12,966 matches
-
a oricărei comunități, și aceasta are rolul clar definit de a-l conștientiza pe om de legătura sa cu entități, cu ființe superioare lui, ca și de existența altor planuri ale vieții (alte lumi) deosebite de cea de pe pămînt. Civilizația antică grecească ca și cea romană, vorbeau de mai mulți zei care se amestecau în viața muritorilor de rînd, asta pînă la apariția Creștinismului, cînd ni s- a transmis clar că ,,cealaltă lume” este organizată (la fel ca pe pămînt) sub
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
admirabile și totuși ne-a învățat latina, mai mult decât ne-a învățat cel mai sever și mai violent profesor. De la Axinte Frunză am învățat nu numai limba, el ne-a introdus în atmosfera și în obiceiurile cotidiene din Roma antică”. Nu întâmplător, B.P. Hașdeu și Al. Philippide îl socoteau pe Axinte Frunză ca unul dintre cei mai buni latiniști români. În preajma primului război mondial, Axinte Frunză a început o prodigioasă colaborare la revista Viața românească, în paginile căreia a fost
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Moissac, �ntre altele, s�nt de o inventivitate compozi?ional? ?i iconic? inepuizabil?. Calit??i comparabile se observ? ?i �n Spania, la m?-n?știrea Santa-Maria de Ripoll sau la Saint-Jaques-de-Compostelle. �n vreme ce �n Italia stilul datoreaz? mult statuarului antic, �n marile biserici ale Angliei domin? o discret? ornamenta?ie geometric?. De?i au fost frecvente la vremea lor, decoră?iunile pictate nu mai s�nt dec�ț rare vestigii, asemenea decoru-lui fă?adei de la Șan Miniato (Floren?a, secolele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
La Amiens, la portalul occidental, statuile mari �?i pierd rigiditatea �n �ntregime, reliefurile s�nt mai puternice. �n timp ce sta-tuile portalului de nord de la Reims las? s? se văd?, �n falduri ?i �n naturale?ea posturilor, influen?a operelor antice descoperite �n secolul al XIII-lea. �n sf�r?it, la Strasbourg, tot la portalul principal, individualizarea staturii, a atitudinilor, a ve?tmintelor ?i a fizionomiilor se �n-rude?te cu expresionismul (�nceputul secolului al XIV-lea); �n vreme ce
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iile lui Cimabue ?i ale Maestrului lui Isaac la Sf�ntul Francesco din Assisi (pu?în �nainte de 1300). De altfel, chesoanele ?i corni?a cu modilion � substituit? triforiumului � de la catedrala din Siena stau m?rturie pentru persisten?a ornamentelor antice. Fă?adele, uneori liber inspirate din fă?adele armonice fran?uze?ți (Siena), prezint? mozaicuri viu colorate (Orvieto, �n 1310, de Maitini), �ncadrate de ornamente ?i de figuri sculptate, adesea exuberante, ca cea a lui G. Pisano, de la Siena. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
că decor ?i referin?? nostalgic? la timpul cavalerilor (Hurstmonceux Castle, Anglia, 1440). Că ?i construc?iile militare, foarte numeroasele poduri, ridicate �ncep�nd �nc? din secolul al�XII-lea, dovedesc cuno?țin?ele tehnicienilor care, plec�nd de la tradi?ia antic?, construiesc opere ale c?ror funda?îi ?i deșchideri de arce ating perfec?iunea, unele fiind �nc? �n uz: podul de la Airvault (Deux-S�vres, secolul al XII-lea), cel de la Pont-Saint-Esprit (regiunea Ronului, 1265-1295), de la Ponte Vecchio (Floren?a, 1333
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
XVI-lea) Cuv�ntul �Rena?tere� nu poate fi �n?eles dec�ț �n contextul situa?iei istorice ?i culturale a Italiei secolului al XV-lea, care, men?în�ndu-se la marginea Europei gotice, reactiveaz? progresiv mo?tenirea românit??îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ndu-se la marginea Europei gotice, reactiveaz? progresiv mo?tenirea românit??îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n opozi?ie cu �manieră tedesca� (stilul germanic, adic? gotic), sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră antic? s�nt intelectuali � numi?i umani?ți cu �ncepere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n opozi?ie cu �manieră tedesca� (stilul germanic, adic? gotic), sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră antic? s�nt intelectuali � numi?i umani?ți cu �ncepere de pe la 1850 (J. Burckhardt) � care adapteaz? ?i comenteaz? textele grece
