8,648 matches
-
ale imperiului, că nu erau doar cetățeni romani și nici de sânge roman), limba comună fiindu-le tuturor coloniștilor latină. În acest mediu multietnic, latina fiind singură limba de comunicare, a obținut poziția dominantă („lingua franca”). A fost dezbătută poziția dacilor în discuțiile despre etnogeneza românească. Din 1857, Ion Constantin Brătianu se pronunță pentru o origine comună din romani, traci și celți. Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat în 1860 un articol intitulat „Perit-au dacii?” în care demonstra exagerările școlii ardelene
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
lingua franca”). A fost dezbătută poziția dacilor în discuțiile despre etnogeneza românească. Din 1857, Ion Constantin Brătianu se pronunță pentru o origine comună din romani, traci și celți. Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat în 1860 un articol intitulat „Perit-au dacii?” în care demonstra exagerările școlii ardelene și a urmașilor ei. După 1870-1880, dacii încep să ocupe un loc tot mai important în cercetarea originilor poporului român. Majoritatea istoricilor ca Nicolae Iorga sau Alexandru D. Xenopol au susținut ca dacii au
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
1857, Ion Constantin Brătianu se pronunță pentru o origine comună din romani, traci și celți. Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat în 1860 un articol intitulat „Perit-au dacii?” în care demonstra exagerările școlii ardelene și a urmașilor ei. După 1870-1880, dacii încep să ocupe un loc tot mai important în cercetarea originilor poporului român. Majoritatea istoricilor ca Nicolae Iorga sau Alexandru D. Xenopol au susținut ca dacii au avut o pondere limitată în etnogeneza românească. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
-au dacii?” în care demonstra exagerările școlii ardelene și a urmașilor ei. După 1870-1880, dacii încep să ocupe un loc tot mai important în cercetarea originilor poporului român. Majoritatea istoricilor ca Nicolae Iorga sau Alexandru D. Xenopol au susținut ca dacii au avut o pondere limitată în etnogeneza românească. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea se acceptă în continuare originea romană, însă după câștigarea independenței, când statul român era un regat recunoscut pe plan internațional și nu mai era nevoie de
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
după câștigarea independenței, când statul român era un regat recunoscut pe plan internațional și nu mai era nevoie de legitimitate, dacismul a câștigat teren, mai ales în perioadele regimurilor extremiste de dreapta și de stânga. În prezent, pentru majoritatea contemporanilor, dacii au fost strămoșii românilor. S-a dezbătut de asemenea și rolul slavilor în etnogeneza românească, însă în secolul al IX-lea, rolul slavilor era minimalizat. Românii erau formați ca popor când au intrat în contact cu slavii, adoptând termeni slavi
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
istorici ca Petre P. Panaitescu sau Constantin C. Giurescu au fost favorabili influenței slave în limba română și instituțiile române. În perioada stalinistă, când influență sovietică era majoră, rolul slavilor în etnogeneza românească a luat amploare. În perioada național-comunismului ceaușist, dacilor le-a fost conferit rolul fondator al poporului român. Sunt teorii derivate ca cele emise de Școală protocronistă care afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
național-comunismului ceaușist, dacilor le-a fost conferit rolul fondator al poporului român. Sunt teorii derivate ca cele emise de Școală protocronistă care afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile romanice din sudul Dunării ar fi provenite din migrații nord-sud, din Dacia spre Balcani (teorie adoptată de unii istorici iugoslavi, bulgari, iar mai recent sârbi și macedoneni). Școală protocronistă emite și opinia că vlahii (românii) de la nord de
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
fost sub stăpânire romană decât circa 170 de ani, pe când Moesia și Scythia minor au fost sub stăpânire romană (incluzând Imperiul Roman de Răsărit) circa șase secole. Nu există dovezi că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Exceptând o relatare a lui Eutropius, nu există dovezi că s-ar fi produs migrații de populații romanice nord-sud, din Dacia spre Balcani. Școală protocronistă nu este socotită de nici-o instituție academică sau universitară ca fiind o școală istorică
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Toți romanii retrăgându-se la sud de Dunăre în 272-275, Dacia ar fi fost populată exclusiv cu germanici și cu slavi, dar în mod răzleț, așa încât maghiarii ar fi fost, după anul 900, prima populație sedentară în acest teritoriu. Toți dacii fiind uciși în bătăliile pentru Dacia, populația ulterioară anului 106 ar fi fost un amestec de coloniști veniți din tot Imperiul Roman, fără substrat local - de unde absența cuvintelor dace în limba română, cele socotite ca atare fiind albaneze. Aproape 200
