8,717 matches
-
de Knopf. Răspunsul fiind afirmativ, după încă o rundă de editare "Eragon" a fost publicat de Knopf în august 2003. Coperta noii ediții a fost realizată de John Jude Palencar. Paolini consideră că influența majoră asupra scrierilor sale aparține miturilor, basmelor, poveștilor medievale, poemului epic "Beowulf" și autorilor J. R. R. Tolkien și Eric Rücker Eddison. Printre alte influențe literare se numără David Eddings, Andre Norton, Brian Jacques, Anne McCaffrey, Raymond E. Feist, Mervyn Peake, Ursula K. Le Guin, Frank Herbert
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
și relieful galez. În "The Remarkable Journey of Prince Jen", iarăși a explorat o lume fantastică. Evocând o atmosferă a Chinei antice, multilaterală și extraordinar structurată, romanul a fost aclamat. Trina Schart Hyman a caracterizat The Fortune-tellers ca fiind un basm popular din Camerun, spumos, cu imagini vibrante și inteligență pătrunzătoare. Majoritatea cărților au fost scrise într-o stare de fantezie.” Dar fantezia,”crede Alexander,”este doar una,din o mulțime de căi,de a exprima sentimentele și ideile,față de unii
Lloyd Alexander () [Corola-website/Science/311050_a_312379]
-
de la schit, ieromonahii Nifon și Nectarie au luat icoana cu ei și au spre Muntele Athos. Legenda povestește că un pictor de la Episcopia Dunării de Jos din Galați nu a crezut că icoana s-a pictat singură, spunând că sunt basme călugărești și că el poate să facă una și mai frumoasă. În acel moment, Maica Domnului și-a întors fața către el, iar pictorul s-a speriat. Ajunși la Muntele Athos, un frate paralizat s-a vindecat numai când a
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
evul mediu, cifra șapte simboliza "liniștea, milostivirea și pacea", aceasta era interpretată șapte fiind suma dintre cifrele trei (care reprezenta pe Dumenzeu) și cifra patru (simbolul celor patru elemente, patru vânturi, sau cele patru puncte cardinale). Cifra apare frecvent în basme ca „Albă ca zăpada”, sau „Cele șapte minuni ale lumii”, „Cei șapte arhangheli”, „Zilele săptămânii”, „Facerea lumii”. Experiențele făcute cu privire la comportarea individuală au stabilit că este o cifră preferată de mulți, ca și culoarea albastră.
7 (cifră) () [Corola-website/Science/311403_a_312732]
-
înălțimea foarte mare a turnului castelului Duloc, Farquaad încearcă să compenseze ceva referitor la persoana sa (cu aluzie fie la înălțimea sa, fie la mărimea organelor sale genitale). În căutarea perfecțiunii, Farquaad încearcă să elimine regatul său de creaturile de basm, oferind o recompensă pentru prinderea acestora, și exilând aceste creaturi în mocirla lui Shrek. Totuși, din cauză că Farquaad nu are sânge albastru, el nu poate să ajungă rege până nu se căsătorește cu o prințesă. Ajunge astfel la concluzia că Prințesa
Lord Farquaad () [Corola-website/Science/311462_a_312791]
-
Prințesa Fiona. În acest moment, sosesc Shrek și Măgărușul. Shrek, ajutat de Măgăruș îi înving pe cavaleri, și Farquaad îl alege pe Shrek să plece în misiunea de salvare a prințesei. Lord Farquaad este de acord să elibereze creaturile de basm din mocirla lui Shrek, dacă acesta o eliberează pe prințesă. Shrek o aduce pe Fiona lui Farquaad, care o cere pe loc în căsătorie, fără să știe că ea se transformă după apusul soarelui în căpcăun. Shrek întrerupe ceremonia de
Lord Farquaad () [Corola-website/Science/311462_a_312791]
-
El nu mai apare în cel de-al treilea număr, deși este menționat la un moment dat. Farquaad apare mai apoi ca spirit malefic în jocul "Shrek: Reekin' Havoc" - pentru Game Boy, în care face copii malefice ale personajelor de basm precum Pinocchio, Peter Pan, și un gigant din Jack și vrejul de fasole. După ce aceștia sunt învinși, el îl răpește pe Shrek înainte de înfruntarea finală. Lord Farquaad apare și în "Shrek al treilea" în unele dintre amintirile lui Gingerbread Man
Lord Farquaad () [Corola-website/Science/311462_a_312791]
-
1976. În 1979, intră ca chitarist în formația Roșu și Negru, unde va cânta și compune vreme de câțiva ani. (Odată cu el vine la claviaturi Nicolae Enache, fost claviaturist la Sfinx.) Bădulescu contribuie la înregistrarea pieselor Roșu și Negru „Lumea basmelor”, „Nufăr alb”, „Pasărea iubirii”, „Aleargă”, „Nea Mărin” (toate, compoziții semnate de Liviu Tudan). Formația imprimă în același an piesa „Oglinda”, compoziția deja amintită a lui Bădulescu. Acesta cântă vocea, chitara solo, acompaniamentul la double-six; momentul condus de chitară este interpretat
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