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră antic?), �n opozi?ie cu �manieră tedesca� (stilul germanic, adic? gotic), sinonim cu obscurantismul. Umani?ții Artizanii acestei �ntoarceri la manieră antic? s�nt intelectuali � numi?i umani?ți cu �ncepere de pe la 1850 (J. Burckhardt) � care adapteaz? ?i comenteaz? textele grece?ți ?i latine, �n scopul de a elabora un model antropologic care s?-i permit? omului cultivat s? se �mpli-neasc? pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
face diverse proiecte de arhitectur? ?i de dot?ri. Pontifii �?i asum? atunci, pe l�ng? misiunea de P?rinte al Bisericii, o putere temporal? de ?ef de stat. ?i, că ni?te umani?ți, ei ?intesc s? contopeasc? cultură antic? (p?g�n?) cu cultura cre?țin?, �n folosul prestigiului Romei, capitala. A?a se face c?, pentru Papă Iuliu al II-lea (1503-1513), str?lucirea spiritual? a Romei, ca ?i puterea ei politic? ?i militar?, trebuie s? se reflecte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
factur? (vezi pliantul, foto 6). �n acest templu doric circular (tholos), av�nd �n partea de sus un dom pe tambur, alegerea propor?iilor ?i plasticitatea accentuat? de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice scar? ar fi, �ntemeiaz? un stil nobil ?i riguros, de o �nalt? valoare arhitectonic? ?i plastic?; un stil care fixeaz? arhetipurile limbajului clasic pentru urm?toarele trei secole. Curtea vilei Belvedere, �nceput? �n 1505 pentru Iuliu al II
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pictori ?i arhitec?i; Michelozzo, Filarete, Di Giorgio Martini, Ammannati, cunoscu?i că arhitec?i, s�nt ?i sculptori. Deschiderea spiritual? a creatorilor ?i a protectorilor lor, coeren?a unui limbaj clasic transdisciplinar guvernat de sistemul perspectivei ?i de modelele antice, precum ?i modurile de a face ucenicie, ne�nchise doar �n atelierele mae?trilor sau pe ?antiere, pot explica aceste practici polivalente. Amprenta lui Michelangelo pe bazilic? este cea mai pregnant?, �mpreun? cu cea a lui C. Maderno (1556-1629) care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fruntea ?antieru-lui. Jaful asupra Romei (1527) accentueaz? aceast? dispersare. �ncremeni?i �n admira?ia pentru stilul (manieră) fie-c?ruia dintre cei doi mae?tri, ace?ți tineri arhitec?i fac din ei modele exclusive, �n detrimentul studierii directe a vestigiilor antice. �ntruc�ț cultiv? acea manier? a mae?-trilor, ei vor fi numi?i manieri?ți, f?r? nici un sens peiorativ. Aceast? postur? nu exclude apari?ia unor opere originale, ca de exemplu palatul Ț�, �n apropiere de Mantua (1526-1534), de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de M. Sanmicheli sau palatul Chiericati (Vicenza, 1550), g�ndit de Palladio, cu un portic la parter ?i cu dou? logii la etaj, pentru a stabili cu pia?a public? o rela?ie spa?ial? amintind de aceea a forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
colonad?, cu fă?a c?tre proscenium cu peretele s?u de scen? foarte riguros construit, dar permi-? nd deșchideri de-a lungul str?zilor �n perspectiv?. Iar cerul pictat pe plafonul s?lii este o referin?? suplimentar? la teatrele antice neacoperite. Aceast? oper?, ultima a lui Palladio, ne spune �n ce m?sur? acest spa?iu, receptacol spectaculos al jocului teatral, omagiind Antichitatea, �n-scrie �n peisajul oră?ului din secolul al XVI-lea un semn de modernitate. Vilele �nc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de modernitate. Vilele �nc? din secolul al XVI-lea, intensitatea vie?îi urbane din Italia, induc�nd poate prin compensa?ie o rela?ie privilegiat? cu natura, este �nso?it? de numeroase construc?îi private la ?ar?. Urm�nd modelele antice, cunoscute prin intermediul unor texte latine tehnice sau poetice de-ale lui Columella, Virgiliu sau Pliniu cel Ț�n?r, dou? tipuri de edificii se construiesc la �nceputul secolului al XVI-lea: vila suburban?, complement bucolic al palatului urban ?i vila
