8,957 matches
-
astă carte numele unei generații sacrificate post‐ mortem la uitare. România, și prin excelență Bârladul, abundă în eroi, am putea spune, care au întreținut o spiritualitate românească sănătoasă. Pe aceștia îi descoperă Ion N. Oprea , oameni ce și‐au lăsat amprenta lor spirituală în cerneala secol ului al XIXlea și al XX‐ lea. În aceste câteva rânduri nu dau nici un nu me, aș face o 12 nedreptate fără a‐ i numi pe toți. Las cititorul să‐ i descopere pe rând, să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
altfel să-i zic... eu, de ea nici nu îmi mai aminteam...” nemaiînțelegându-se cu neamurile din partea soțului, acesta provenind dintr-o familie modestă cu copii mulți, copilărind într-un climat nefavorabil. De altfel, determinismul mesajelor parentale și-a pus amprenta asupra personalității tatălui vitreg - vicios, bețiv, recalcitrant, evazionist... O perioadă de doi ani, mama și soțul au locuit împreună cu bunicii. După ce mama inculpatei beneficiază de repartiția unei garsoniere, inculpata împreună cu tatăl vitreg și cu mama se instalează în noua locuință
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
relativ rapidă prin mai multe stadii succesive, detașându-se, după o perioadă de oscilații, de formele anterioare ale raționamentului său, debilul urmează aceeași dezvoltare într-un ritm mult mai lent și, o dată atinsă limita superioară, rațiunea sa va păstra totuși amprenta nivelurilor anterioare. Dacă la copilul normal trecerea de la un nivel la altul se efectuează într-un fel mult mai rapid până la sfârșitul adolescenței în virtutea mobilității crescânde a gândirii operatorii, la debili, dimpotrivă, se observă o încetinire a dezvoltării ajungând în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologii etno-culturale sau transculturale. Starea de normalitate, cât și cea de anormalitate, respectiv, sănătatea mintală și boala psihică, sunt profund marcate de valorile modelului socio-cultural. Persoana, sănătoasă sau bolnavă, aparține unui anumit model, și din aceste considerente modelul își pune amprenta (pattern) atât pe aspectele normalității, cât și pe cele ale anormalității acesteia. Diferențele dintre persoanele aparținând unor grupuri etno-culturale diferite, se întâlnesc și în sfera patologiei psihice. Boala mintală, îmbracă „forme culturale” de la o societate la alta și de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alteia. Face deseori greșeli de neatenție, chiar și în realizarea celor mai ușoare teme de lucru. III. Istoricul cazului Tulburările de comportament au apărut în urma plecării părinților elevei în străinătate, în apilie 2008. Treptat, lipsa de afectivitate și-a pus amprenta asupra conduitei fetei, aceasta devenind tot mai puțin comunicativă și mai răzvrătită. Conduita sa a suportat numeroase modificări, astfel că, începând cu clasa a III a, rezultatele la învățătură au scăzut dramatic.Dacă în primele două clase M.R. se afla
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
purtător al imaginii subiective a obiectului se obiectivează el însuși în raport cu individul, devenind un obiect în raport cu spiritul în care se oglindește la rîndul lui la nivel conceptual. De aceea, arată Humboldt, se ajunge ca subiectul să posede trei entități conceptuale: amprenta obiectului, maniera de interpretare a obiectului și efectul produs de structura fonică a cuvîntului. Gînditorul german consideră că subiectivitatea din limbă este dominată analogic de subiectivitatea omogenă a tuturor vorbitorilor, este, prin urmare, o subiectivitate socială ("națională", după Humboldt), iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un anumit nivel, limba și cultura alcătuiesc aceeași realitate: spiritul sau viața spirituală a comunității. De aceea, toți factorii de cultură, precum apariția scrierii, inventarea tiparului, perfecționarea telecomunicațiilor, creșterea nivelului cultural al populației, studierea limbii în școală etc., își pun amprenta asupra evoluției și stării limbii literare. Cultivarea limbii Cultivarea este acțiunea umană orientată spre asigurarea unei evoluții și unui aspect determinat pentru o realitate și, în acest context, cultivarea limbii reprezintă activitatea care urmărește desăvîrșirea mijloacelor de expresie, perfecționarea tuturor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Gînditorul filozof este marcat, desigur, și de ambianța comunitară (națională) și de specificul epocii în care trăiește, chiar dacă încearcă uneori să se prezinte ca fiind detașat de asemenea determinări. Acești factori se manifestă totuși de obicei în mod indirect, prin amprenta asupra spiritului creatorilor de concepții filozofice, numai rareori fiind evidențiați ca atare, căci predispoziția lor este, în principiu, de a realiza teorii aspațiale și atemporale, deși predispoziția aceasta nu presupune și anularea factorilor respectivi, ci numai menținerea lor într-o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Alice Ambrose, care a făcut parte din cele două grupuri de studenți alese de Wittgenstein pentru a le dicta Caietele, lucra în această perioadă la o teză de doctorat sub îndrumarea lui Moore. Părți din teză, care purtau o puternică amprentă a gândirii lui Wittgenstein, au fost acceptate de Moore pentru a fi publicate în revista Mind. Wittgenstein a apreciat că prezentarea ideilor sale este inadecvată și s-a opus publicării. Ambrose, încurajată se pare de Moore, nu a vrut însă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acum. Ceea ce celălalt nu poate este să expună regulile pas cu pas și în ordinea corectă, astfel încât toate întrebările să se dizolve de la sine.