36,992 matches
-
comunicare scrisă, în vederea stimulării interesului pentru lectură și a pregătirii preșcolarului pentru etapa de citit-scris din clasa I. 9.2. Elemente de construcție a comunicării posibilități de abordare Conținuturile subordonate domeniului limbii române, abordate nu prin prisma teoretizării, ci a actualizării lor în comunicare, deci ca elemente de construcție a acesteia, implică familiarizarea și fixarea prin utilizare în contexte similare/diferite la copiii preșcolari a componentelor codului lingvistic la nivel segmental: enunțuri, cuvinte și diviziuni ale acestora (sufixe, prefixe, sufixoide, prefixoide
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conștientizării valorii lor și a exersării utilizării lor în contexte concrete, în situații de comunicare reale sau construite, (re)create. Prin raportare la modelul oferit de cadrul didactic 295, de copii înșiși (în anumite cazuri), respectiv de secvențe înregistrate ilustrând actualizarea corectă a elementelor de limbă română literară, ca și prin crearea de contexte favorizând/stimulând implicarea copiilor în acest proces, sunt abordate implicit conținuturile subsumate nivelului fonetic/fonologic al limbii: sunetele limbii române: recunoașterea, discriminarea sunetului (aflat în poziții diferite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
două/trei ori, Detectiv de...silabe/ Găsește silaba!, variante de Loto, Domino etc.; accentul, pauza, ritmul, intensitatea: accentuarea corectă a cuvintelor, respectarea pauzelor în vorbire, ritmul vorbirii, intensitatea vocii Repetă după mine! (exersarea accentuării corecte a cuvintelor), Păcălitorul din cuvinte (actualizarea prin joc a formelor omografe: copii, copii; veselă, veselă; Andrei, Andrei), Jocul telegrafului/ Stop! (variante de joc centrate pe rolul pauzei în vorbire), Ne grăbim...ne relaxăm (diferențe de ritm al vorbirii), În împărăția lui Șopticel, Telefonul fără fir, Aproape
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asocierea imagine cuvânt), Rubrica de engleză/franceză/germană/italiană/spaniolă... (punerea în corespondență a cuvintelor din vocabularul fundamental învățate de copii la limba străină studiată, eventual, în grădiniță cu formele corespunzătoare din limba română), Specialistul în..., Profesorul de..., Lumea meseriilor (actualizarea unor termeni de specialitate cunoscuți copiilor din domeniul muzicii, desenului, matematicii, cunoașterii mediului, din sfera anumitor meserii) etc.; ,,relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor... etc.; relațiile semantice: sinonimia (lexicală, frazeologică, lexico-fraze-logică), antonimia (cuvinte diferite, cuvinte formate prin prefixare negativă), paronimia, omonimia (cu actualizarea omofoniei și a omografiei), polisemia (cu raportare la context) prin Găsește cuvântul potrivit!, Găsește perechea!, Cum mai poți spune?, Înțelesuri surori (sinonime), Alb negru, Plus minus, Da nu, Cum este?, Găsește perechea!, Loto-ul opuselor/contrariilor, Jocul negării/jocul lui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin valorificarea prepozițiilor, ,,puzzle" cu jetoane (cu verbalizarea rezultatului obținut) etc. 9.2.4. Elemente de sintaxă a limbii române valorificabile în comunicarea orală a preșcolarilor Planul sintagmatic al comunicării este valorizat, prin excelență, în comunicarea orală a preșcolarilor, prin actualizarea/respectarea regulilor de îmbinare a unităților comunicative în enunțuri, astfel încât mesajul construit să fie reperabil în limba română și să poată fi decodat corespunzător de către interlocutor (vezi, de exemplu, cazul topicii care poate influența decodarea/in-terpretarea mesajului în contexte de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
despre întâmplări din viața cotidiană, dintre un film documentar și o emisiune de divertisment pentru copii etc. Cea de-a doua direcție vizează stimularea utilizării de către copii, în comunicare, a valențelor expresive ale limbajului; vezi, în acest sens: identificarea/recunoașterea, actualizarea, completarea, crearea de figuri de stil, de rime, de imagini vizuale, auditive, motrice sugestive etc. prin Cuvinte colorate, Sentimente colorate (epitetul), Sunt ca noi..., Ne jucăm cu..., Împărăția lui... (personificarea), Jocul comparațiilor, Cum este? [jeton + numirea obiectului + caracterizarea lui sub
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prezic" acțiunea/mesajul etc.). Fiecare copil din grupă intră în rol, oferindu-se astfel mai multe perspective asupra textului epic, nuanțându-se decodarea și interpretarea acestuia de către copii, ghidați de cadrul didactic. În cazul în care se are în vedere actualizarea unui text epic prin raportare la o succesiune de imagini/ilustrații, se poate gândi/organiza activitatea prin crearea de grupe de câte patru copii (corespunzând celor patru ,,roluri") pentru fiecare planșă utilizată, urmând ca fiecare copil având ca emblemă Punctul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