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Romă, �nce-p�nd din 1518, dup? un proiect de Rafael, inspirat de o vil? de-a lui Pliniu, măi integreaz? ?i sugestii oferite de vilele �mp?ra?ilor Nero ?i Adrian. Era prev?zut ?i un teatru �n manier? antic?. Din apartamentele distribuite �n jurul unei cur?i circulare, perspectivele alunec? din terase �n gr?dini c?tre unduirea molcom? a colinelor. �n saloane, stucuri ?i fresce ai discipolilor lui Rafael traduc natură �n ornamente. Unele dintre propunerile de la vila
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iei �?i exprim? originalitatea cu Șan Giorgio Maggiore (1566) ?i M�ntuitorul (1577), concepute de Palladio. Aceste biserici cu plan bazilical, cu ordin colosal la fă?ad? se dis-ting �n interior printr-o rar? m?iestrie �n m�nuirea ordine-lor antice ?i �n distribuirea luminii pe pere?i de culoare deschis?. La Milano ?i la Genova, produc?ie arhitectural? este marcat? de operele lui G. Alessi (1512-1572), inspirat de cele ale lui Michelangelo: biserică Santa Maria di Carrignano (1549), sau Sfin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i decorat? �n stil italian. Mai originale s�nt operele lui E. Holl (1573-1646), arhitectul oficial al oră?ului Augsburg (Bavaria), mai ales Prim?ria, caracteristic? pentru un stil sever, clasic, cu o utilizare marcat? de zg�rcenie a ordinelor antice, monumental? prin jocurile de scar? aplicate ferestrelor ?i diviziunilor fă?adei. �n Europa oriental?, curtea Poloniei g?zduie?te de foarte cur�nd numero?i constructori ?i decoratori italieni, pentru a construi, de-a lungul �ntregului secol al XVI-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri ?i cu acoperi?uri �nalte f?r? lucarn?. �n 1616, de Brosse deseneaz?, pentru Saint-Gervais, o biseric? gotic? ț�rzie, prima fă?ad? clasic? din Paris, suprapun�nd cele trei ordine antice � �n loc de dou? că la Îl Ges� � pentru a ascunde volumul �nalt al navei. Chiar dac? ?i al?i arhitec?i, precum Cl. M�tezeau (1581-1652), au succes �n vremea aceea, doar opera lui de Brosse apare că verigă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
el va ordona, �n 1698, place Vend�me ?i fă?adele acesteia subliniate de un ordin colosal. �nainte de toate, el este arhitectul Domului Invalizilor, dup? plan centrat (1679-1691); la fă?ad?, el se joac?, ca un virtuos, cu ordinele antice pe trei niveluri, cu o mare libertate, conferind ansamblului un elan vertical, o plasticitate ?i o plenitudine unde pot fi surprinse senzualitatea de la Val-de-Gr�ce ?i noble?ea castelului de la Maisons. Frumuse-?ea suveran? a acestui edificiu se confirm? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nivel de funda?ie cu bosaje; dar coronamentul cu balustrad? f?r? acoperi? aminte?te de Sansovino (Libreria Vecchia, Vene?ia) sau de Michelangelo (palatul Capitoliului). Cu Sala Banchetelor (Whitehall, Londra, 1619-1622), Jones st?p�ne?te complet folosirea vocabularului antic � ordine, frontoane, balustrade, ghirlande, modenaturi � �ntr-o expresie monumental? ?i totu?i de o excep?ional? ele-gan??. ?i pentru casele cu arcade care m?rginesc Covent Garden (1631-1638, distruse), prima pia?? londonez? �n manieră pie?îi Arme din Livorno sau a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n? la tulbur?ri revolu?ionare. Limbajul arhitectural trebuie deci s? simbolizeze aceast? evolu?ie. Aceast? mi?care, care elaboreaz? o g�ndire modern?, nu se poate concepe dec�ț �n c�mpul, desigur, l?rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei abord?ri aparte. �Ra-?iunea ?i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l�architecture). Majoritatea istoricilor s�nt de acord s? situeze �n jurul anului 1750 aceast? cotitur? �n istoricismul antic, care va fi �nlocuit? de alte for?e c?tre 1820. 1. Modelele arhitectonice re�nnoite De la Rena?tere, din ce �n ce mai mul?i arti?ți, arhi-tec?i, dilettanti c?l?toresc �n Italia, uneori r?m�n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]