședința solemnă care celebra 25 de ani de la fondarea acesteia, el rostea discursul „Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țărănimii”, care evoca, într-un adevărat testament politic, cele mai importante reforme la realizarea cărora jucase un rol decisiv, ca mare ctitor al României moderne.
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Basarabia și destinul adesea plin de tragism al populației din acest străvechi teritoriu românesc dintre Prut și Nistru. Rod al unor strădanii îndelungate și al unor căutări pasionate în arhivele secrete ale fostei URSS și Germaniei, dar și din alte mari puteri ale lumii din Europa și America, lucrarea lui Vasile Sturza (o culegere de documente, precedată de un consistent studiu introductiv) impresionează prin bogăția și varietatea informațiilor, multe dintre ele inedite, aduse în premieră în atenția cititorilor din România și
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
România și Republica Moldova. Focalizată asupra intervalului dintre Unirea de la 1918, când după mai bine de un secol Basarabia revenea la sânul Patriei mamă, până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, când această provincie și nordul Bucovinei intrau în componența marelui vecin de la răsărit, documentele adunate oferă o imagine cuprinzătoare asupra a ceea ce a reprezentat „chestiunea basarabeană” și impactul ei asupra eforturilor diplomației românești în perioada interbelică. Datorită ariei de cuprindere a documentelor, lucrarea depășește sfera strictă a subiectului anunțat în
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
în vizorul intereselor sovietice. Înregistrarea discuției lui Stalin cu ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, Anthony Eden, datată 16 decembrie 1941, consemnează propunerea avansată de liderul sovietic de a se conveni un șir de tratate, însoțite de protocoale secrete, pentru un mare număr de state europene „în care să fie indicată schema generală de reorganizare a granițelor europene după război”. În privința granițelor, Stalin viza realipirea Basarabiei și Nordului Bucovinei la URSS, dar și o extindere a teritoriului românesc „în vest, pe seama Ungariei
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
neajuns tehnico-comercial: lipsa unui sistem național de difuzare a cărților. Este ceva bizar, în cele din urmă, să refuzi să exploatezi o piață pe care o ai la dispoziție, chiar dacă e vorba de carte! Astfel de autonomii culturale pot genera mari probleme în viitor, deoarece vor crea mentalități, comportamente, interese diferite, specifice arealului. Tendințele centrifuge actuale ale diverselor grupuri de interese se bazează, au nevoie exact de aceste diferențe create artificial, convenabile, întotdeauna, altor centre de putere decât cel românesc. Nu
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
vorba de cultura națională și, înainte de toate, de cartea românească. A existat o binecuvântată contrabandă - contrabanda cu cărți, Badea Cârțan fiind unul dintre celebrii făptuitori. Cărțile au menținut vie unitatea de limbă, aspirația la unitatea națională, au făcut posibilă România Mare. Astăzi nu se mai face contrabandă decât cu țigări. Referitor la Timbrul Cărții, am o nedumerire - de ce nici un editor nu a găsit de cuviință să ceară introducerea timbrului real pe carte? Un timbru exact ca pe pachetele de țigări, pentru că
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
al unității statului, nu este o exagerare. Problema este alta - numărul celor care citesc, în general, dar mai ales al celor care citesc cărți, asemeni natalității, este în continuă scădere. Iar numărul analfabeților, ca și cel al deceselor, este din ce în ce mai mare. Iată adevărata problemă a statului român. Cât privește numărul scriitorilor, să nu ne îngrijorăm, DNA ne asigură numărul necesar. Chiar un surplus. Ceea ce chiar este o problemă de siguranță națională. Sau nu?