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
românești comune cu echivalente albaneze pot fi explicate fie prin moștenirea în comun a unor resturi de lexic daco-moesic (de altfel, unele lexeme românești din substrat nici nu au echivalent în albaneză), fie prin migrația din nord-est spre sud-vest a „dacilor liberi” (mai anume Carpii) izgoniți din Dacia de Huni, Slavi și Avari. Izvoarele care nu menționează populația romanică din nordul Dunării, nu menționează nici populația romanică din peninsula Balcanică, și nici-o cronică nu menționează vreo migrație de populații romanice din
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
împăratul Vasile al II-lea căruia i se opuseseră, ""Vlahii"" din valea Margăi au fost stabiliți în Vlahia moravă, fiind înlocuiți în locurile lor de baștină cu Sârbi albi care denumiră râul și valea : Morava (în centrul actualei Sârbii). Deoarece dacii sunt atestați nu numai în Dacia, ci și în teritoriile vecine ale statului roman (Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea, Moesia, Dardania, Scythia minor), unii făcând chiar carieră militară, este clar că dacii nu au „pierit în întregime”, fără să mai vorbim
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
râul și valea : Morava (în centrul actualei Sârbii). Deoarece dacii sunt atestați nu numai în Dacia, ci și în teritoriile vecine ale statului roman (Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea, Moesia, Dardania, Scythia minor), unii făcând chiar carieră militară, este clar că dacii nu au „pierit în întregime”, fără să mai vorbim de populația numită „dacii liberi” (carpii și costobocii), dintre care o parte au trecut în împeriu la sosirea Hunilor. Există o teorie derivată care, conform unor teze publicate în Grecia, romanicii
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
numai în Dacia, ci și în teritoriile vecine ale statului roman (Dacia Ripensis, Dacia Mediterranea, Moesia, Dardania, Scythia minor), unii făcând chiar carieră militară, este clar că dacii nu au „pierit în întregime”, fără să mai vorbim de populația numită „dacii liberi” (carpii și costobocii), dintre care o parte au trecut în împeriu la sosirea Hunilor. Există o teorie derivată care, conform unor teze publicate în Grecia, romanicii sud-dunăreni nu ar fi traci romanizați, ci greci romanizați, iar românii, trăgându-se
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
și Călinești. Au fost găsite monede, vase și obiecte de proveniență grecească și romană, ceea ce dovedește legăturile comerciale și culturale cu civilizațiile mediteraneene, dar mai ales cu provincia romană Dacia. Deși regiunea a rămas în afara teritoriului cucerit de Imperiul Roman, dacii locali au primit influențele civilizației romane. Datorită poziției mai ferite a Maramureșului, în perioada marilor migrații, dintre triburile de goți, huni, gepizi, vandali și slavi, numai slavii au avut un impact asupra populației locale. Veche regiune românească, "Țara Maramureșului" este
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbește în Maramureșul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău și Iza, și cu mici variații pe Valea Vișeului și a Apșei. În Țara Maramureșului au trăit în antichitate triburile dacilor care au lăsat aici urme de locuire, obiecte și câteva cetăți. Centre importante de olărit, prelucrarea metalelor, a bronzului și mai târziu a fierului se găseau aici sau în zonele adiacente. Zăcămintele de sare cum este cel de la Slatina au
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
cand populația a crescut, resursele limitate precum și evenimente naturale sau istorice au determinat treceri repetate spre zonele spre zonele învecinate mai prielnice: Moldova, Ardeal, Sătmar sau Polonia ajungând până în Moravia. Până în perioada medievală locuitorii Țării Maramureșului au fost români, urmașii dacilor romanizați. Organizarea satelor în obști a supraviețuit până târziu, cu folosirea în devălmășie a pădurior, apelor și pășunilor până în secolul XIX, dar cu atribuirea terenurior de șes din lunca râurilor anumitor familii, la început în regim temporar. În timp, aceste
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Munții Carpați (despre care se crede că au moștenit numele de la carpi) până la Nistru, cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei . Cuceriți de români, în anii 101-102 și 105-106, ei făceau parte din acei așa-ziși daci liberi, extraprovinciali, fiind considerați de români, mai ales din secolul III d.Hr., unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos;de altfel se presupune că ei au recucerit o parte din teritoriile provinciei române Dacia după