Mihai Maximilian "TACI!" (1974), versuri Mihai Maximilian, solist Doina Limbășanu "AICI TRĂIM" (1976), versuri Mihai Maximilian "ANOTIMPUL TINEREȚII" (1976), versuri Mihai Maximilian "STOP, STOP" (1977), versuri Mihai Maximilian "BRÂUL ALBASTRU" (1978), versuri Tiberiu Utan "INDIFERENȚA" (1980), versuri Mihai Maximilian "LUMEA BASMELOR DANSEAZĂ", versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru "BUNĂ SEARA ȚARA MEA" (1981), versuri Mihai Maximilian "CÂNTĂ-MI LĂUTAR" (1981), versuri Cezarina Moldoveanu "DACĂ TU MĂ MINȚI" (1981), versuri Mihai Maximilian "NU SUNT UN NE-NȚELES" (1981), versuri Mihai Maximilian, solist
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
sânul obștii „"de când s-a pomenit ea"”. Zvonurile despre colectivizarea agriculturii au cuprins întreaga țară, ele fiind negate de către Partidul Comunist Român prin mesaje de presă prin care critica „"metodele electorale maniste, care încercau zadarnic să sperie pe țărani cu basmul răsuflat al așa zisei înființări a colhozurilor!!!"”. Adevărul a fost aflat în 3-5 martie 1949 din „Hotărârea Plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român privind transformarea socialistă a agriculturii”, hotărâre care în esența ei viza în mod direct deposedarea țăranilor
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
satirică (“Das Saurierfest”) cu referințe critice la reprezentanții societății în parvenire, pe care îi compară cu “saurieni”, a urmat în 1975 prima carte dedicată istoriei orale a țipțerilor din Bucovina, publicând între 1970-2008 în total 28 culegeri de legende și basme populare din zona Carpaților. Din pasiune pentru folclorul oral german și cel evreiesc din România, între 1968 și 1990 a întreprins o serie de călătorii de documentare, în cursul cărora a cules peste 2000 de texte, din care majoritatea au
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
nord-est, Crivățul. Frecvența lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
și SPD, este deci un partid local, fără reprezentanță la nivel federal. Regiunea Gronau - Alfeld se află pe ruta "Calea poveștilor" ("Maerchenstrasse"), care leagă unele zone și localități menționate în poveștile Fraților Grimm sau cel puțin atribuite ulterior sferei acestor basme. De exemplu în povestea "Albă ca zăpada" împărăteasa trebuie să treacă peste "șapte munți" ca să ajună la căsuța celor șapte pitici ("über die sieben Berge zu den sieben Zwergen"), un lanț muntos care după interpretarea administrației locale din Alfeld coincide
Gronau (Leine) () [Corola-website/Science/309156_a_310485]
-
din Saxonia Inferioară, Germania. Este capitala districtului -Pyrmont și are o populație de 58.696 locuitori (în 2006). Hamelin este și poarta către munții Weserbergland, care îl înconjoară și care sunt foarte căutați de excursioniști și bicicliști. Orașul este cunoscut pentru basmul , o poveste medievală, care narează tragedia prin care a trecut orașul în secolul al XIII-lea. Versiunea scrisă de Frații Grimm a făcut cunoscută povestea în toată lumea; basmul este și subiectul cunoscutelor poezii scrise de Goethe și Robert Browning. Deși
Hamelin () [Corola-website/Science/309233_a_310562]
-
care sunt foarte căutați de excursioniști și bicicliști. Orașul este cunoscut pentru basmul , o poveste medievală, care narează tragedia prin care a trecut orașul în secolul al XIII-lea. Versiunea scrisă de Frații Grimm a făcut cunoscută povestea în toată lumea; basmul este și subiectul cunoscutelor poezii scrise de Goethe și Robert Browning. Deși Hamelin are un oraș vechi medieval cu unele clădiri remarcabile, atracția sa principală este povestea "Flautistului din Hamelin". În timpul verii, în fiecare duminică, povestea este interpretată pe scenă
Hamelin () [Corola-website/Science/309233_a_310562]
-
un sat, care a devenit oraș în secolul al XII-lea. Se spune că incidentul cu "Flautistul din Hamelin" s-a petrecut în 1284 și este posibil să aibă la bază un eveniment real, deși puțin diferit de cel din basm. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, Hamelin a fost un membru minor al Ligii Hanseatice. În iunie 1634, în timpul Războiului de Treizeci de Ani, Lothar Dietrich Freiherr von Bönninghausen, un general din Armata Imperială, a pierdut Bătătia
Hamelin () [Corola-website/Science/309233_a_310562]
-
că Ion Creangă ar fi un simplu autor popular, criticul compară opera sa cu opere clasice ale literaturii universale, cu texte scrise de Rabelais, Anatole France, Charles Perrault, etc. În aceeași perioadă criticul va da un studiu separat despre " Estetica basmului", prima tentativă de sistematizare de la noi a unei bibliografii uriașe, un studiu foarte util pentru folcloriști. Monografia consacrată operei sau biografiei lui Nicolae Filimon aduce la suprafață atît elementele operei, privite în paralel cu textele literare propriu zise, fiind un