“37 În lumina unor asemenea considerații distincția dintre acel mod de a gândi care își pune amprenta și asupra Tractatus-ului și cel care caracterizează gândirea mai târzie a lui Wittgenstein ni se înfățișează drept distincția dintre formularea unor întrebări cu caracter principial, la care răspunsurile pot fi calificate drept „descoperiri filozofice“, și clarificarea împinsă cât mai departe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cum s-a observat, „cu ample fragmente parenetice”, „încărcată cu miresme poetice” (N. Balotă), La apa Vavilonului are o dimensiune poematică și un etos care sublimează sentimentul pustiului existenței. Activitatea lui B. poartă (prin varietate, mod de abordare a temelor) amprenta modelatoare a lui G. Călinescu, maestrul unei generații de cercetători (critici și istorici literari) cărora le-a stimulat, cultivat și îndrumat gustul pentru investigația documentară exhaustivă și explorarea eseistică din unghiuri surprinzătoare, pentru studiul monografic aplicat și lucrarea de sinteză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
femei; boala este mai severă (evoluția spre IRC este mai precoce) dacă boala este prezentă la mama unui pacient masculin și mai tardivă, dacă este afectat tatăl (Fick et al., 1994); acest fenomen este cunoscut în genetică sub numele de amprentă genetică (genetic imprinting) 3. în studii mai recente, alți autori nu mai regăsesc aceleași date și singura diferență certă între sexe este vârsta de debut mai precoce a IRC terminale la bărbați. Explicația acestui fenomen ar putea fi diferențele fiziologice
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
creșterea severității bolii în generații succesive. în ADPKD, anticipația a fost definită ca debut cu cel puțin 10 ani mai devreme a IRC terminale la descendenții părinților afectați sau copil diagnosticat în primul an de viață (10, 34). Explicația 3. Amprenta genetică este expresia diferențiată a materialului genetic în funcție de moștenirea lui de la mamă sau de la tată. Astfel, Distrofia miotonică este mai severă când gena este moștenită de la mamă, iar Coreea Huntington este mai severă când gena este moștenită de la tată. Inițială
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de obicei mai mici de 3 cm, și/sau tumori mari cu structură heterogenă, adenopatii și metastaze. Examinarea CT se repetă la distanță de 2-3 ani. Chiștii sinusului renal pot fi multipli, bilaterali, înconjurând arborele pielocalicial și determinând alungiri, deplasări, amprente ale pelvisului renal, recunoscute la urografie. Distincția de ADPKD este ușor de făcut prin ecografie și CT. Rinichiul spongios medular se caracterizează prin dilatarea tubilor colectori în una sau mai multe piramide renale, uni- sau bilateral. Se formează cavități cyst-like
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Asociației Culturale CLUB 8 din Iași (2003). În peisajul dinamic al comunității SF din deceniul al zecelea din secolul trecut, R. este o prezență vizibilă și semnificativă. Prin ce are mai relevant ca literatură propriu-zisă, vocabularul său (stilistic, imaginar) poartă amprenta literaturii SF anglo-saxone din anii ’80; William Gibson ar fi referința care aproximează acest aer de familie ce nu trebuie totuși confundat cu un simplu mimetism. Povestirile cele mai bune din cartea de debut (Legea talionului generalizată, Poveste cu umbre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
Verga, Blasco Ibáñez, Enoch Arnold Bennett, Thomas Hardy, August Strindberg, în timp ce în literatura americană pot fi citați Frank Norris, Theodore Dreiser, Upton Sinclair, John Steinbeck, Erskine Caldwell, John Dos Passos, Eugene O’Neill. În proza românească n. și-a pus amprenta în unele dintre nuvelele lui B. Delavrancea, cum ar fi Liniște, Paraziții, Iancu Moroi, Zobie, Milogul, ca și în scrieri ale lui I.L. Caragiale, și anume în nuvelele Păcat, În vreme de război, O făclie de Paști și în drama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
