10,188 matches
-
imaginea Bucureștiului. Nu am fost surprins să găsesc acest împinge tava printre adresele cele mai căutate de turistul occidental. O palmă pe obrazul resturantelor cu pretenții din acest oraș scumpe, cu bucătărie mediocră și maimuțe nepoliticoase cu vestă neagră și cămașă albă pe post de chelneri.) 28 februarie 2004 Iarăși, despre condiția de exilat. Am privit aseară cu nesaț pe canalul Arte un reportaj despre "mocănița" de pe Valea Vaserului, Vișeu. Mi-au dat lacrimile, bogate și mari, din cauza emoției și dorului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de camioane americani și canadieni își beau tacticos cafeaua sau mai bine spus, litrul de zeamă lungă cu miros de cafea. Toți se aseamănă între ei: caschetă de baseball, plete pe ceafă din moda anilor ´80, geacă de piele și cămașă în carouri. Muzică country și pop în surdină, ca o leșie fierbinte și continuă. Deodată, am impresia că mă găsesc aruncat în plin turnaj al unui film american, un road-movie cu buget redus. Plus figura obosită a chelneriței, plimbându-se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cercetător gras din Senegal, adus aici pe nu știu ce criterii de profesorii canadineni care ne sunt șefi și distribuitori de fonduri de cercetare. Apare de regulă duminica seara, în jurul orei 19.00. De când l-am cunoscut poartă mereu același costum, aceeași cămașă galbenă și cravata bleu. Mediul meu profesional, imaginea fidelă a unei lumi năucite și date peste cap de nebunia ambiantă. La seule manière d'être digne de Dieu, c'est de Le respecter dans les pauvres gens qui souvent comprennent
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
trebuit să mă mut și eu, la rândul meu, dintr-un cămin în altul. Le pavillon Moraud intră în renovarea de vară obișnuită. În cursul mutării am pierdut șosetele, o curea de piele la care țineam foarte mult, plus trei cămăși de vară din bumbac de bună calitate. Datorită condițiilor spartane în care trăiesc aici la Laval, aceste lipsuri aparent minore mă afectează foarte mult. Iar prin natura mea melancolică mă atașez enorm de obiecte. Concluzie: cu fiecare mutare, fie ea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
grozăvie. Știu că tatei îi era frică să iasă pe stradă pentru că evreii erau prinși și bătuți. Și mai știu - de asta-mi aduc aminte cu precizie - că, de câteva ori, au venit seara la noi echipe de tineri în cămăși verzi, cu banduliere, care făceau percheziții. Ne întorceau casa pe dos, dar nu-mi dau seama ce căutau. Două lucruri țin minte. Mama îmi cumpărase de ziua mea un lexicon Larousse. Un tânăr din echipa de percheziții m-a întrebat
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
căpetenie a acuzării era următoarea: soția lui K. mărturisește - spre indignarea multora, convinși că astfel ea și-a „înfundat” decisiv omul - că în noaptea aceea socotită a crimei Joseph venise târziu acasă și-i ceruse să-i spele puloverul și cămașa. Ea a refuzat și atunci bărbatul s-a dus să-și spele singur lucrurile. Aha, strigă, bineînțeles, triumfal acuzarea, ce vreți mai mult? Chiar soția declară că în noaptea crimei acuzatul vrea să șteargă urmele crimei, așa cum am văzut în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
bineînțeles, triumfal acuzarea, ce vreți mai mult? Chiar soția declară că în noaptea crimei acuzatul vrea să șteargă urmele crimei, așa cum am văzut în toate filmele, așa cum am citit în toate cărțile, așa cum știm din toate procesele. Se face expertiza cămășii și puloverului - nu se găsește nimic. Expertul susține că urmele de sânge într-adevăr pot dispărea dacă sunt spălate cu apă rece sau călduță. Apa caldă, dimpotrivă, nu curăță urma, ci fixează proteinele. Se ajunge astfel la proteine și la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
proteine și la întrebarea capitală: dar dacă Joseph K. știa că apa caldă fixează proteinele și a spălat cu apă rece? Numai soția tace, tocmai soția acuzată de toți că și-a „turnat” urât soțul. Ea nu înțelege: de ce o cămașă spălată noaptea e o probă acuzatoare? De ce vedem peste tot sânge? De ce fiecare gest normal al unui om să ceară expertiza? De ce faptele cele mai pașnice pot intra în dosarul unui proces în care ți se joacă viața? „Nu e
