8,265 matches
-
linia de mijloc pe termen scurt. Conform teoriei în discuție, totuși doar pe o perioadă lungă aruncările se repartizează echitabil între cele două fețe ale monedei. Pe piață, eroarea jucătorului îi poate face pe investitorii care cred în ipoteza evoluției aleatorii a cursurilor să adopte o gestiune contra curentului. Ipoteza în discuție care vrea ca randamentele trecute să nu prefigureze randamentele viitoare pentru că evoluțiile cursurilor sunt presupuse a fi independente de la o perioadă la alta îl determină efectiv pe investitor să
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
spre titlurile care s-au comportat mai puțin bine pe piață. Asparhova, Hertzel și Lemmon (2005Ă au creat pe calculator 50 de secvențe diferite care retrasează de fiecare dată evoluția pe 8 perioade a cursului unui titlu urmând un traseu aleatoriu. Ei au arătat cele 50 de secvențe unui eșantion de 43 de studenți de la universitatea din Utah și le-au cerut să parieze pe evoluția cursului în a noua perioadă, fiind conștienți că procesul urmat de curs este aleatoriu. Concret
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
traseu aleatoriu. Ei au arătat cele 50 de secvențe unui eșantion de 43 de studenți de la universitatea din Utah și le-au cerut să parieze pe evoluția cursului în a noua perioadă, fiind conștienți că procesul urmat de curs este aleatoriu. Concret, subiecții trebuiau să fixeze la sfârșitul celei de-a opta perioade un preț de cumpărare sau de vindere în funcție de ce sperau: o creștere a cursului sau o scădere în timpul celei de-a noua perioade. La sfârșitul celei de-a
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
scurtă (nouă perioade în totală. Afișând această diversiune, subiecții au terminat experimentul cu o îmbogățire finală medie de 11,10 dolari, inferioară îmbogățirii (20 de dolariă pe care ar fi obținut-o dacă ar fi considerat că procesul este strict aleatoriu. Concluzie După cum s-a spus deja, studiile empirice concluzionează adesea că există un efect momentum de termen scurt asupra piețelor. A anticipa că o acțiune care s-a comportat de curând sub nivelul pieții va ajunge să o depășească foarte
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cazurile în care se afișează eroarea jucătorului de cele în care se crede fără temei în bătutul fierului cât e cald. Ei au lansat ipoteza că cele două diversiuni comportamentale intervin în contexte diferite. Când este vorba de fenomene naturale aleatorii, ei demonstrează o tendință de a afișa eroarea pariorului în timp ce atunci când este vorba de performanțe umane pentru care există liste statistice pe perioadă lungă, ei cred în existența fenomenului amintit aici. Pentru a testa ipoteza respectivă, autorii au realizat două
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
raționamentul afectiv nu a dus la nici o minune. Estimările de randament pentru anul 1995 și randamentele observate a posteriori au reieșit ca fiind complet necorelate. Ceea ce ne face să credem că previziunile afective nu valorează mai mult decât previziunile pur aleatorii... Concluzie O societate care ne place mult nu e neapărat o societate performantă. Iar o societate performantă nu are neapărat titluri performante: totul depinde de valorizarea ei. Afectul poate fi cu siguranță util dacă oferă idei de investiție. Este în
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
refuz de a considera că cunoașterea rezultatelor acțiunilor trecute influențează judecata prezentă. Pentru a detecta diversiunea de față psihologii au recurs la trei metode. Prima constă în a le cere unor indivizi să dea previziunile lor cu privire la realizarea unui eveniment aleatoriu înainte de întâmplarea lui și de a reda, odată cunoscut rezultatul, previziunile pe care le făcuseră înainte. A doua tehnică face să intervină două grupuri de indivizi. În primul grup, subiectul trebuie să dea previziunile sale înainte de realizarea evenimentului fără a
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
eșecurile pe seama unor factori exteriori și incontrolabili. Ceea ce Langer și Roth (1975Ă rezumă prin: «Cap EU câștig, pajură înseamnă ghinion». De asemenea plusvalorile sunt asimilate de investitor ca dovezi ale priceperii sale în timp ce își explică scăderile de venit prin partea aleatorie a mecanismelor economice și a proceselor bursiere. Dacă e vorba de așa ceva, atunci piețele în urcare au ca rezultat amplificarea excesului de încredere natural al investitorilor deoarece aceștia afișează atunci numeroase plusvalori. Dorn și Huberman (2003Ă au analizat profilul investitorilor
