10,007 matches
-
liberale. M-a pus pe gînduri la un moment dat tot citind aberațiile iresponsabile debitate de zmeii protocroniști faptul că „ei sunt printre noi” în continuare, activi, publică cărți și se bucură chiar de un oarecare prestigiu: Dan Zamfirescu (care, culmea, tocmai și-a republicat Cultura română - sinteză europeană la Editura Litera-Internațional din Chișinău), Mihai Ungheanu (deputat și profesor la o universitate particulară), Iosif C-tin Drăgan (la tipografia căruia se tipăresc reviste la care nici cu gîndul nu gîndim) sau
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
și unele escrocherii în această operațiune a colectării de bani pentru poet. De altfel despre botoșeneni Harieta n-are deloc o părere prea bună. Dimpotrivă! E uneori sarcastică: În Botoșani, scrie ea, sunt mai de-a rândul bogați, egoiști la culme, însă cu totul lipsiți de inimă și de bogăție intelectuală." În altă scrisoare ea își deplânge însingurarea într-un oraș unde nu poate comunica ori avea relații de prietenie, fiindcă "văz că nici unii nu sunt cu inimă, fiind oameni mari
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
sînt puse la grea încercare de crize de incoerență verbală sau inconștiență comportamentală. Este momentul în care soția - grațios ipostaziată de către Jennifer Connelly - intră în dialog cu un misterios doctor Rosen, interpretat cu eleganță de gentleman absolut de către Christopher Plummer. Culmea este că tocmai de aici încolo devine deficitară veridicitatea și penibilă strădania de a convinge spectatorul că nici vorbă să fi existat în realitate vreo misiune conspirativă încredințată de vreun ofițer superior. În rolul acestui personaj-halucinație Ed Harris are un
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
tendințele europene contemporane în istoria literară. (v. p. 66-71). N. Cartojan era, în 1944, un savant recunoscut "în plan european" - iar asemănarea cu N. Iorga - cel din 1940 - este, în bună măsură, justificată. Și unul, și celălalt au dispărut în culmea gloriei lor universitare științifice. N. Cartojan moare în decembrie 1944. 6. Am insistat atît de atent asupra monografiei d-lui Florescu pentru că, în realitate, cartea sa discutată acum este un fragment din istoria culturii românești antebelice. Urmărind viața și opera
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
comunismului și rezistenței. Altcîndva, în anul 1908, Nicolae Iorga vizitează pentru întîia oară Vălenii-de-Munte, vara, fiind invitat de Ștefan Bogdan, cumnatul său. Merită să reproducem o parte din dialogul spontan purtat cu birjarul care-l plimbă prin Vălenii-de-Munte (numele acestuia, culmea, s-a păstrat: Tohăneanu); reieșea cît de binevenit ar fi fost ca Iorga să-și lege numele de localitatea lor măruntă, neînsemnată. Consemnează tînărul savant: 'L-am întrebat unde aș putea să mă așez pentru a îndeplini această măgulitoare funcțiune
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
a masivului Retezat incluzind bazinele hidrografice superioare ale văilor Galesu, V. Rea, Pietrele, Stânișoara, Ștevia, Valareasa, Garlii, Dobrun, Arades, Judele, Lapusnicul Mare, Bucură, Peleaga, pârâului Morii și Râului Bărbat amonte de Stana de Rău, tot golul alpin al Retezatului Mic, Culmile Straunele, Dragsanu, culmea munților Godeanu din Vf. Piatră Iorgovanului până în Vf. Galbenă, incluzând golul alpin aferent bazinelor hidrografice ale afluenților de stânga ai Jiului de Vest, precum și zona alpina din bazinul hidrografic superior al Lapusnicului Mic amonte de confluenta cu
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
incluzind bazinele hidrografice superioare ale văilor Galesu, V. Rea, Pietrele, Stânișoara, Ștevia, Valareasa, Garlii, Dobrun, Arades, Judele, Lapusnicul Mare, Bucură, Peleaga, pârâului Morii și Râului Bărbat amonte de Stana de Rău, tot golul alpin al Retezatului Mic, Culmile Straunele, Dragsanu, culmea munților Godeanu din Vf. Piatră Iorgovanului până în Vf. Galbenă, incluzând golul alpin aferent bazinelor hidrografice ale afluenților de stânga ai Jiului de Vest, precum și zona alpina din bazinul hidrografic superior al Lapusnicului Mic amonte de confluenta cu pârâul Branului. Parcul
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
101, 103, 104, 106, 108, 130, 131 din UP VII Hasmas a OS Izvorul Mureșului, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, precum pășunea mieilor de sub Vf. Hăghimașul Mare, golul alpin din creasta Hăghimașului, Lacul Roșu și pășunea împădurita din culmea Hăghimașul Negru. Parcul National Ceahlău Zonele de conservare specială ale Parcului Național Ceahlău includ parcelele și subparcelele forestiere 48 - 54, 64 - 94, 106 - 115 din UP VIII Bistra a OS Bicaz, 38 - 45, 54 - 57 din UP IX Neagră a
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
67, 68, 70 - 78 din UP V Tihu - Bradu a OS Rastolita, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, întreaga suprafață situată în afara fondului forestier aferentă crestei nordice (ce cuprinde Vf. Lucaciu, Doisprezece Apostoli, Vf. Tamau, Vf. Vorova, Vf. Maieris, Culmea Pietrii Mari, Culmea Marisel și pășunea împădurita de la izvoarele Dornei), întreaga suprafață situată în afara fondului forestier aferentă crestei vestice începând din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf.
