8,894 matches
-
bebeluș în vârst] de o zi, de o s]pt]mân] sau chiar de o lun]. Presupunând c] nu ar fi așa, cu ce ne-ar ajuta acest lucru? Întrebarea nu este dac] animalele pot raționa sau pot vorbi, ci dac] pot suferi. (Introduction to the Principles of Morals and Legislation, capitolul 17, not] de subsol) Ca și în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c]tre atitudini arbitrare și prejudec]ți. Toate interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cazul teoriei drepturilor animalelor, poziția utilitarist] nu accept] influențarea judec]ților morale de c]tre atitudini arbitrare și prejudec]ți. Toate interesele similare au aceeași important], indiferent de culoarea, sexul sau specia celui implicat. Dup] cum afirma Peter Singer, „Dac] o ființ] sufer], nu exist] nici o justificare moral] pentru a nu lua în considerare acea suferinț]. Indiferent de natură acelei ființe, principiul egalit]ții cere că suferință ei s] fie tratat] în același fel cu orice suferinț] similar] și, pe cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fel cu orice suferinț] similar] și, pe cât ne permite comparația, cu a oric]rei alte ființe.” (1979, p. 50) Poziția utilitarist] este extrem de eficient] în situațiile care implic] luarea unei decizii ce vă cauza durere sau va produce pl]cere. Dac] un tiran te oblig] s] alegi între a-ți p]lmui mama și a-i scoate un ochi unei pisici, utilitaristul va alege prima variant] deoarece aduce o suferinț] mai mic], toate celelalte fiind egale. Trebuie menționat aici c] principiul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mâncare pentru cin], reprezint] o violare a dreptului acelei ființe de a fi tratat] cu respect. Un utilitarist nu va mânca produse de origine animal] atât timp cât procesul de creștere al acestor animale implic] o cantitate mare de suferinț] din partea lor. Dac] animalele vor avea o viat] fericit], natural] și lipsit] de stres, iar moartea le va fi provocat] f]r] durere, atunci este posibil ca utilitariștii s] accepte se le foloseasc] că hran]. În cazul folosirii animalelor pentru experimente de laborator
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci când este vorba despre folosirea animalelor în științ] este s] nu le folosim (1985, p. 24). Poziția lui Singer este foarte diferit]. El nu poate pleda pentru aboliționsim în teorie deoarece în circumstanțe extreme, r]spunsurile radicale nu mai funcționeaz]...dac] un singur experiment ar putea conduce la vindecarea unei boli r]spândite, acel experiment ar fi justificat. Dar în viață real], beneficiile sunt mult, mult mai îndep]rate și adesea inexistente... un experiment nu este acceptabil decât în cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceea persoan]... Dar în cazul animalelor, s] cunoști specia c]ruia îi aparține este absolut esențial. Diferența dintre un african și un cimpanzeu nu este aceeași cu diferența dintre un african și un eschimos. Le facem un mare deserviciu animalelor dac], incluzându-le în sfera noastr] de preocup]ri morale, nu acord]m important] diferențelor numeroase și minunate care ne deosebesc, unele dintre acestea fiind relevante în raționamentele de natur] moral]. iv. Simpatia Regan și Singer susțin c] este inacceptabil s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au suținut c], pentru a fi etic], o decizie trebuie s] dep]șeasc] preferințele proprii și subiectivitatea. S-a spus c] etică trebuie s] fie universal], iar universalitatea poate fi obținut] doar prin raționamente abstracte. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”) Dac] recunoaștem valoarea unei ființe, atunci trebuie s] recunoaștem valoarea tuturor ființelor. Dup] cum afirm] Regan, „Știm c] miliarde și miliarde de animale într] în categoria ființelor pe care am explicitat-o mai sus și au deci valoare inerent], așa cum avem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
experimente este determinat] de rațiune, si nu de sentiment”. În mod evident, rațiunea a jucat un rol extrem de important în discuția despre moral] în general și mai ales în discuțiile despre felul în care principiile morale li se aplic] animalelor. Dac] rațiunea este singurul factor motivant al comportamentului etic, ne putem atunci întreba de ce unii oameni, familiarizați cu raționamentele lui Singer, conținu] s] m]nânce carne. Deși mulți au susținut c] a acționa rațional prespune a acționa moral, rațiunea este doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i-a alungat pe schimb]torii de bani din templu și moraliștii creștini de la Pavel la Toma din Aquino și Martin Luther i-au urmat exemplul, condamnând cu fermitate ceea ce noi onor]m ast]zi ca fiind „lumea afacerilor”. Dar dac] etică afacerilor în forma lor condamnabil] a fost opera filosofiei și a religiei, la fel a fost și schimbarea dramatic] în atitudinea fâț] de afaceri de la începuturile epocii moderne. John Calvin și apoi puritanii englezi au înv]țâț virtuțile economiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev]rât c] el nu are nici o preocupare pentru virtuțile companiei pe care o deține, cu excepția acelor responsabilit]ți