172. Organizate ca expediții militare ale feudalității apusene în scopul de a cuceri și coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina, și de a recuceri locurile sfinte de la Ierusalim (cucerit în 1070 de turcii selgiucizi), cruciadele au avut o puternică amprentă religioasă. Proclamate "războaie sfinte", au fost îndreptate împotriva unor populații necreștine, acțiunea militară conferindu-le caracter de "legitimitate". Într-o societate aflată în plină expansiune politică și militară, cruciadele se prezintă ca o întregire a procesului de colonizare petrecut în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Franz Schubert, Mendelsn-Bartholdy sau Wagner. Cu adevărat se susține afirmația că de la sfârșitul secolului al XVIII-lea Germania era cunoscută ca "țara poeților și a filosofilor" (Land der Dichter und Denker). Se urmărea, chiar dacă nu ca regulă generală, voința unei amprente culturale germane în Europa. În Grecia, de exemplu, în timpul regelui Othon (1833-1862), una dintre primele sale realizări a fost crearea Departamentului arheologic guvernamental. În august 1834 începea, simbolic, restaurarea Partenonului, sub conducerea lui Leo von Klenze. Au sosit și alți
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întîi în cultură și apoi în viața politică și socială, de atingerea, pe planetă, a unui punct în care a devenit inutil orice fel de explicație atotcuprinzătoare a mersului istoriei și culturii? Întrebare provocată de postmodernitatea care și-a pus amprenta pe viața societății contemporane, unde: "Haosul și anarhia par să fie singura regulă; istoria nu există cu adevărat în nici un sens mai strict sau inteligibil; nu putem cunoaște viitorul, nici trecutul și, se pare, nici măcar prezentul" (Virgil Nemoianu). Postmodernitatea neantizează
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
buletine de vot au pe ele o cruce". În numele optimismului, fără de care se susține că nu sînt șanse de supraviețuire în viitor, se cere inhibarea, reducerea la tăcere a literaturii, în care pesimismul face legea. Globalizarea postmodernă și-a pus amprenta pe întreaga activitate socio-umană, este dominată de fragmentare și constantă relativizare. În acest ocean al dezolării, al lipsei de sens răsar, iluminează șansele stabilității și identității. Varianta postmodernă a globalizării conține spații și goluri, ne permite să menținem sau să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
precum Arghezi sau sculptorul Brâncuși - unul dintre idolii grupării Dada - s-au inspirat din surse autohtone, țărănești. Există, pe de altă parte, în florilegiul poetic al secolului douăzeci românesc "cei trei B": Barbu, Blaga, Bacovia". Dacă la Barbu este vizibilă amprenta balcanică, la Bacovia nu există nici o urmă din atmosfera balcanică sau de rusticitate: "Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, "aterio-scleroza globului", baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în 2010 a ajuns la doar 1,3 copii. Putem constata că modelul de fertilitate din ultimii ani indică o scădere drastică, de aproape un copil la o femeie. Noile realități economice, sociale și politice și-au pus cu siguranță amprenta asupra evoluției descendente a fertilității. Degradarea nivelului de trai (mai ales scăderea puterii de cumpărare), șomajul, incertitudinea în găsirea unui loc de muncă și stresul sunt factori specifici perioadei de tranziție, care au influențat reducerea fertilității. Legat de factorii amintiți
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
o recunosc, perfect meritată, la fel ca și privirea disprețuitor condescendentă, asemeni aceleia pe care o primesc milogii reduși mintali, care s-a abătut asupră-mi când am îndrăznit să-l întreb când are de gând să coboare să ia amprente sau să verifice urmele de copil, perfect vizibile, în praful lichefiat de pe cupola mașinii. Cum n-am dat curs soluției salvatoare, amical dezvăluită de sardonicul apărător al legii și ordinii ("Prinde-i mata și adu-i aici ca să închid dracului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sensului profund al acestei definiții. Datorăm antichității grecești nu numai întemeierea filosofică a gândirii occidentale, reflecția rațională, spiritul poetic sau vocabularul Fizicii și metaFizicii, ci și un sens integrat, corporal și spiritual, al frumuseții, al libertății interioare și al iubirii. Amprenta elină este rădăcina esențială a spiritului european, este efervescența întemeietoare care a făcut ca această perspectivă articulată asupra cosmosului și spiritului să devină cea mai influentă din lume, să triumfe asupra viziunilor concurente orientale, septentrionale sau ale protocivilizațiilor din America de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
justițiară a reformaților, abilititatea socială a evangheliștilor, pentru a creiona, în fugă, câteva linii din chipul creștinismului european. Ceea ce e mai interesant, poate, e faptul că anvergura creștină integrează atât moștenirea romană (vezi impactul civilizator al extensiei catolice), cât și amprenta elină (capacitatea de integrare activă a tradițiilor și mitologiilor locale operată de ortodoxie), creând o sinteză europeană în care diversitatea nu e în prealabil erodată într-un melting pot (ca în cazul american), ci e integrată într-un conglomerat democratic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]