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
creează piețe fictive cu cumpărători și vânzători. Unul din primele experimente în domeniu a avut loc la sfârșitul anilor 1980. A fost efectuat de Richard Thaler cu elevi de la Cornell University cărora li s-au oferit grațios și în mod aleatoriu cești de cafea cu blazonul universității, cești care se găseau la vânzare la buticul din campus. Experimentul în discuție, de o mare simplitate, a arătat că studenții care au beneficiat de cadou se consideră gata să se despartă de ceașcă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
pot surveni cu aceeași probabilitate, și anume o șansă din două. Cele patru surse de venit utilizate în experiment erau următoarele: Conjunctură Investiții A B C D Bună Proastă 900$ 1100$ 1260$ 1380$ 900$ 800$ 700¤ 600% Subiecții erau plasați aleatoriu într-o condiție experimentală din trei posibile. Fie aranjau în ordinea preferințelor veniturile A, B și C, fie doar veniturile B și C, fie în sfârșit veniturile B, C și D. Dacă contextul (locul în gamăă este fără importanță în
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
-momentum 11 -soare 123 exces -de încredere 66 -de trading 79 F familiaritate 47 fals consens 12 G gestiune -contra curentului 10, 27 -momentum 9 I iluzie -de control 81 -monetară 39 interacțiuni sociale 147 dobânzi compuse 34 M evoluție aleatorie 27 N norme sociale 150 O omisiune 169 optimism 63 P gândire de grup 153 persistență 34 puncte de referință 20 polarizare 156 preferințe individuale 135 primă de risc 13 R raționamentn afectiv 56 reprezentativitate 12 S Statu quo 104
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o cu totul altă dinamică în ceea ce privește anumite sectoare de reformă la nivelul aparatului juridic în general. Noi trăiam până în 2005, trebuie să recunoaștem, coabitam cu câteva chestiuni care ne aduceau aminte de Evul Mediu. Nu exista nici un mecanism de alocare aleatorie a cauzelor în tribunale. Ceea ce foarte multă lume reclama, și anume că procurorul sau Curtea este coruptă, se datora faptului că exista posibilitatea de a alege dosarul și de a te concentra tu, magistrat, cu precădere asupra unui dosar. Dragoș
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
felul în care instituții publice sau private, actori politici sau civici se identifică cu elită politică sau intelectuală din România a anilor 40 ai secolului trecut s-a scris mult. Fără a fi exhaustiv îi amintesc aici, într-o ordine aleatorie, pe Ruxandra Cesereanu (2007), Michael Shafir (2002, 2014), William Totok (2005), Gabriel Andreescu (2015), Andrei Pleșu (2015, 2016), Laszlo Alexandru (2016), Dan Pavel, Alină Mungiu Pippidi, Lucian Boia (2014), Cristian Pîrvulescu, Alexandru Climescu (2014, 2015), Adrian Cioroianu. Au fost dezbateri
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
situația particulară a acestor două tipuri de scrutin, particularitate dată de OUG 55/2014, scopul principal al acestei cercetări este acela de a testa în ce măsură ordonanță a avut efecte electorale concrete. Prin urmare, folosind un eșantion de 10 județe alese aleatoriu (5 din Transilvania & Banat, 5 din Muntenia, Dobrogea & Moldova), vom compară rezultatele electorale de la alegerile europarlamentare și prezidențiale din acele localități ai căror primari și-au părăsit vechiul partid 3. În acest sens, vom testa impactul migrației politice asupra rezultatelor
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
primului-ministru de către președinte creează confuzie și blocaj instituțional, fiind în contradicție cu alegerea președintelui prin vot direct 21. În cazul în care se interpretează că președintele nu are decizia finală cu privire la numirea primului-ministru, rezultă că formarea majorității parlamentare poate fi aleatorie (așa cum s-a întâmplat în 2005) fără coerentă ideologică, fragilă, si reversibila. Consecință directă: conflicte prelungite între cei doi poli ai puterii executive, cu efecte grave asupra continuității programului adoptat în Parlament. Momentele principale care au ilustrat această disfuncționalitate au
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]