9,371 matches
-
și izolate, în general zone rurale. Pe lângă rata mare de sărăcie în mediul rural comparativ cu mediul urban datorată și pensiilor foarte mici ale foștilor agricultori (și mult mai puține ca număr decât în mediul urban) o altă problemă se conturează pentru tinerii care vor devenii viitorii vârstnici ai satelor: în majoritate ei nu vor mai avea pensie datorită numărului foarte mic al celor care contribuie în prezent la sistemul de asigurări de pensii. În prezent, mai puțin de jumatate din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
opinie dintre bărbați și femei pot fi corelate cu datele de ordin economic despre comunitatea de la Tilișca, unde (după cum am văzut) din 774 de persoane avute în vedere, nu mai puțin de 223 sunt femei „casnice”. O asemenea autodefinire „ocupațională” conturează desigur importanța femeilor în economia domestică locală (chiar dacă aceasta nu este recunoscută ca „încadrare oficială” în muncă), ceea ce conferă o semnificație „privată” opțiunilor feminine pentru valori „morale” sau „supranaturale” sau pentru cele privind natura umană „ereditară” sau „introvertită”. Tot în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu un confort redus) a devenit o mare problemă. Acesteia i s-a adăugat și nesiguranța stabilității la oraș unde și veniturile multor tineri sunt nesigure, reduse și tranzitorii. Pe de altă parte, după 1990 apare un mare contrast: se conturează o categorie a celor pentru care procurarea celor necesare unui nivel de trai bun este o mare dificultate și o categorie (relativ restrânsă la început) a celor care își extind proprietățile și veniturile, fiind deținătorii unor impozante construcții individuale care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
libera circulație în spațiul Shengen etc. Migrația populației generează o serie de efecte demografice și în cazul în care se petrece în interiorul țării. Datele statistice arată faptul că fluxurile migratorii s-au realizat atât spre orașe cât și spre sate, conturându-se pe fondul general câte o direcție dominantă (Rotariu, 1999, 15). Tabelul 2. T. Rotariu (1999), România în cifre (2006) Migrația din rural și din urban către același tip de medii rezidențiale s-a menținut la valori relativ apropiate; schimbări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace literare, o istorie sui-generis a Banatului din ultimele două secole. Pamfletele scrise în anii tranziției de după 1989 au fost adunate în volumul Vremea hahalerelor (1998). SCRIERI: Sunt dator cu o durere, București
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
semnele categoriei morale, dialogurile sunt vii și de mare verosimilitate și nici un detaliu nu e întâmplător sau inutil. Artist cu reușite personale certe, A. deschide drum poeziei de mari tensiuni lăuntrice, pe linia liricii de interogație și atmosferă meditativă, și conturează un ton, un relief de accente propriu satirei, poetul numărându-se între precursorii direcți ai lui M. Eminescu. În proză (Memorial de călătorie), deși tonalitatea este naturală, dezinvoltă, autorul nu se ridică dincolo de observația directă și însemnarea topografică, excepție făcând
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
de susținut o teză și nu una oarecare: aceea a propriei legitimări, a propriei dreptăți. Cititorul este luat, să ne amintim, drept arbitru al conflictului. Prin urmare, înainte ca intriga să confirme corecta plasare a Inorogului-autor, personajele trebuie să fie conturate cu o tușă apăsată, în special cele malefice. Imaginația autorului lucrează mult mai aprins în negativ, construind figuri schimonosite, deformate, grotești. Trăsăturile fizice se mută la nivel spiritual și definesc o menajerie diabolică, meschină, care are rolul bine determinat de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în pictura bisericească, în folclor chiar, fiind unul dintre ingredientele speciale ale imaginarului zoomorf, și nu numai, românesc 61. Cantemir, cu hibrizii săi, cu monștrii săi nu venea, deci, pe un teren virgin. Rolul Alexandriei este acela de a fi conturat o tradiție nu doar discursivă (rudimentară, dacă o comparăm cu performanețele narative ale Istoriei ieroglifice), ci mai ales una imaginară. O altă carte populară care a contribuit decisiv la implementarea unui bestiar în cultura română a fost, fără doar și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la sistemul religios, la tradiția ortodoxiei și o raportarea a acesteia la cultura spațiului și a epocii sale. O simplă inventariere a tipăriturilor din spațiul românesc de la finele secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea poate contura o imagine despre ideile care circulau în lumea românească: este vorba, într-o proporție covârșitoare, de scrieri religioase, teologice, morale. Pentru a avea o șansă să se remarce într-un astfel de context, tânărul principe era obligat să intre în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
