8,697 matches
-
greșită sau o dezvoltare încetinită, fără să existe tulburări specifice, neajunsuri ce se înlătură exclusiv prin metode educative. Aici, ținându-se seama de particularitățile de vârstă, tehnica logopedică se referă la crearea de forme motorii încă neînvățate și la educarea auzului fonematic. Într-o măsură mult mai redusă, întâlnim la preșcolari tulburări de vorbire de natură patologică, de natură organică și funcțională. În astfel de cazuri, procesul morbid al vorbirii s-a încheiat printr-o dislalie, alalie, dizartrie, surdomutitate, copilul prezentând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corectării tulburărilor de comunicare prin limbaj este nevoie de multă răbdare, creativitate în adoptarea metodologiei la fiecare caz de abatere de la normal, de gravitatea cauzelor și a disfuncțiilor cerebrale provocate de acesta, de vârstă și de colaborarea logopatului. Implicații ale auzului fonematic în terapia logopedică Specialistul logoped se preocupă în activitatea sa terapeutică de dezvoltarea și organizarea limbajului sub toate aspectele sale: corectarea articulării, înțelegere, vocabular, structură gramaticală, stabilind punctele nodale ale terapiei complexe, cele pe care se bazează întregul eșafod
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prag a analizatorului auditiv, intensitate neuniformă dată de frecvența vibrațiilor pe secundă a sunetelor din cuvinte. Diferențierea acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate cele 16 ce formează perechile corelative pe care le numim
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale coardelor vocale, dar și în acele elemente motrice ce asigură mâinii actul de scriere și al celor de comunicare prin gesturi, mimică și desen. Mulți cercetători afirmă că auzul fonematic intervine și în ideomotricitatea corespunzătoare aparatului vorbirii căci ascultarea vorbirii altuia nu este numai recepție, ci și vorbire interioară care reproduce în „micro” vorbirea altuia. După J. Piaget înțelegerea se realizează în două etape succesive: a) etapa înțelegerii implicite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
verbalizării; b) etapa înțelegerii explicite, relație pe baza căreia subiectul acționează concret, obiectiv. Deducem că limbajul interior are un mare rol în procesul de înțelegere și că aceasta presupune semnificația și sensul limbajului. În procesul de comunicare prin vorbire între auzul fonematic și articulare sunt relații necesare, căci dacă subiectul nu se aude pe sine, intervin importante perturbări ale pronunției și modulării vorbirii. De asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fiind un moment al gândirii, mai complicat și mai îndelungat. Neînțelegerea, oponenta înțelegerii, include uneori cunoașterea elementelor sau grupelor de cuvinte, dar nu și distingerea lor în ansamblu, fenomen ce apare frecvent la copilul cu handicap verbal, intelectual, acustic. Tulburarea auzului fonematic se referă la lipsa de maturizare a acestei particularități și la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului oral. Această deficiență explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară în jurul vârstei de 3 luni, când se realizează legătura dintre sunetul auzit și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
obiectiv ce trebuie înfăptuit îndată după naștere, căci vorbirea nu este moștenită, ci învățată. Numai dacă ținem seama de faptul că omul, spre deosebire de animale poate să vorbească, vom reține cât este de strâns legată funcția organului auditiv de formarea vorbirii. Auzul uman, pe lângă rolul de a-1 pune în legătură cu mediul înconjurător (funcția de semnalizare acustică) are atribuție deosebită în formarea graiului, prin capacitatea deosebită a analizatorului complex „audio verbo motor”, cu o funcție unitară. Copilul învață vorbirea pe cale naturală auzind cuvintele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
1 pune în legătură cu mediul înconjurător (funcția de semnalizare acustică) are atribuție deosebită în formarea graiului, prin capacitatea deosebită a analizatorului complex „audio verbo motor”, cu o funcție unitară. Copilul învață vorbirea pe cale naturală auzind cuvintele și imitând, rol deosebit având auzul fonematic. Senzațiile auditive sub formă de sunete sau zgomote iau naștere prin stimularea organelor receptoare ale melcului iar pentru localizarea sunetelor în spațiu intervin nu numai organele receptoare, ci și nivelurile superioare ale analizatorului auditiv. Undele sonore sunt longitudinale și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aproximativ 20.000 cili pe secundă, iar cea mai joasă este de 20 cili pe secundă. Sigur că relația între frecvență și intensitate este foarte importantă în ceea ce privește aria audibilității la om. În terapia logopedică a dislaliilor, dizartriei și alaliei, dezvoltarea auzului fonematic impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei pronunții ritmice și melodioase. Nu ne-am propus să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar atât în examinarea cât și în terapia complexă a acestora. Concluzii Conturarea conceptului „auz fonematic” este o noțiune a cărei sferă și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar atât în examinarea cât și în terapia complexă a acestora. Concluzii Conturarea conceptului „auz fonematic” este o noțiune a cărei sferă și conținut științific trebuie bine elucidată în dicționarul logopedic al fiecărui specialist. Relația acestei noțiuni cu cea de integritate funcțională a aparatului fono-articulator este necesară și obligatorie în terapia logopedică. Controlul și autocontrolul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aparatului fono-articulator este necesară și obligatorie în terapia logopedică. Controlul și autocontrolul auditiv în cadrul terapiei logopedice solicită responsabilitate și competență