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
78 din UP V Tihu - Bradu a OS Rastolita, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele, întreaga suprafață situată în afara fondului forestier aferentă crestei nordice (ce cuprinde Vf. Lucaciu, Doisprezece Apostoli, Vf. Tamau, Vf. Vorova, Vf. Maieris, Culmea Pietrii Mari, Culmea Marisel și pășunea împădurita de la izvoarele Dornei), întreaga suprafață situată în afara fondului forestier aferentă crestei vestice începând din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Doisprezece Apostoli, Vf. Tamau, Vf. Vorova, Vf. Maieris, Culmea Pietrii Mari, Culmea Marisel și pășunea împădurita de la izvoarele Dornei), întreaga suprafață situată în afara fondului forestier aferentă crestei vestice începând din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea carierei, precum și întreaga suprafață cu vegetație forestiera și jnepeniș din afara fondului forestier din culmea estică (cuprinzând Vf. Răchitișului, jnepenișul din zona lacului Iezerului, Vf. Bradul Ciont, Vf. Voivodeasa, izvoarele
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
aferentă crestei vestice începând din Vf. Ruștei și incluzând inclusiv Vf. Tihu și continuând cu culmea Hâiții, Vf. Pietrosul ÎI, Vf. Negoiu Unguresc, Vf. Pietricelului cu excluderea carierei, precum și întreaga suprafață cu vegetație forestiera și jnepeniș din afara fondului forestier din culmea estică (cuprinzând Vf. Răchitișului, jnepenișul din zona lacului Iezerului, Vf. Bradul Ciont, Vf. Voivodeasa, izvoarele pr. Secu, izvorul Calimani, și zona de sub Vf. Calimani) Parcul National Cozia Zonele de conservare specială ale Parcului Național Cozia includ parcelele și subparcelele forestiere
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
al vf. Tifla (intravilanul localității Cioclovina), parcelele forestiere 41 - 61, 73 - 74, 76 - 86, 88 - 122, 124 - 143, 146, 147, 162 - 231 din UP I Fizesti a OS Pui precum și pajiștile și fânețele de la sud de Dl. Arsului, est de Culmea Robului și aliniamentul localităților Murgoi, Zabadiu, Norda, Varmita, Federi, excluzând intravilanul localităților Ohaba Ponor, Slatina și Sipoteni, parcelele 169-188 din UP ÎI Stânga Strei a OS Baru cu enclavele din interiorul acestora, pășunea Dealu Poienii și pășunea Jigoru de la Fruntea
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
și pășunea Jigoru de la Fruntea Baru până în vf. Muntelui, parcelele 13 - 15, 28, 30, 32 - 35, 39, 45-53, 55 - 61, 63 - 67, 74 - 77 din UP III Baru a OS Baru cu enclavele din interiorul acestor parcele, pajiștea Crivadia până în culmea Runcului-vf. Muncelului, pajiștile de la est de pr. Cheia și nord de gospodăriile și livezile localității Merișor și Banița, parcelele 21, 27 - 28, 30 - 32, 64, 219 din UP I a OS Petroșani cu enclavele din interiorul acestora, pajiștea de la nord
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
88N din UP ÎI Cerna a OS Cerna, 2N, 3N, 4N, 5N, 8N, 12N, 16N, 17N din UP III Țiganca a OS Cerna, 9N, 19, 20, 21, 28-31 din UP IV Valea Mitrofanului a OS Cerna, toate celelalte terenuri ale Culmii Pricopanului, precum și zona dealului Tutuiatu - Vârful Greci. Parcul Natural Baltă Mică a Brăilei Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Baltă Mică a Brăilei includ întreaga zonă a Insulei Mici a Brăilei la sud de limita nordică a UP VIII
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
numit "între Râuri"), pe râul Cuca. După 300 m ajunge la o intersecție de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și continuă înspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al văii Tâmăciorului, pe culmea Vârlop, pe limită silvică, traversează o șa (culmea ce coboară din Muntele Arnota) (borna silvică 186 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și coboară în valea râului Costești, în stânga unei pepiniere (borna silvică 17 UP VI Buila a Ocolului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m ajunge la o intersecție de drumuri forestiere (borna silvică 185 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și continuă înspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al văii Tâmăciorului, pe culmea Vârlop, pe limită silvică, traversează o șa (culmea ce coboară din Muntele Arnota) (borna silvică 186 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) și coboară în valea râului Costești, în stânga unei pepiniere (borna silvică 17 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici continuă înspre nord-est pe