Carpi () [Corola-website/Science/297407_a_298736]
-
române Dacia după retragerea Aureliană. Ultima menționare despre carpi este cea a istoricului grec Zosimos (la începutul secolului al VI-lea), el scriind despre înfrângerea incursiunii acestora (sub numele de carpo-daci) de către împăratul Teodosiu I în 381. Prezența carpilor, ca daci liberi, este constantă la est de Carpați pe toată perioada de dominație română în Dacia, unde au creat cultură arheologică Poienești-Zvorâștea, manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului și schimburi între populațiile dacice „libere” și locuitorii Daciei române sau
Carpi () [Corola-website/Science/297407_a_298736]
-
o regiune vastă întindere până la Crimeea, în principal, dar în nici un caz exclusiv, populat de triburi sarmațiene. Potrivit Ptolemeu, vecinii carpilor au fost: La vest, munții Carpați de Est între Siret și granița provinciei române au fost, probabil, populată de "daci liberi" adică dacii etnice care locuiesc în afara Daciei române. Cu toate acestea, nu este posibil să se definească în mod fiabil teritoriile acestor grupuri datorită imprecizia surselor geografice antice. De asemenea, este probabil ca în multe domenii, grupuri etnice suprapuse
Carpi () [Corola-website/Science/297407_a_298736]
-
întindere până la Crimeea, în principal, dar în nici un caz exclusiv, populat de triburi sarmațiene. Potrivit Ptolemeu, vecinii carpilor au fost: La vest, munții Carpați de Est între Siret și granița provinciei române au fost, probabil, populată de "daci liberi" adică dacii etnice care locuiesc în afara Daciei române. Cu toate acestea, nu este posibil să se definească în mod fiabil teritoriile acestor grupuri datorită imprecizia surselor geografice antice. De asemenea, este probabil ca în multe domenii, grupuri etnice suprapuse și hartă etnică
Carpi () [Corola-website/Science/297407_a_298736]
-
Decebal a adus iarăși probleme Imperiului Roman, încercând să convingă regatele vecine nord-dunărene să i se alăture. Traian se hotărăște să atace din nou, inginerii săi construind un imens pod peste Dunăre, și reușesc să cucerească Dacia în 106, capitala dacilor, Sarmizegetusa fiind distrusă. Decebal s-a sinucis, iar în locul capitalei distruse Traian a construit un nou oraș, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotărât să colonizeze Dacia cu romani și a anexat-o ca provincie romană. Cam în
Traian () [Corola-website/Science/297411_a_298740]
-
sau „Sergus”, care apoi ar fi purtat numele de „Crachidava”. Datele epigrafice și arheologice nu confirmă aceste legende, născute în sec. XIX prin transmiterea orală, cu deformări, a unor conferințe date de arheologul Ion Casian Suruceanu în oraș despre antichitatea Dacilor (Arcidava este în Banat, Sucidava în Oltenia) și despre evul mediu („Krak” este denumirea unui zeu al Tiverților, proslăvit la picioarele unor stejari bătrâni și uriași, iar numele corecte, din cronicile genoveze, este „Alciona” însemnând „albastră” sau „Polihromia” însemnând „colorată
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
face pasul de a pleca să muncești în străinătate? Crezi c<spân><i><b>a</b></i></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân><i><b> această experiență ar fi putut fi evitată dac</b></i></spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân><i><b>a</b></i></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân><i><b> ai fi fost informat corespunzător?</b
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
aceasta, este problema originilor. Astfel, originile românilor sunt disputate, existând mai multe teorii. Se consideră că triburile creatoare ale culturii bronzului pe teritoriul României aparțin grupului indo-european al tracilor. Strabon în "„”" menționa că "geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă cu geții". Totuși, prima relatare despre geți aparține lui Herodot. Cucerirea Daciei de către romani conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii poporului român. După ce Dacia a devenit provincie a Imperiul Roman s-au impus elemente de
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
să folosească și denumirea anacronică de Dacia Pontica. Numele actual vine de la despotul bulgar Dobrotici din sec. 14. Istoricul antic grec, Pliniu cel Bătrân, susținea că teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era populat de geți, pe care romanii îi numeau daci. S-au stabilit în zonă mai târziu și sciții, și același Pliniu cel Bătrân, susținea că sciții aveau aceeași origine ca și geto-dacii. În final, urma sciților se pierde printre daci. Provincia joacă un rol important în sistemul de apărare
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]