8,468 matches
-
o lucrare rămasă încă în manuscris atmosfera antitotalitară de la cursurile celor doi mari bizantiniști: Brătianu și Bănescu. Ultimul făcea chiar analogie între acțiunile anarhice ale plebei din Bizanț și cele produse de „bandele de derbedei, care se dedau pe străzi, acuma, la tot felul de samavolnicii”. Desigur că în majoritatea revistelor de istorie din 1944-1947 a continuat să prevaleze spiritul științific, dar au apărut concesii, dacă nu și istoriografice (RIR, SCI, RA, Hrisovul), cel puțin politico-ideologice (încadrarea sau apropierea de politica
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a apărut un caz foarte mediatizat, al profesorului Virgil Veniamin, unul dintre directorii Fundației Culturale Carol I de la Paris, despre care s-a dovedit că, având familia rămasă în țară, a fost șantajat de Securitate și obligat să dea informații. Acuma, ce informații putea să dea altele decât că în ziua cutare un comitet român de nuanță politică cutare se întrunea în sala cutare ca să discute diferite probleme anticomuniste? Evident, știrea era vitală pentru Securitatea română compusă din atâția oameni, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de ani, dar adevărul nu se va ști niciodată. Emil Georgescu a fost supus unui tentative de asasinat. Faimosul terorist, care lucra și pentru Securitate, Carlos, a depus niște bombe la departamentul ceh, omorând pe cineva și rănind mai mulți. Acuma se știe că românii erau cei vizați. Astfel că Europa Liberă nu era un loc dintre cele mai liniștite. Dar existau avantaje materiale mari, erau satisfacții intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentație extraordinară, aveai acces la biblioteca postului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a făcut până acuma un studiu științific monografic asupra lor”. O jumătate de secol mai târziu, un cunoscător al temei conchidea că „există o bibliografie relativ bogată despre istoria românilor americani, suficientă în orice caz ca să încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele mai multe dintre mărturiile lor ulterioare, ca în cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrâni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta că ești fata sau ești băiet... Și... și când vroiam acuma, mi-e rușine să vă spun, da’ era în fundu’ vagonului, în mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
canapea, să am o carte bună, tata să fie din nou bine dispus și ocupat, mama veselă, Sisi copil, să nu ne mai gândim ce va trebui să schimbăm pe ce, pentru a putea trăi, iată ce este pentru mine acuma casa. Nu voi mai face economie, voi căuta să trăiesc numai pentru ziua de azi, căci la ce mi-au folosit economiile, ce s-a ales din totul?”. Ca și casa, patria devine ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
numai pentru ziua de azi, căci la ce mi-au folosit economiile, ce s-a ales din totul?”. Ca și casa, patria devine ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate că nu s-ar fi întâmplat în condiții normale: „Abia acuma simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung drept patrie. Cauza era că veșnic eram obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să fie adus în această sală pe tot parcursul festivalului. Dansul fiind o artă tânără, fiind practicată de oameni tineri, este normal ca această simbioză (între cei de pe scenă și public) să funcționeze. Dar asta nu se întâmplă peste tot. Acuma, în ce privește conținutul: aceleași fenomene pe care le constatăm prin alte părți, le-am constatat aici. În dansul contemporan să îl numim așa pentru că trebuie să punem lucrurile într-un fel de sertar în general și în acest festival, în particular
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca să vă citez exact. Este înțeleasă bine, potrivit, corect libertatea la noi din punct de vedere al coregrafiei? G.C. Cum să vă spun?... Da, cred că este înțeleasă foarte bine. Oamenii au înțeles că au voie să facă ce vor. Acuma, nu știu dacă fac, realmente, tot ce ar putea să facă, pentru că, am impresia, se uită un pic în dreapta și în stânga în loc să aibă încredere în simțul artistic, în instinctul și în talentul lor. A.V. Ce credeți că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nu le cunoaște, deoarece se programează la radio foarte rar și la ore tîrzii din noapte, iar manelele contrafăcute, poluate, stricate, de prost gust, circulă pe toate drumurile, pe multe canale media, nu mai vorbesc de internet. A.P. E-adevărat. Acuma, nici nu sunt de părere că ar trebui făcute lungi introduceri în problematica manelelor, pentru că lumea n-are nevoie de ele. Deși, sunt texte, trebuie să spun asta, dacă emisiunea dumneavoastră o tolerează, sunt texte halucinante în manele. Un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