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
Lista lungă a exilaților români este alcătuită, în marea sa parte, din intelectuali nevoiți să părăsească țara din aceleași motive - politica, intoleranța, primitivismul relațiilor sociale, incapacitatea celor aflați la putere de a înțelege vremelnicia poziției lor. Istoria personalităților românești care au plecat sau au fost obligate să -și părăsească
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
putere de a înțelege vremelnicia poziției lor. Istoria personalităților românești care au plecat sau au fost obligate să -și părăsească Patria (mereu din aceleași motive) începe, probabil, în epoca modernă, cu Nicolae Milescu. Desigur, și înaintea Spătarului au mai fost mari oameni alungați din Țările Române, dar cred că el este cel dintâi intelectual care a luat calea străinătății. Tot el este primul care, în exil fiind, a lăsat în urma sa opere importante, valori inestimabile, contribuții recunoscute pe plan internațional. Desigur
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
rusă lucrări diverse, cele din urmă pe când funcționa la Posolski Prikaz (un Minister de Externe specific) al Țarului. Călătoria și „Jurnalul” său din China l-au înscris pentru totdeauna în rândul oamenilor de seamă ai Europei. O minte strălucită, o mare capacitate intelectuală care s-a împlinit abia după ce a ieșit din capcana politicii, după ce a fost nevoit să părăsescă țara pe care niciodată nu a uitat-o și întotdeauna a slujit-o participând la marile dezbateri europene, unde a afirmat
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Europei. O minte strălucită, o mare capacitate intelectuală care s-a împlinit abia după ce a ieșit din capcana politicii, după ce a fost nevoit să părăsescă țara pe care niciodată nu a uitat-o și întotdeauna a slujit-o participând la marile dezbateri europene, unde a afirmat și susținut identitatea neolatină a poporului român. Moldova și-a urmat destinul, rătăcind printre amenințările externe și suferind din pricina dezbinării interne. Un alt mare cărturar de nivel european, ajuns Domn al Moldovei, a fost obligat
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
nu a uitat-o și întotdeauna a slujit-o participând la marile dezbateri europene, unde a afirmat și susținut identitatea neolatină a poporului român. Moldova și-a urmat destinul, rătăcind printre amenințările externe și suferind din pricina dezbinării interne. Un alt mare cărturar de nivel european, ajuns Domn al Moldovei, a fost obligat, din cauza evoluției militaro-politice din zonă, să părăsească țara și să-și împlinească destinul intelectual în străinătate. Este vorba despre Dimitrie Cantemir*, o glorie a culturii române și a celei
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
Domn al Moldovei, a fost obligat, din cauza evoluției militaro-politice din zonă, să părăsească țara și să-și împlinească destinul intelectual în străinătate. Este vorba despre Dimitrie Cantemir*, o glorie a culturii române și a celei europene. A fost autorul unor mari și importante lucrări, de la istorie și geografie până la muzicologie - amintim că era membru al Academiei din Berlin, iar familia sa a jucat un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea sa intelectuală s-a realizat abia atunci când a părăsit scena
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
era membru al Academiei din Berlin, iar familia sa a jucat un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea sa intelectuală s-a realizat abia atunci când a părăsit scena politică a propriei țări și chiar țara. Am ales acești doi mari și emblematici precursori ai exilului românesc deoarece amândoi au realizat mari fapte culturale, amândoi fiind obligați să ia calea exilului din cauza politicii la care au participat activ și direct. Am putea spune că spațiul public românesc este prea mic pentru
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
un rol important în istoria culturii ruse. Împlinirea sa intelectuală s-a realizat abia atunci când a părăsit scena politică a propriei țări și chiar țara. Am ales acești doi mari și emblematici precursori ai exilului românesc deoarece amândoi au realizat mari fapte culturale, amândoi fiind obligați să ia calea exilului din cauza politicii la care au participat activ și direct. Am putea spune că spațiul public românesc este prea mic pentru prea marile pasiuni care îl bântuie... Anul 1848 aduce un mare