care să fie simboluri diferite (corespunzând principalelor tipuri de întrebări care facilitează decodarea textului epic de către copii): un personaj stilizat (Cine?), o săgeată orizontală (Unde?), cadranul unui ceas (Când?), semnul asemănării (Cum?), semnul întrebării (De ce?), un cub (Ce?) etc. În actualizarea unor personaje/elemente din textele cunoscute copiilor, poate fi valorificat, de asemenea, jocul Ce ți-ai ales?/ Ce ai ales?317 în cadrul căruia li se oferă copiilor posibilitatea de a alege din variantele indicate de către educatoare verbal sau prin prezentarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
alese și, implicit, aspectelor pe care le îmbracă evaluarea în cadrul demersului instructiv-educativ. Accesibile și atractive pentru copiii preșcolari în primul rând prin prisma muzicalității conferite de structura versificată, textele lirice implică nu doar valorificarea lor în activități de memorizare, ci actualizarea valențelor lor și în alte situații de comunicare didactică (vezi secvențele de captare a atenției, jocurile copiilor, concursurile 323, crearea de poezii pe teme date dictate, ca și în cazul textelor epice, adulților etc.). Relevantă devine, de altfel, tocmai perspectiva
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și dezvoltat, prin discuții cu ceilalți copii); * în plan sintactic, sunt avute în vedere cu precădere raporturile sintactice sugestive și topica aici, inversiunea ,,Gerilă-Moșu" (,,dacă ar fi fost Moș-Gerilă, muzica versurilor nu ar mai fi fost la fel de frumoasă") pretext pentru actualizarea exercițiului-joc cu rime (moșu' roșu, Crăciun bun, sus pus dus, copii zglobii, nori zori etc.); în cadrul altor activități, Jocul rimelor, Găsiți rima!324 etc. se pot constitui în secvențe de sine stătătoare, pregătind etapa de creare de texte în versuri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pentru activitatea personală a copilului etc.336 Prezentarea de față reflectă, de altfel, doar o posibilă manieră de abordare a problematicii evaluării în ciclul preșcolar, un punct de plecare, nu o ilustrare exhaustivă a acestei teme. 12.4. Tipologia itemilor actualizare pentru activitățile de educare a limbajului în grădiniță Conceperea itemilor pentru nivelul preșcolar implică respectarea anumitor condiții vizând: numărul (mic) de itemi; itemi corespunzători, ca nivel de dificultate, nivelului copiilor; itemi care să cuprindă conținuturile vizate într-o formulare cât
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
12.3. Metode și instrumente ,,clasice"/,,moderne" de evaluare utilizate în învățământul preșcolar / 226 12.3.1. ,,Clasic"/tradițional în evaluare în ciclul preșcolar / 226 12.3.2. ,,Modern"/alternativ în evaluare în ciclul preșcolar / 227 12.4. Tipologia itemilor actualizare pentru activitățile de educare a limbajului în grădiniță / 229 12.4.1. Itemi obiectivi / 229 12.4.2. Itemi semiobiectivi / 230 12.4.3. Itemi subiectivi / 231 Capitolul 13. Repere în proiectarea activităților de educare a limbajului / 235 Bibliografie selectivă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de specialitate, realizate în cercetarea de față ne demonstrează că aplicarea structurii și conținutului unor modele de pregătire artistică în antrenamentul gimnastelor nu a constituit un domeniu de interes pentru specialiști, astfel încât a devenit premisa de bază și factor de actualizare pentru formularea următoarelor ipoteze: 1. Credem că prin datele documentelor de planificare putem obține informații cu privire la ponderea pregătirii artistice în ciclul anual al antrenamentului sportiv. Dacă vom identifica structura și conținutul pregătirii artistice pe perioadele antrenamentului sportiv, atunci vom putea
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
esențială pentru filosofie, în genere, pentru demersul său filosofic, în special: problema acordului dintre unitatea conștiinței și unitatea lumii (a existenței ca totalitate). Universul, ca realitate în continuă evoluție, este energie, susține el, iar personalitatea apare ca formă ultimă de actualizare a acesteia: "persoana omenească indică însăși direcția evoluției înspre care merg diferitele energii ale universului"2. Personalismul energetic, inițial simplă ipoteză, va lua forma teoriei asupra identității de structură dintre persoană și totalitatea existenței (în natura sa, energie) în lucrarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de actualizare a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare, de fapt, două orizonturi de teoretizare și tematizare. Un nivel corespunde, cel puțin în intenție, regulilor metodei științifice; celălalt, convențiilor modelului filosofic; fără a fi vorba despre o de-naturare a unității