iar autorul întărește imediat: "Acéstea Lupul pietre sămănând, stânci și munți în urmă răzsăriră, precum mai pre urmă lucrul au arătat"71. Suntem exact la finele celei de a doua părți, după ce animalele s-au confruntat, după ce taberele s-au conturat clar; înfruntarea dintre Inorg și Corb capătă, astfel, greutatea unei mahii între două principii esențiale, între Bine și Rău, între forțele curative ale divinității și cele opresoare ale Diavolului. Finalul este, deja, discret anunțat. Înțelegem, de la bun început, că Inorogul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unul al instinctului ucigător. E drept că el este așezat în rândul fiarelor "carile de vărsarea sângelui nevinovat să bucură și viața hireșă în moartea streină le stăruiește", dar tot ce face personajul pare a nega această adeziune. Pentru a contura o astfel de imagine pozitivă, Cantemir mai avea de luptat cu o tradiție mult mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică. "Din cele treisprezece referințe din Biblie, cuvântul lup este folosit în primul rând ca o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fizică. în calitate de coordonate omniprezente ale existenței umane, violența și suferința se regăsesc amplu simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și până la scrierile, tablourile, filmele contemporane, violența și suferința impregnează reprezentările culturale. Violența conturează două poziții precise: aceea a sursei de violență, adică a agresorului (călău, torționar, terorist, criminal, autocrat sau tiran, jefuitor, părinte abuziv, profesionist abuziv, natura dezlănțuită etc.) și aceea a victimei, care poate fi ținta violenței sau poate suporta violența chiar dacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care rezultă din organizarea sexistă a familiei; f) viața privată a familiei; g) nivelul ridicat de stres; h) cunoștințele pe care fiecare partener le are despre biografia socială a celuilalt. Cercetările axate pe identificarea factorilor de risc de violență domestică conturează anumite grupuri sociodemografice cu risc crescut. Riscul expunerii la comportamente violente ale partenerului intim este sporit în cazul: femeilor, al grupurilor minoritare, al tinerilor, al persoanelor cu nivel scăzut de educație, al celor cu venituri reduse și trăind în sărăcie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factorii de protecție care există și pot fi puși în funcție pentru a preveni violența în familie. într-o lucrare destinată practicienilor din domeniul violenței domestice, Perrone și Nannini (1996) diferențiază între formele de violență domestică punitivă, în care se conturează rolul agresorului, de regulă bărbatul, și al victimei, de regulă femeia, și violență domestică agresivă, în care ambii parteneri inițiază sau au reacții violente în interacțiunea cu partenerul. Diferențierea este importantă din punctul de vedere al strategiei de intervenție, dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
demonstrată de cercetări se nasc alte aspecte specifice ale violenței domestice, așa cum am menționat anterior, care dau diferența față de orice altă formă de violență: accesul permanent al agresorului la victimă și capacitatea scăzută a victimei de a se apăra. Se conturează în cele de mai sus una dintre trăsăturile esențiale ale violenței, mai ales a celei domestice: trecerea transgenerațională. Victimele violenței domestice nu sunt doar aici și acum, ci prin copiii lor, prin modul în care aceștia vor fi părinți la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum am spus, aceste manifestări încep să difere la fete și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și anxioase”. între doi ani și jumătate și trei ani și jumătate se conturează și se învață rolurile de gen: dominator, bărbatul, și supus, femeia (Anastasiow, 1986). Deprinse într-o atmosferă de violență în familie, aceste roluri vor căpăta trăsături particulare ce se vor confirma și rafina de-a lungul întregii vieți, în diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se plasează la prea mare distanță de realitatea românească. Ea generează numeroase întrebări: cine o va implementa? când? care sunt resursele materiale și umane? Ar fi de remarcat că strategia promovează servicii, activități, politici pentru familie, în vreme ce participarea familiei se conturează încă prea puțin. Spiritul autodezvoltării conștiente, a sprijinirii individului, familiei, grupurilor sociale pentru a-și rezolva problemele într-un mod cât mai autonom față de intervenția statului (principiul subsidiarității) sunt mai puțin prezente în strategie. în ceea ce privește serviciile, de pe site-ul1 Autorității Naționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de colaborare a școlii cu familia, nevoia unor programe de peer education. Ceea ce pare mai puțin îmbucurător este că între elementele care descriu realitatea existentă și dezideratele menționate de respondenți nu sunt diferențe mari. Acest lucru înseamnă că nu se conturează prea bine, în răspunsurile primite, o zonă de viziuni pozitive și expectanțe privind prevenirea violenței în școli, o direcție de dezvoltare a unor noi măsuri, cu eficiența sporită. Dar răspunsurile primite scot în relief și neaplicarea legilor existente; astfel, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