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
emblematici precursori ai exilului românesc deoarece amândoi au realizat mari fapte culturale, amândoi fiind obligați să ia calea exilului din cauza politicii la care au participat activ și direct. Am putea spune că spațiul public românesc este prea mic pentru prea marile pasiuni care îl bântuie... Anul 1848 aduce un mare val al exilaților, fenomen care nu este specific doar Țărilor Române, ci întregii Europe. Exilații polonezi, italieni, ruși, unguri cutreieră lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
mari fapte culturale, amândoi fiind obligați să ia calea exilului din cauza politicii la care au participat activ și direct. Am putea spune că spațiul public românesc este prea mic pentru prea marile pasiuni care îl bântuie... Anul 1848 aduce un mare val al exilaților, fenomen care nu este specific doar Țărilor Române, ci întregii Europe. Exilații polonezi, italieni, ruși, unguri cutreieră lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor prinse în strânsorile imperiale. Generația celor de la 1848 din
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
fenomen care nu este specific doar Țărilor Române, ci întregii Europe. Exilații polonezi, italieni, ruși, unguri cutreieră lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor prinse în strânsorile imperiale. Generația celor de la 1848 din Principate a avut marii săi exilați, între care Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă, mai proeminentă. Este un exil politic, rezultatul unui conflict profund între două lumi, una muribundă, însă căutîndu-și soluțiile de prelungire a existenței prin soluții violente, represive, și o altă
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
pomenit și descris de Giuseppe Tommasi di Lampedusa în nemuritorul său roman „Ghepardul”. Era un hotel de lux, unde adăsta și personajul său care întruchipează amurgul unui regim și al unei clase sociale, prințul Salina. O altă legendă privește înhumarea marelui român în groapa comună a săracilor. Bălcescu a fost înhumat ca un om cunoscut și de onoare, însă nimeni n-a mai plătit taxa de prelungire a concesiunii mormântului și așa se face că osemintele sale au ajuns la groapa
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
și așa se face că osemintele sale au ajuns la groapa comună. Interesant este faptul că Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a trimis un aghiotant al său cu o sumă importantă de bani, cu misiunea de a repatria rămășițele pămîntești ale marelui patriot. Misiunea a eșuat. Probabil că banii s-au risipit. Nu vi se pare a fi o poveste românească de secolul XXI? Bălcescu a luat calea îndepărtării de țară, iar în răstimp moștenirea sa ideatică, opera propriu-zisă și imaginea sa
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
a sfârșit prin a fi hulit și batjocorit de însăși Academia Republicii Populare Române, în care voci ale unor intelectuali cu prestigiu și valoare certă au veștejit valoarea operei sale. Tiktin și Gaster, doi savanți care au adus contribuții de mare importanță la cercetarea limbii și culturii române, au fost siliți să plece din țară din pricina obtuzității și unei rău intenționate aplicări a legilor vremii, lipsind astfel cultura românească de oameni valoroși, devotați științei și culturii naționale. Cioran, Eliade, Ionesco, Vintilă
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
să-și piardă răbdarea cu Grupul de la Vișegrad, care acționează invers față de cuvintele frumoase cu care pornea la drum în urmă cu un sfert de secol. Însă, imediat după „Brexit”, „V4” a căpătat o vizibilitate sporită și o influență mai mare, certificată de atitudinea binevoitoare a statelor fondatoare ale UE față de Grupul care a dat atâtea semne că vrea să-și implementeze propriile politici, dar care a devenit atât de necesar pentru... coeziunea europeană.
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
Din anul 1885 funcționează în inima Capitalei, în zona Mircea Vodă, în imediata apropiere a „kilometrului 0” al Bucureștilor, ca un simbol al continuității învățământului de frunte. De altfel, așa se explică faptul că la „Matei Basarab” au predat nume mari ale educației românești și nu numai. Punctăm aici bucuria cu care Ioan Slavici își amintea de activitatea de dascăl la acest liceu, unde a predat Limba română și Filosofie: „A le da altora învățături a fost pentru mine întotdeauna o
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]