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dosarul unui proces în care ți se joacă viața? „Nu e nimic anormal în ce a făcut soțul meu...” - zice ea, și jurații o cred, căci nu orice pulover spălat în noaptea unei crime e plin de sânge, nu toate cămășile ne acuză, mai sunt oameni pentru care apa - caldă sau rece - e apă și nimic altceva. În sfârșit, nu toate soțiile ce mărturisesc că au refuzat să spele cămășile soților fac „turnătorie”, nu tot ce spune o soție poate folosi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
spălat în noaptea unei crime e plin de sânge, nu toate cămășile ne acuză, mai sunt oameni pentru care apa - caldă sau rece - e apă și nimic altceva. În sfârșit, nu toate soțiile ce mărturisesc că au refuzat să spele cămășile soților fac „turnătorie”, nu tot ce spune o soție poate folosi acuzării. Mai suntem capabili de gesturi care nu cer expertiză. Pe scurt: ingenuitatea soției mi se pare și mai importantă decât judecata dreaptă a încruntaților jurați. 20: Pe insula
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și ierburi abundente, serviciile de anastiloză fac radiografii ale pietrei, tubaje, analize. Pe urmă sunt avioanele cu reacție care fac să vibreze îndelung și periculos pilonii, coloanele bătrâne, fragile, anemiate. Se încearcă operații de salvare; pentru Parthenon se propun cârje, cămăși de sticlă, corsete de fier, tuburi de oțel, pansamente de lemn. Se visează la grefe, la înlocuirea în interior a colților de fier ruginiți cu colți de oțel inoxidabil. Dar Parthenonul e bolnav: de bătrânețe, de timp, de ateroscleroză. Când
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
treia oară să urmeze, în sfârșit, alternativa: - Or à Babi Yar! Am vrut să mă ridic, mă împiedică strângându-mi și umerii, și picioarele; era foarte puternic și - autosugestie sau nu - abia atunci am simțit o emanație de coniac din cămașa sa, din bărbia întru totul beethoveniană despre care citisem într-o descriere a moscoviților când e ger; l-am îmbrâncit - nu cu curaj, desigur, ci din spaimă - și el căzu grămadă, moale, fără vreun icnet pe patul său, lăsându-mă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cu acel curaj precar, specific ieșirii din spital cu niște analize bune. T. sforăia în poziția în care-l lăsasem, de-a latul patului, nedezbrăcat, nedescălțat; n-a dat semn că m-ar auzi urcând, dezbrăcându-mă ușurel, doar de cămașă, ca pe vremea pubertății, când ne așteptam, noaptea, la alarme aeriene și tata ne interzicea accesul la pijamale; delicat, am stins lumina și mi-am scos, cu aceeași grijă, ca să nu-l trezesc, sandvișurile, mâncându-le în întuneric; așteptam Kievul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în pace și se primeni cu atenție, după ce se bărbierise electric, fără oglindă, controlându-și permanent obrajii; eu încercam să descopăr sticla mea de coniac, nu, nu era nicăieri, în schimb apăru un miros puternic de parfum sovietic țâșnind din cămașa sa albă, proaspătă, bine venită în compartiment; nu vorbirăm nimic până la Moscova; îmi apăru în minte cuvântul rusesc: stîdna - rușine; e ceva de rocă în stîdna, nu se poate juca nimeni cu stâdna. Momentul decisiv - când trenul se opri - fu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
îngrămădit într-un troleibuz aglomerat strigând șoferului ceva cu rumînskoie pasolstvo. Dar nimeni nu putea prevedea că deodată mi se va strica o încuietoare a valizei și-mi voi vedea lucrurile - inclusiv un proaspăt Le Nouvel Observateur ascuns bine printre cămăși, cumpărat pe sub mână la Lido! - căzându-mi printre picioare cu intensitatea unui dezastru. Ni nada! Ni nada! îmi recomanda aproape rugător un glas melodios de femeie - era tot ce înțelegeam lăsând-o să-mi strângă lucrurile în valiză, ea mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
vârstă cărora li se putea spune și doamne, după cât de îngrijit, aproape festiv, se îmbrăcaseră, și bărbați masivi ale căror bărbii, când dă gerul peste Moscova, seamănă cu a lui Beethoven, din toți și din toate emanând parfumul acela al cămășii lui Trigorin al meu, după noaptea kieviană; spontan, mi-au plăcut - nici unul nu părea dispus să ajungă la Praga într-un tanc sau, mai liniștit spus, nici unul nu făcea parte din figurile sovietice gata să joace în Cehoslovacia - un an
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
