10,318 matches
-
de la gurile rîului Yangtze, arunca o sclipire umedă pe brațele și picioarele lui Jim, ca o amintire a acelui praf fin pe care Îl văzuse cînd ajutase la construirea pistei de aterizare de pe aeroportul Lunghua. Știa că era treaz și adormit În același timp, visînd despre război. Jim Își sprijini capul de pieptul domnului Maxted. Străfulgerările aerian umpleau stadionul și Îi Învăluiau pe deținuții adormiți În giulgiuri de lumină. Vor lua oare parte cu toții la construirea unei uriașe piste de aterizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
văzuse cînd ajutase la construirea pistei de aterizare de pe aeroportul Lunghua. Știa că era treaz și adormit În același timp, visînd despre război. Jim Își sprijini capul de pieptul domnului Maxted. Străfulgerările aerian umpleau stadionul și Îi Învăluiau pe deținuții adormiți În giulgiuri de lumină. Vor lua oare parte cu toții la construirea unei uriașe piste de aterizare? În mintea lui, zgomotul avioanelor americane declanșa sinistre prevestiri de moarte. Conjugînd verbele latinești și Închipuindu-și că rostește o rugăciune, adormi lîngă domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe deținuții adormiți În giulgiuri de lumină. Vor lua oare parte cu toții la construirea unei uriașe piste de aterizare? În mintea lui, zgomotul avioanelor americane declanșa sinistre prevestiri de moarte. Conjugînd verbele latinești și Închipuindu-și că rostește o rugăciune, adormi lîngă domnul Maxted și visă despre pistele de aterizare. 31 Imperiul Soarelui Un soare umed de dimineață umplu stadionul, reflectat În bălțile de apă care acopereau pista de atletism și În radiatoarele cromate ale mașinilor americane parcate În spatele porților din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
valea părea plină de același praf cenușiu. Malurile canalului erau la fel de pale ca și apa dintr-un pîrÎu În care se spală morții. Carcasa crăpată a unei bombe neexplodate zăcea În apa puțin adîncă, asemenea unei mari broaște țestoase care adormise Încercînd să-și Îngroape capul În noroi. DÎndu-și seama că vibrațiile unui avion Mustang, care zbura la mică Înălțime, ar putea declanșa detonatorul, Jim se grăbi În vale, despărțind urzicile cu revista. Aruncă În aer conserva Spam, o prinse Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca un pui de delfin. Dormi și visezi lumea. Te trezești, ai auzi ceva, ai vedea ceva, totul ca un vis, un fel de părere, În care le știi pe toate, de unde vin, cum sunt făcute, unde se duc și adormi din nou liniștit cu degetul În gură. Așa Îți petreci veșnicia. Râzi și plângi, uneori, pentru toată jalea și bucuria lumii. Râzi și plângi, dormi și visezi, TU, care le știi pe toate, suflet bun la Dumnezeu. Totul se năruie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de a-ți atinge fața ca să te scarpini. Nu ai putința să cercetezi această amorțeală, acest amestec de bine și de rău. E o liniște În neputința asta, care durează până ce revolta Îți biruie ființa și atunci probabil urli și adormi. Treci În somn plutind. Totul pare un continuum care te absoarbe nesătul. Simți ceva cald care te inundă, prelungindu-se pe burtă, pe picioare și pe mâini. Un miros cu care ești obișnuit, apoi totul din cald devine de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În ziua de 10 februarie, mai bine spus În noaptea de 10 spre 11 februarie va avea loc o eclipsă parțială de lună. Ce pot face doi oameni tineri iarna? Nu au un kilogram de grăsime. Băiatul cel mic a adormit, iar cel mare este bolnav. Îi Închid În casă pe amândoi și se duc la Operă. Acolo se joacă Rusalka. Se duc a treia oară pentru că le place de morarul cel bătrân și cum se aruncă În valuri fata lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