27), „le iau în considerare dacă consider că-s reale”(5), „le iau în considerare dacă sunt și alte semne care să-mi indice cauza durerii”(4). Este remarcabil răspunsul majoritar la această întrebare și care contravine atitudinii față de durere conturate de răspunsurile anterioare. 5. Cât timp alocați discuției cu pacientul în legătură cu durerea de care se plânge? Răspunsurile nu sunt sugerate de chestionar și sunt lăsate la libera formulare a respondentului. Acestea sunt: „până mă lămuresc de caracteristicile și particularitățile acuzelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltare sănătoasă; 3. maltratarea împiedică dezvoltarea sănătoasă a copilului fie prin stagnarea într-un anumit stadiu de dezvoltare a copilului, fie prin întârzierea ritmului de dezvoltare sau devierea dezvoltării și nerealizarea în fenotip a potențialului ereditar al copilului; 4. maltratarea conturează o victimă și un agresor cu anumite caracteristici relaționale: a) există o diferență de vârstă semnificativă între cei doi, b) există o diferență de putere fizică, emoțională, cognitivă, informațională, financiară, socială între victimă și agresor, c) agresorul are din punct
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care-i atrage pe adulți etc.), cât și rezultatul fructificării unor oportunități oferite copilului de către mediul în care crește (bune resurse materiale, anturaj „sănătos”, persoane disponibile afectiv pentru copil etc.). Pe de altă parte, în mediul real, obiectiv, copilul își conturează, își creează, propriul mediu care este diferit de al celorlalți. Această selecție subiectivă se face în acord cu particularitățile nevoilor și manifestărilor copilului. Chiar și în cazul fraților univitelini, crescuți în același mediu real, se înregistrează astfel de diferențe de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
viață al persoanei. Drept criterii de evaluare a reușitei adaptării se menționează: absența simptomelor patologice, reușită la sarcini de dezvoltare specifice stadiului în care se află persoana, bunăstarea psihică a persoanei, precum și capacitatea ei de a răspunde așteptărilor și rolului conturat în acord cu vârsta și genul, în contextul sociocultural dat. în această primă etapă, studiile se centrează fie pe persoană, fie pe variabilele ce se manifestau în interacțiunea persoanei cu mediul de viață. A doua etapă, numită de către autor etapa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le fac) sunt mult mai obositoare și stresante pentru copil comparativ cu alte perioade. Stres psihologic. Până la urmă orice factor de stres (stres de dezvoltare, stres fizic, social etc.) are o rezonanță psihică. Putem spune că doar această rezonanță psihologică conturează stresul, producând suferința psihică a individului, aceea care-i poate pune la risc funcționarea sănătoasă. Condițiile care determină emoții negative intense, necontrolabile, situațiile problematice care depășesc capacitatea copilului sau a adultului de a găsi soluții adecvate și a se adapta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
semn și un izvor de reziliență a familiei. Adecvarea nivelului de implicare afectivă și activă este evidențiată la confruntarea membrilor familiei cu societatea (prieteni, colegi, vecini, comunitate), la ieșirea din familie. Pentru copil, domeniul puternic influențat de implicarea familiei este conturat de performanța școlară a copilului, de rezultatele lui educaționale, în grădiniță și școală. Implicarea familiei cu copilul conduce la sporirea atitudinii pozitive față de școală. în astfel de situații, copiii nu lipsesc nemotivat, au mai puține probleme de comportament și au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifestările psihopatologice sunt mai reduse. în măsura în care reziliența înseamnă depășirea evenimentelor traumatice prin păstrarea sănătății mentale și printr-o nouă dezvoltare, acest factor esențial pentru sănătatea mentală devine relevant și pentru reziliența comunității. Capacitățile și dificultățile cu care se confruntă comunitățile conturează reziliența, modul în care va reacționa la situații de criză. Nu este vorba doar despre reacția în momentul crizei, a producerii evenimentului neașteptat de pierdere semnificativă sau chiar de traumă, ci și ulterior evenimentului. Ce se întâmplă cu experiența dobândită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]