demersului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energie, și socială, fiindcă structura sa urmează ordinii umane, psihosferei. În model filosofic, personalitatea se află subordonată scenariului determinismului prin finalitate, potrivit căruia ordinea universală conduce către "corelațiunile de personalitate", aceasta, personalitatea, fiind momentul final al șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie românească. Primul orizont de tematizare a personalității din personalismul energetic constă în "fixarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de prim orizont (orizont condiționat, totuși, în ordinea întemeierii teoretice), adică o teorie obiectivă a personalității, ca prim moment către o "psihologie" de orizont secund (orizont originar, însă, în ordinea întemeierii teoretice), constând într-o teorie asupra formei finale de actualizare a energiei (persoana omenească), C. Rădulescu-Motru meditează și asupra problemei originii omului, a evoluției lui anatomic-biologice și sociale. Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a lumii. Ideea aceasta reprezintă al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și animal îi apare lui C. Rădulescu-Motru ca esențială în problema evoluției. "Corelațiile persistente", ca forme ale energiei în procesul evoluției sale, formează un flux cu o direcție către personalitate. Fiecare corelație persistentă implică totalitatea lumii, adică "istoria" formelor de actualizare a energiei. Prin urmare, personalitatea (omul) care conferă evoluției direcția este integrată într-o totalitate căreia îi servește ca sens. Animalul reprezintă o treaptă a evoluției; el este numai natură, raportat la om. Spre deosebire de om, animalul nu reflectează, nu desprinde
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mecanismul activității sale voluntare, nu este dar de natură, ci numai de grad"114. Diferența dintre om și animal este plasată de C. Rădulescu-Motru în două planuri. Întâi, ea este legată de locul acestor "corelațiuni energetice" în istoria formelor de actualizare a energiei. Și-aceasta este diferența esențială. Apoi, ele diferă după caracteristicile pe care fiecare le poartă: omul reflectează, iar animalul nu; primul are eu, celălalt nu are; omul se proiectează pe sine în viitor, animalul trăiește doar în prezent
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prezentului, lucrând asupra posibilului. Purtătorul idealului, deși este prins în legături cu mediul, cu "lumea cunoscută", încearcă adaptări la o lume necunoscută. Vectorul acestui angajament, ce transcende mediul dat, este conștiința omenească. Legătura energetică a omului cu formele anterioare de actualizare a energiei este necesară, dar este tot la fel, pentru păstrarea identității de sine, și trecerea dincolo de această determinare. Un fapt anterior personalității, anume conștiința, devine, la om, instrument de transcendere a constrângerilor pe care le crează chiar realitatea energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constrângerilor pe care le crează chiar realitatea energetică în evoluția sa. Este vorba, desigur, despre o transcendere îngăduită de însuși "programul" energetic al lumii, de vreme ce impulsul ca și tehnica depășirii lumii date sunt forțe care se nasc din formele de actualizare a energiei. Corelația energetică persistentă reprezentată de om se deosebește de celelalte corelațiuni prin capacitatea de a instrumenta o acțiune ale cărei rezultate sunt proiectate în forma scopurilor, prin urmare, sunt cunoscute anticipat. C. Rădulescu-Motru socotește că cercetarea idealului, a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar fi întocmite de o inteligență în vederea realizării unui ideal și a conservării acestui tip specific"133. Cu adaosul că eul tematizat de personalismului energetic este moment prim în procesul personalizării și că el reface întreaga ordine a formelor de actualizare a energiei, dându-i, de fapt, acesteia, sens într-o ordine de finalitate. De altminteri, finalitatea personalității este condiționată regulativ, nu constitutiv, spune C. Rădulescu-Motru, sub inspirație kantiană de finalitatea eului. b. Poziția specială a eului, ca început al personalizării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru amândouă tipurile de reconstrucție, apare prin două forme ale sale. Închiderea sa istorică se deschide, parafrazând o vorbă a lui Constantin Noica, spre determinarea ontologică a omului; cea "cosmologică", spre stabilirea statutului său existențial raportat la celelalte forme de actualizare a energiei. În închidere cosmologică, personalitatea are valoare în sine; în închiderea istorică, ea este personalitate a individului sau a poporului, deschisă infinit către alcătuiri diverse. În amândouă sensurile ea este unitate, prin urmare, este purtătoare de finalitate. Doar că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]