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
de la Barca, se ocupă de misticii spanioli sau de literatura mariologică, de geneza poemului El Cid, de mitul lui Don Juan în literatura spaniolă, ajungând până la poezia modernă. Volumul a apărut la Editura pentru Literatură Universală în anul 1965. Estetica basmului reprezintă un studiu despre basme, publicat inițial în revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor, editată chiar de Institutul condus de G.Călinescu, mai precis în numerele 3-4 din 1957 și 1-2 din 1958. Studiul care trece în
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
misticii spanioli sau de literatura mariologică, de geneza poemului El Cid, de mitul lui Don Juan în literatura spaniolă, ajungând până la poezia modernă. Volumul a apărut la Editura pentru Literatură Universală în anul 1965. Estetica basmului reprezintă un studiu despre basme, publicat inițial în revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor, editată chiar de Institutul condus de G.Călinescu, mai precis în numerele 3-4 din 1957 și 1-2 din 1958. Studiul care trece în revistă stereotipiile basmelor, este influențat
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
studiu despre basme, publicat inițial în revista Studii și cercetări de istorie literară și folclor, editată chiar de Institutul condus de G.Călinescu, mai precis în numerele 3-4 din 1957 și 1-2 din 1958. Studiul care trece în revistă stereotipiile basmelor, este influențat de un alt studiu de naratologie, Morfologia basmului, scris de folcloristul rus Vladimir Propp. Criticul va inventaria motivele și procedeele narative, cele mai mici cărămizi din compoziția basmelor, atît din literatura populară cît și din cea cultă, atît
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
de istorie literară și folclor, editată chiar de Institutul condus de G.Călinescu, mai precis în numerele 3-4 din 1957 și 1-2 din 1958. Studiul care trece în revistă stereotipiile basmelor, este influențat de un alt studiu de naratologie, Morfologia basmului, scris de folcloristul rus Vladimir Propp. Criticul va inventaria motivele și procedeele narative, cele mai mici cărămizi din compoziția basmelor, atît din literatura populară cît și din cea cultă, atît din literatura română cît și cele din literatura universală. Studiul
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
și 1-2 din 1958. Studiul care trece în revistă stereotipiile basmelor, este influențat de un alt studiu de naratologie, Morfologia basmului, scris de folcloristul rus Vladimir Propp. Criticul va inventaria motivele și procedeele narative, cele mai mici cărămizi din compoziția basmelor, atît din literatura populară cît și din cea cultă, atît din literatura română cît și cele din literatura universală. Studiul va fi reluat în volum în anul 1965. (1940) Pe data de 12 februarie 1933 criticul a inaugurat în revista
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
este un sfînt ortodox. Episcopul Melitinei. Acesta învățînd credința creștină, pe timpul împăratului Decie a fost prins și dus înaintea ipatului Marcian; deci fiind întrebat, a mărturisit toată iconomia lui Dumnezeu, pentru noi, defăimînd basmele elinești. Pentru aceasta a fost schingiuit și pus în temniță. Iar Marcian scriind împăratului pentru dînsul a primit ordin să-l, lase liber. Deci mărturisind pe Christos a adormit în pace în 29 martie. Dăm aici istoria sa, scoasă din
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
Kremnitz, deși a fost un timp șeful cenzurii, este cel care a salvat, în 1916, arhiva lui B. P. Hasdeu de la Câmpina. Mite Kremnitz a tradus poeziile lui Eminescu "Dorința", " Peste vârfuri" în limba germană, a publicat o culegere de basme românești, iar din germană a tradus poeme și proze ale reginei Carmen Sylva. A scris piese de teatru și romane împreună cu Carmen Sylva pe care le-au semnat cu pseudonimul "Ditto und Idem". De altfel, a fost și doamnă la
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
Idila la țară" Minsk (1852) " Plutașul " ("Fliș ")Varșovia (1858) " Contesă" ("Hrabina")Varșovia (1860) "Cuvânt de onoare " ("Verbum nobile" )Varșovia (1861) "Castelul vrăjit" ("Strazny dwór" ) Varșovia , (1865) "Paria" Varșovia , (1869) melodrama " Beata" 1872 "Balete ": "Monte Christo" 1866 Muzică instrumentala 3 uverturi : "Basm " ( Baijka)(1848) închinata compozitorului rus Dargomâjski "Kain" "Militară" Poloneză concertanta (1848) Cvartete de coarde ; 1839 , 1840. Muzică de scenă : pentru piese de Shakespeare ,("Hamlet", "Neguțătorul din Veneția "), de Friedrich Schiller (Hoții),"Oamenii din Carpați " de Józef Korzeniowski ,"Lila Wanda" de
Stanisław Moniuszko () [Corola-website/Science/309861_a_311190]