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde urcă pe limita fondului silvic, pe muchia interfluviului, până când atinge Plaiul Lespezi (borna silvică 61 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici direcția se schimbă și limita continuă înspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvică 305 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) și ajunge în șaua Comarnice. De aici se reia direcția nord-est, limita coboară pe muchia versantului stâng al văii Comarnice, trece prin
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a Ocolului Silvic Olănești. De aici continuă în amonte pe valea Cheia, până la borna silvică 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici urcă pe muchia versantului stâng al râului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, până în culmea Hădărău, la cota 1364 (borna silvică 360 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), coboară pe culme pe limita fondului silvic până în șaua Hădărău (borna silvică 96 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), ocolește pe la nord Muntele Stogu apoi
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici urcă pe muchia versantului stâng al râului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, până în culmea Hădărău, la cota 1364 (borna silvică 360 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), coboară pe culme pe limita fondului silvic până în șaua Hădărău (borna silvică 96 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), ocolește pe la nord Muntele Stogu apoi coboară înspre nord (o porțiune de 500 m pe limita rezervației Muntele Stogu), pe muchie și limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a Ocolului Silvic Olănești și ajunge într-un vârf (1360 m) (borna silvică 133 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). Limita estică. Din vârf (1360 m) (borna silvică 133 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) limita coboară pe culme și limită silvică (trece prin borna silvică 134 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), în râul Olănești la gura văii Stoia (borna silvică 135 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici limita coboară în aval pe valea
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
V Bistrița a Ocolului Silvic Români), limita urcă înspre nord, pe limita fondului silvic, prin stânga unei gospodării, traversează o șa deasupra Peșterii Liliecilor, și ajunge în capătul muchiei interfluviului vestic al Cheilor Bistriței. De aici limita continuă pe muchie (Culmea Fetelor) înspre nord-vest, pe limita fondului silvic, urcă în Vârful La Clae (898 m) (borna silvică 27 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români), coboară spre vest într-o mică vale (borna silvică 28 UP V Bistrița a Ocolului Silvic
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
urcă din nou pe muchie până în Vârful La Bulzu, trece la 100 m nord de acesta prin borna silvică 29 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și coboară într-o mica șa, de unde continuă înspre nord, 300 m pe culme și limită silvică (Culmea Fântânii), apoi direcția se schimbă și limita coboară înspre sud-est, pe limita silvică de subparcele (10B și 10A UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) până ajunge în valea râului Bistrița, în dreptul unei pod (borna silvică
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
muchie până în Vârful La Bulzu, trece la 100 m nord de acesta prin borna silvică 29 UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români și coboară într-o mica șa, de unde continuă înspre nord, 300 m pe culme și limită silvică (Culmea Fântânii), apoi direcția se schimbă și limita coboară înspre sud-est, pe limita silvică de subparcele (10B și 10A UP V Bistrița a Ocolului Silvic Români) până ajunge în valea râului Bistrița, în dreptul unei pod (borna silvică 30 UP V Bistrița
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și Vaslui, totodată, și ca limită de nord a zonei inundabile a Prutului Inferior aferentă județului Galați. Limita vestică. De la confluența pârâului Frasin cu Balta Rădeanu, limita urmărește contactul dintre Lunca inundabilă a Prutului și baza versantului de est a culmii Dealul Brăila, până în apropiere de sat Rogojeni, urmând - mai întâi - limita de est a intravilanului Vădeni, apoi, țărmul de vest al Bălților Teleajen, Broscarului și Leahii și, în cele din urmă, hotarul de vest al ariei naturale protejată Lac Pochina
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]