rupt de foame și țipă de două ceasuri, iar tu caști gura la taică-tu care Îți explică cum e cu apa și cum se fac trucajele. E bucuros că nu te-ai scărpinat și nu vei rămâne cu semne. Adormi Într-un târziu și nici vorbă să mai prinzi eclipsa parțială de lună. În altă ordine de idei, și tovarășul Stalin a avut vărsat de vânt când era mic. S-a scărpinat și are fața plină de semne. La această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și peste ape. Afară este o noapte grea de smoală. Albul se stinge În negru. Dimineața În pomul tău de iarnă strălucesc sărace globurile. Au cumpărat până la urmă un brad pricăjit pe care l-au ascuns În pod până ai adormit. Mama zâmbește. Tatăl este aproape beat. Îți strângi În brațe frățiorul și te tot uiți la globuri. Sub brad același cadou ca anul trecut. O mașinuță nouă de tablă kaki și două mandarine. Nimeni nu-ți știe gândurile. Numai tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tot dă de-a berbeleacul. Tocmai acum când vor Începe filmele, În televizor nu se mai vede nimic. Numai dungi care se mișcă. În timp ce domnul Schmerler citește În programul radio „Câteva din urmările unui reglaj incorect al receptorului de televiziune”, adormi pe un scaun. Nu poți În aceeași zi să vezi filme și la cinematograf și la televizor. Totul din cauza unui reglaj incorect al receptorului. Comitetul internațional de Măsuri și Greutăți a adoptat definiția metrului. Un metru este egal cu 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
viitoare a rămas tot aia cu Gherea. Data viitoare este mâine. În 28 martie 1959, Prezidiul Marii Adunări Naționale emite decretul privind lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om În agricultură. TU, mereu la pândă. Înainte să adormi. Poate se Întâmplă ceva. Într-o noapte, apare la București unchiul Niță sau Niță lui Danea lui Micu cum i se mai zice la țară, la Făget. El este bărbatul sorei mamei tale. Apare cum că „dragă șogore am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se lipea pușca de mână din cauza gerului și zic că lupta a fost pentru pământ, că așa le-au spus că le mai dă pământ. Tu, băgat sub plapumă, belești la ei ochii cât cepele, caști urechile cât pâlniile și adormi În pândă. Desaga cu toate lasă În cameră miros de Crăciun. Afară este o primăvară ploioasă. A doua zi se duc pe la cazărmi și pe urmă prin oraș. Beau bere și mănâncă țâri pe terasa circului lângă Batiștei și fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Fratele tău, care a fost tuns la zero și pe care l-ai poreclit Oaia, este eliberat din pivniță. În locul lui a intrat cea mai mare parte a lucrurilor. În afară de paturi. Mâine vin zugravii. E frumoasă strada Episcop Ilarion și adormi fericit cu „oaia” În brațe. Apuci să-i povestești cum l-ai bătut pe Motorină repetentul și cum l-ai scuipat În ureche. Și mai apuci să-i spui: „Ascultă bă oaie proastă și fugăcioasă, tu știi cum se taie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
chelie și-l luminezi: „Cu diamantul bă, cu diamantul de la geamgiu!” În cealaltă cameră mama și tata nu se pot hotărî dacă să dea cu rulou sau nu. Decid Într-un târziu. Cu praf de mătase și toată lemnăria maro. Adorm În patul lor. Patul se află exact În locul În care avea biroul secretarul de partid al secției opt miliție. Miliția s-a mutat În alt local. Secretarul de partid e taică-tu, mai precis locțiitorul lui. Merge la liceul seral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
liniște. Peste oraș s-a lăsat o pulbere fină, ca o pudră, ca un praf de porțelan, cu un gust acru și străin. Un zumzet imperceptibil, ca al unor cărăbuși Într-o pădure de stejari, treieră aerul care i-a adormit pe toți. Țes pânze păianjenii și se apropie Sfintele Paști. Lumini firave vor umbla pâlpâinde pe străzi. În seara de Înviere, la liceu, se organizează În sala de sport o reuniune cu bufet și dans. Te vei duce precis, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vizitat tu expoziția de mase plastice a Statelor Unite ale Americii la București, unde ai văzut costumul de cosmonaut al lui John Glenn, găleți, ligheane, farfurii, pâlnii, pahare, furculițe, cuțite și diverse suporturi dintre care unul era pentru ouă. Toate din material plastic. Adormi În iarba jilavă a primăverii, adoarme o parte din tine, partea subconștientă (aia cu libidoul) și probabil și astăzi doarme acolo În curtea Închisorii Doftana, citadela de luptă a eroicei noastre clase muncitoare. Restul, În stare de veghe, e frenetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