profesională, cât și o colaborare interdisciplinară cu instituții medicale O.R.L Foniatrie Fonologie În consecință, dislalia prin deficit de auz fonematic, are caracteristicile dislaliei de evoluție, adică este regresivă, spre deosebire de dislalia audiogenă, persistentă prin pregnanța ei patologică. „Dislalia consecutivă deficitului de frust” se caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fonematic, are caracteristicile dislaliei de evoluție, adică este regresivă, spre deosebire de dislalia audiogenă, persistentă prin pregnanța ei patologică. „Dislalia consecutivă deficitului de frust” se caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz și vorbire. Dislalia prin hipoacuzie nucleară cohleară, cunoscută și prin denumirea de „disacuzie neurală” este diferențiată prin existența elementelor afazice: (tulburări ale pronunției, deficit de evocare și vocabular, alterări ale structurii frazei, insuficientă capacitate de a povesti, o degradare globală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
serie) cât și povestirea sunt aplicate pe grupe mici, omogene ca tulburare și manifestare sau individual. Etapa impostării sunetelor implică o muncă de individualizare luându-se în considerație particularitățile anatomofiziologice ale elementelor fono-articulatorii cât și dezvoltarea motricității acestora și dezvoltarea auzului fonematic. Este o muncă de migală, îmbinată cu psihoterapia individuală și de grup, care trebuie să incite pe logopat într-o colaborare activă și eficientă fără de care nu se poate trece în etapa a doua de consolidare a sunetelor emise
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
organelor fonatorii, se trece la etapa consolidării pronunției corecte adică a integrării sunetului corectat în vorbire când se procedează la automatizarea corectă a sunetului în vorbirea curentă, iar dacă este școlar și în citire și scriere. Și aici continuă dezvoltarea auzului fonematic, mai ales luând în considerare principiul coarticulării, când sunetul capătă altă valoare în funcție de structura fono-articulatorie a cuvântului, față de etapa când a fost impostat izolat. Încă există pericolul de a le confunda (surda cu sonora: s cu z; f cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
conștient succesul. Numai după ce pacientul a fost convins de progresul vorbirii sale, el poate audia prima înregistrare despre vorbirea sa dislalică. Nu la toți dislalicii, acțiunile negative a psihicului asupra articulației sunt de același fel. Dislalicii fără tulburări senzoriale (de auz) din unitățile preșcolare nu sesizează, în genere, că tulburarea lor este remarcată de cei din jur. O excepție formează copiii cu grave defecte organice ca despicături palatine etc. sau aceia cărora le este amintit, de către educatori, tot timpul defectul lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
atenție deosebită însușirii unor metode eficiente de lucru și formării unor deprinderi pozitive de muncă. O premiză importantă este permanentizarea educării simțurilor (dezvoltarea percepției auditive, vizuale și formarea unor percepții auditiv motrice ale sunetelor). Exerciții zilnice destinate, în special, dezvoltării auzului fonematic, a capacității de diferențiere motrice și optică asigură baza cu ajutorul căreia elevul devine conștient de faptul că structura unui cuvânt poate fi cunoscută pe căi diferite (în multiple moduri), de exemplu prin: observarea exactă și însușirea imaginii cuvântului; ascultarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul de inervație al neuronului motor periferic, ceea ce explică apraxia și lentoarea fono-articulatorie. La altele, este evidentă lipsa atenției auditive și a auzului fonematic cauzate fie de un deficit neurologic, fie de tulburări gnozice. În alte cazuri, dislalia este determinată de o slabă preocupare a familiei pentru educarea limbajului. S-au semnalat în procentaj scăzut dislalii polimorfe pe fond de hipoacuzie de diverse
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a studia cartea „Devierile de conduită la copii” a prof. I. Străchinaru, care este o cercetare interdisciplinară de real folos. Cât privește handicapul auditiv studiat de surdologie, care presupune o discriminare a diferitelor forme, tipuri de pierderi și tulburări ale auzului, de diversă complexitate și amploare va fi prezentat de prof. Gheorghiță, reprezentanta Școlii Speciale nr. 4. Handicapații locomotori cu tulburările asociate și incluse în handicapul principal, cât și posibilitatea recuperării lor și a inserției sociale va fi prezentat de prof.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ori nu aduce destindere, ci perpetuează starea de inhibiție, de oboseală, de apatie nervoasă. Învățarea limbajului de către debilul mintal se face cu multe dificultăți față de normal. Cauzele care au provocat debilitatea mintală pot determina și o serie de anomalii ale auzului, ale spasticității elementelor fono-articulatorii, ceea ce influențează producerea și recepția limbajului. De cele mai multe ori, handicapul de limbaj se asociază cu D.M., fără a fi produse de ea. La aceștia, se întâlnesc (uneori la același individ) complexe de mai multe deficiențe ale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
subiecți, au în vedere particularitățile de limbaj pasiv, ale vocabularului redus, semnificația redusă și adeseori imprecisă a cuvintelor cât și faptul că ei diferențiază cu greu cuvintele cunoscute de cele necunoscute. De asemenea, au în vedere capacitatea lor redusă a auzului fonematic, diferențierea greoaie a sunetelor vorbirii, cât și fatigabilitatea sporită, apariția ușoară a oboselii în procesul perceperii vorbirii (unii devin somnolenți, alții irascibili, chiar violenți. Corectarea vorbirii și dezvoltarea limbajului, în general este o cerință fundamentală în educarea și instruirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]