încă unul, la întâmplare: O, azi sunt bucuros ca un cristal Fără cusur mi-s hainele de înger Mi-e fiecare nastur triumfal Încoronat de proaspete răsfrângeri. Luați-mă, oglinzi, în cuarțul vostru Încă puțin, căci vreau să plec de-acuma Spre dulcele septembre, unde rostul meu E doar s-ating cu pieptul, bruma. Vom vorbi despre poezia lui Emil Brumaru, care, de curând, a primit două premii. La 28 martie, premiul "Gheorghe Crăciun" pentru Opera Omnia acordat de revista "Observator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
iarăși, a fost important pentru că a început să mă publice, eu trimiteam versurile din Dolhasca luni, sâmbătă apăreau în "Luceafărul". El a fost foarte puțin redactor-șef acolo, un an sau doi, mă publica fulgerător, era chinuitor într-un fel, acuma eu scriam ca să am ce-i da lui Ștefan Bănulescu... A.V. Lăsați-mă să mai citesc un poem, cu titlul " Trei stele". E.B. "Trei stele"!? Eu sunt total învins de rouă Definitiv trăsnit de crini O, Reparata, dă-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
au fost tot felul de apariții, a fost Mesia intermediar, au fost hasidicii. Atunci era o biserică și un stat, și trebuia să faci în așa fel încât totul să convină bisericii. Rebeliunea avea același scop, să dărâme acea biserică. Acuma, ce se întâmplă? Postmodernismul, pentru că structurile nu mai sunt fixe, îți impune să dărâmi șapte biserici. Deci, postmodernismul este o adaptare a artei la această multiplicitate a receptorilor. Sunt mulți, multe culturi, multe idei. Astăzi pot fi filme cu subiect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acolo. Și oamenii, nicăieri. Duși. A venit Dracul noaptea și i-a luat. Mare ciudățenie. Preotul s-a dus imediat și a sfințit locul, l-a îngrădit și a pus cruci în cele 4 colțuri. Și așa a rămas până acuma. Nu ne crede nimeni, da mă jur că așa a fost. Mă jur... ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Strip-art Să zicem că vă treziți într-o dimineață, după ce ați visat că sunteți ba Mona Lisa, ba o pară din Archimboldo, ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
mult sau mai puțin obiective. Șapte ani de zile am fost alături de această echipă extraordinară, care a încercat să vă apropie de atmosfera, de spiritul unei sărbători deosebite, din păcate prea puțin cunoscută ca și multe alte sărbători ale noastre. Acuma, bineînțeles că n-o să vă mai plictisesc ca în anii anteriori, cu noaptea strigoilor, cu ziua lupului, cu usturoiul...de unde vine, de ce se făcea, fiindcă îmi inchipui că suntem împreună cumva, foarte puțini sunt cei noi, care ați venit pentru
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
asta fiindcă altfel dincolo de spectacolul în sine nu vom rămâne cu nimic, va fi așa ca o nucă goala, o vom sparge și nu vom găsi nimic acolo. Și e mare păcat, ca acum noi suntem practic la un hotar, acuma in anii aceștia se sfârșește o lume și începe o altă lume. Depinde de noi, mai ales de noi ăștia mai în vârstă, dacă va fi mai bună sau mai puțin bună. Și eu mă bucur din suflet că sunt
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
mici, să vedeți lucruri pe care altădată oamenii le foloseau la acest an nou, de ce fetele incercau să-și afle ursitul în această seara. De ce, fiindcă același lucru se face și peste o luna, iarăși e o discuție foarte complicată, acuma nu ajungem la ea.În timp, noi am adoptat anul nou de la intâi ianuarie, dar sute de ani pana în secolul al XVIII-lea, înaintașii noștri au practicat acest străvechi inceput de an, altfel nu se explică de ce fetele și
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