la poartă, din câțiva pași prin clădirea liniștită - o spețpoliclinică e o spețpoliclinică, nu? -, fetița, ținându-mă de mână, mă aduse în fața unei rusoaice vârstnice, rubiconde, în anticamera serviciului de electrocardiograme. Netocika mea îmi traduse repede să mă dezbrac de cămașă și maiou, mi le puse chiar ea pe spătarul scaunului și intrarăm în cabinetul propriu-zis unde operatoarea mă invită melodios pe masa de operație; m-am întins, privind-o mai bine în ochii blânzi, avea o romanțiozitate din Draga de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nostru să nu se înnoade mari coloși industriali ce ne garantează această libertate, uzinele, fabricile, centralele electrice, combinatele? Întemeiate o dată, intrate deci în tradiție, devenite stânci în calea timpului - acestea toate fac parte din ființa noastră interioară, sunt prinse în cămașa de zale a neamului, sunt noduri ale plasei tradiției ce ne ține locul și timpul. Un ctitor de țară nouă ni le-a plănuit, ne-a dat curajul și tăria să le înfăptuim - numele lui este legat de toate acestea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mătase la loc. Rămânea însă, oricât de discretă, și evidența cârpelii. Se găseau în schimb uniforme. Erau cele școlare, imprescriptibile în ciclul primar și gimnaziu, dar care, sub ochii binevoitori ai profesorilor, mai sufereau unele îmbunătățiri (o feminizare) în liceu. Cămașa bleu rămânea fără guler sau căpăta o tentă mai închisă/deschisă în raport cu canonul, iar sarafanul bleumarin beneficia, după gust și stil, de scurtări, lungiri, crăpături, volane, strâmtări, răscroieli în cloche sau chiar înlocuirea materialului de bază (pe vremea mea, din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Ca SS-istul german cu zvatica pe braț, nelipsit la reprezentațiile mamei, cu buchetele lui de trandafiri roșii, care mă dăduseră gata mai mult pe mine decât pe mama. Cum mă dăduseră gata și băieții ăia exaltați și nebuni cu cămășile lor verzi, pe care eu nu-i puteam vedea decât ca eroi și martiri, fiindcă așa scria și-n Porunca vremii, și-n Bunavestire, până când am văzut cu ochii mei că, de fapt, eroii și martirii erau acei domni „cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-sa ieșise la pensie de la aceeași școală, iar tată-său, fie-i țărâna ușoară, îi învățase pe mulți să aibă un rost în viață, până se prăpădi brusc într-o după-amiză. „Tunde-te și tu, mai băiatule, pune-ți o cămașă, ceva, că o omori pe mamă-ta“, îi zicea domnul Aur. Și așa îl întâlnise ea, Rodica, îmbrăcat frumos, zi de zi, de vreo doi ani, ea mergând la ferma de curci, cochețică și parfumată cu spray-uri de la shop
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mea (și se cam vede, asta e; parcă am două mâini stângi, are dreptate mama) - nu; rochia albastră am zis că nu, puloverele și împletiturile se exclud din start... Ce mai avem noi aici, dragi tovarăși și pretini? O superbă cămașă neagră, cu capse și buzunare mari, aplicate, pe care mi-a luat-o Dragoș din cămin, de la arabi și mama a zis că încă n-a murit, ca să mă pun la negru... Ei, găsim noi ceva după care să ținem
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
găsim noi ceva după care să ținem doliu: poate după media mea la mate (la asta o să ne gândim mâine, Scarlett), poate după baia mea de azi... Ce-ar fi să mă duc așa, nespălată, că doar tinerețea învinge totu’. Cămașa neagră deci; fusta roșie... nu prea merge, materialul și croiala sunt prea elegante pentru stilul sport al cămășii negre, dar ce să fac? Ciorapi negri, am ciorapi negri? Că gri n-am mai văzut de-un secol, iar culoarea piciorului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
gândim mâine, Scarlett), poate după baia mea de azi... Ce-ar fi să mă duc așa, nespălată, că doar tinerețea învinge totu’. Cămașa neagră deci; fusta roșie... nu prea merge, materialul și croiala sunt prea elegante pentru stilul sport al cămășii negre, dar ce să fac? Ciorapi negri, am ciorapi negri? Că gri n-am mai văzut de-un secol, iar culoarea piciorului... poate a piciorului de lemn, că piciorul meu sigur n-are culoarea aia. Victorie: am și ciorapi negri
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ecran. Era convinsă că acesta o putea auzi și vedea. Nu s-ar fi lăsat schimbată de haine nici în ruptul capului, dacă era președintele la televizor. Foarte cochetă din fire, își netezea părul și verifica dacă toți nasturii de la cămașa de noapte erau închiși. Dădea din cap și îngâna un sunet de aprobare, ca un ascultător fidel. O priveam cu interes, fascinată de acea legătura telepatică. La fiecare telejurnal, Ceaușescu îi promitea un apartament și o excursie la Băile Felix
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]