a Statelor Unite ale Americii la București, unde ai văzut costumul de cosmonaut al lui John Glenn, găleți, ligheane, farfurii, pâlnii, pahare, furculițe, cuțite și diverse suporturi dintre care unul era pentru ouă. Toate din material plastic. Adormi În iarba jilavă a primăverii, adoarme o parte din tine, partea subconștientă (aia cu libidoul) și probabil și astăzi doarme acolo În curtea Închisorii Doftana, citadela de luptă a eroicei noastre clase muncitoare. Restul, În stare de veghe, e frenetic și zburdă ca un pui Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te aperi măcar. Peste noapte va ninge și albul ca o poemă finală va acoperi această lume de noroi. Anul internațional al soarelui, cum a fost decretat de Națiunile Unite, se Încheie, Crăciunul se apropie și ultimul gând Înainte de a adormi Își Înfige cangea Într-un fel de soare din care curge o lumină plină de noroi și mâl. Ceasul Pobeda nu mai există, În schimb, ai și tu o iubită și pe deasupra te crezi tare la limba și literatura română
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
aia cu hiperbola n-ai Învățat-o. Și pe deasupra nici starea sănătății tale nu este bună. Dintele, julitura și parcă te doare În gât. Piesa de teatru nu prea ai Înțeles-o, dar a fost bine și Într-un târziu adormi În ultimele clipe ale zilei de 19 martie 1965. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române anunță cu adâncă durere Încetarea din viață În ziua de 19 martie, orele 17
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
iar tatăl se lăudă că el câștigase pariul și-i pusese soției În brațe trei metri de stofă pe care o cumpărase, În drum, de la un magazin din Bariera Vergului. „Să-ți faci taior!” așa i-a spus și a adormit Îmbrăcat și cu cizmele În picioare. Era 1 iulie 1957, ora șapte și cincizeci și cinci de minute seara. La radio se transmitea emisiunea „Noapte bună, copii”. „De ce zboară ciocârlia atât de sus În văzduh”, poveste germană. Partea a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
unității. Manevrezi de trei ori o cursă oarbă a trăgaciului, până te plictisești. Bagi glonțul Înapoi În Încărcător și te Întinzi ca un câine pe jos, la picioarele drapelului. Stai cu mâna În cot. În felul ăsta nu poți să adormi. Și când, În fine, te prăbușești, urlă fioros soneria alarmei. Sari ca ars și, În mai puțin de zece minute, comandamentul colcăie de ofițeri, unii pe care nu i-ai văzut niciodată În viață. Stai ca o stană de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
s-au prezentat și soliștii orchestrei de instrumente naționale Toperpil și Togbadrsab, care au interpretat cu virtuozitate cântecul napolitan din baletul „Lacul lebedelor” de Ceaikovski și, respectiv, „Melodie” de Rubinstein. Noaptea, trenul trece greoi Dunărea peste Podul Prieteniei. Curând vei adormi. Dimineața, TU la Sofia. Pentru prima dată În concediul legal de odihnă. Pentru prima dată În străinătate. Ți-ai scos un pașaport turistic undeva pe strada Trăsura cu Cai, din apropierea Institutului de Teatru și Cinematografie. Levele primite În țară se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de o mătușă, dacă o să ajungă vreodată omul pe lună și prinzi momentul acela, ritmul sacadat al roților de tren În tunel te Îndeamnă la somn și exact În clipa În care Neil Armstrong coboară din modul pe solul lunar, adormi, și clipa aceea urmărită de milioane de oameni ție nu-ți dezvirginează retina căci dormi, moțăi, ești plecat din lume, și tresari, dar americanii sunt deja pe lună, se vântură pe acolo cu steagul ăla care pare a fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
casă, se uită În oglindă, deschide lada, netezește cu mâna covoarele țesute În iernile fără număr - iernile de așteptare nu pot fi numărate niciodată, ele sunt Întotdeauna fără număr - suflă În lampă și se culcă Într-un târziu și Bitancu adoarme odată cu ea și nu-ntreabă. De Sfântă Mărie vine popa Banea, că-i musai să-l dai, că acum Îi mare copilu’ și se duce Bitancu la școală pe prima clasă și știe toate celea. Serile stă la lampă după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ar fi tăcut dintr-o dată mirat, mirat, ca și Bitancu, care nu poate să Înțeleagă pentru ce este groapa atât de adâncă, ca o fântână și dreaptă ca un horn și este atâta liniște și el nu poate ieși și adoarme lângă mort; șarpele, șarpele pe care l-a prins, puiul de șarpe doarme În bidonul de apă, doarme Bitancu cu bocancii În noroi până la gleznă și cu arma Între picioare. „Cât Îi fii tu, să nu dai arma din mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]