împotriva sistemului. Pedeapsa va fi alta și concluzia pe care i-o spune jandarmul lui Moromete, în încercarea de a se justifica, este un pur ,,românească": ,,De mă' Moromete, dacă era după mine îi dădeam două palme și gata, dar acuma...". Am invocat scena respectivă pentru a sublinia că destinul celui care caută dreptatea într-o lume strâmbă nu este unul comod, dimpotrivă, este o cruce dificilă pentru purtarea căreia trebuie să se bucure de simpatia și de prețuirea noastră. A
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
În clipa în care am enunțat-o, am început să mă retrag, dar relația cu țara ca o mamă, ca o mamă indiferentă, o mamă care nu mă iubește, nu dă doi bani pe mine, mă folosește. Ești istoric, și acuma, ca neofitu’, spuneam despre faptul că este o țară de supraviețuitori, dar asta este senzația mea, că România, istoricește, a supraviețuit constant. Mihai-Răzvan Ungureanu: A supraviețuit, într-adevăr, dintotdeauna. De fapt, nici nu cred că există națiuni care să nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu este produsul unei epoci istorice, aceasta pe care o traversează România. Momentul integrării în UE îl prinde ca istoric și ca ministru de Externe, nu este o contradicție. Andrei Gheorghe: Adică peste 50 de ani o să fie, și acuma nu fac mișto, și chiar mă gândesc, de ce nu, Titulescu, Mihai-Răzvan Ungureanu. Păstrând proporțiile, dar o să fie așa ceva, pentru că a patronat un moment extrem de important. Este posibil ce spun eu acuma? Bogdan Chirieac: Deci istoria va consemna și numele lui
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Gheorghe: Adică peste 50 de ani o să fie, și acuma nu fac mișto, și chiar mă gândesc, de ce nu, Titulescu, Mihai-Răzvan Ungureanu. Păstrând proporțiile, dar o să fie așa ceva, pentru că a patronat un moment extrem de important. Este posibil ce spun eu acuma? Bogdan Chirieac: Deci istoria va consemna și numele lui Ungureanu, și numele celorlalți lideri, nu? Poate unii dintre ei din cauza asta și doresc să rămână la putere cu orice preț. Andrei Gheorghe: Da, este o ocazie extraordinară. Bogdan Chirieac: Fiindcă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
la putere la vremea respectivă, cel puțin istoria de astăzi nu prea-i reține. Ba, am avut această senzație... Andrei Gheorghe: Știu, și am vorbit despre asta în mai multe emisiuni și este degeaba, am senzația că vorbesc degeaba. Și acuma mă întâlnesc și spui același discurs. Bogdan Chirieac: Nu, nu vorbești degeaba. Eu am avut o imagine care mi-a displăcut mult. Mi-a displăcut atunci când în 1999 aviația NATO bombarda Iugoslavia lui Miloševiæ, Miloševiæ un dictator... Andrei Gheorghe: Era
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
foarte obosită, în opinia mea, după 17 ani de... Andrei Gheorghe: Îngrozitor de obosită. Bogdan Chirieac: România despre care vorbim adesea în termeni foarte duri, nu în termenii tăi foarte duri... Andrei Gheorghe: Nu, că este bun introul, pentru că este folositor acuma. Bogdan Chirieac: ...așa, ci în termenii, să spunem, chiar diplomatici foarte duri, fiindcă încă ne mai doare. Când nu o să ne mai doară, atunci vom face ceea ce fac milioane de români în acest moment. Andrei Gheorghe: O să plecăm. Bogdan Chirieac
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
îți plac astăzi în România, la care te uiți admirativ. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dă-mi un criteriu măcar, ca să-mi fie mai ușor. Andrei Gheorghe: Fii atent că îți dau un criteriu aiurit. O să-ți dau pe urmă criteriul bun, dar acuma îți dau... Fotbal? Mihai-Răzvan Ungureanu: Hagi. Andrei Gheorghe: Interesant. Mihai-Răzvan Ungureanu: Îți explic de ce. Mi-a plăcut în teren, eu nu sunt un iubitor de fotbal, pentru că nu sunt un amator de fotbal, dar sunt indivizi magici. Însă l-am
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
către Hagi? Bogdan Chirieac: Nu, dacă vrei, urmare a educației mele făcute în perioada comunistă a acestei țări... Andrei Gheorghe: Ai făcut sport? Bogdan Chirieac: Am facut baschet, am 1,91, era firesc, mă lua de la școală pe vremea aia. Acuma nu te mai ia nimeni de la școală, te trimite în cafenea. Andrei Gheorghe: Mare prostie. Bogdan Chirieac: E o prostie uriașă. Deci am această educație și consider că marii sportivi și micii sportivi care au luptat în competiții internaționale având
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]