care l-ar putea face vulnerabil în fața unor procese costisitoare? Și dac] presupunem c] unii investitori sunt preocupați numai de creșterea profitului cu un anumit procent, de ce suntem atât de siguri c] managerii firmei au alte obligații fâț] de ei decât irosirea intenționat] a propriilor bani? Acumularea de profit nu este scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea, cea de salariu corect, de tratament corect, idei care ajut] la trasarea limitei între „afacere” și „jecm]nire”. Noțiunea de dreptate „comutativ]” introdus] de Aristotel este foarte potrivit] aici, deoarece chiar și anticii se gândeau din când în când dac], de exemplu, vânz]torul unei case este obligat s] îi spun] potențialului cump]r]tor c] acoperișul este vechi și ar putea ceda la primele ploi serioase. În schimb, macroetica este parte a acelor întreb]ri despre dreptate, legitimitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corporații este de fapt acela de a servi publicul, furnizând produse și servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
servi publicul, furnizând produse și servicii c]utate și de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de calitate și ned]unând comunit]ții și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire și al avertismentelor acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre iresponsabilitate din partea acestuia și a corporațiilor. Inteligență și responsabilitatea consumatorului sunt, de asemenea, implicate atunci când este vorba despre publicitate, împotriva c]reia se îndreapt] multe critici. Argumentul clasic în favoarea pieței libere este c] acest sistem satisface cererea existent]. Dar dac] produc]torii creeaz] cererea pentru produsele lor, atunci acest argument este subminat. Într-adev]r, s-a susținut chiar și c] publicitatea este ea ins]și coercitiv] deoarece interefereaz] cu liberă alegere a consumatorului, care nu mai poate decide de unul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și uneori dincolo de ea) dintre etic] și estetic]. Conotațiile sexuale, seduc]toare și adesea f]tise, sunt folosite pentru a vinde orice fel de produse, de la gum] de mestecat la automobile; sunt sugerate false promisiuni de succes și acceptabilitate social] dac] se cump]r] un anumit s]pun sau past] de dinți; se folosesc imagini jignitoare la adresa femeilor și a minorit]ților (sau chiar a naturii umane) doar pentru a vinde produse f]r] de care ne-am descurcă perfect. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar pentru a vinde produse f]r] de care ne-am descurcă perfect. Sunt oare consumul superficial și gustul (sau lipsa acestuia) o problem] de etic]? Chiar se așteapt] cineva că oamenii s] cread] c] viața lor se va schimba dac] vor folosi o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas] este minciună cras] utilizat] în publicitate. Ins] nu putem ști sigur ce este minciun] și ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de care ne-am descurcă perfect. Sunt oare consumul superficial și gustul (sau lipsa acestuia) o problem] de etic]? Chiar se așteapt] cineva că oamenii s] cread] c] viața lor se va schimba dac] vor folosi o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas] este minciună cras] utilizat] în publicitate. Ins] nu putem ști sigur ce este minciun] și ce nu în lumea seducției, a kitsch-ului și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
solid] de eliminare a simptomelor și de prevenire a complicațiilor și când efecte secundare cunoscute și periculoase sunt ascunse sub sfatul: „consultați doctorul sau farmacistul”, atunci noțiunea simpl] de „adev]r în publicitate” devine un imperativ moral, iar principiile etice (dac] nu cumva și legea) au fost inc]lcate. S-a susținut adesea c] într-un sistem ideal de economie de piaț], singurele reclame care ar fi necesare sau permise ar fi acelea care ofer] doar informații despre utilizarea și calit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modelul responsabilit]ților corporației este probabil angajatul. În teoria clasic] a economiei de piaț], munca angajatului este o simpl] marf], supus] legilor cererii și ofertei. Dar, pe când m]rfurile obișnuite pot fi vândute la reduceri sau pur și simplu aruncate dac] nu mai sunt folositoare, angajatul este o ființ] uman], cu nevoi reale și drepturi diferite fâț] de rolul s]u în procesul de producție sau pe piaț]. Spațiile de munc] înguste și lipsite de confort, orele extenuante pot reduce costurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra afacerilor, implicând manageri și directori, muncitori calificați și necalificați. Din aceast] cauz], etică afacerilor s-a concentrat în ultimul timp pe noțiuni precum drepturile angajaților și, dintr-o perspectiv] diferit], asupra noțiunii de loialitate fâț] de companie. De altfel, dac] o companie își trateaz] angajații că pe niște m]rfuri dispensabile, nu ar trebui s] fim surprinși dac] angajații vor vedea în acea companie doar o surs] temporar] de salariu. De cealalt] parte a acestei imagini sumbre, se afl], totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ultimul timp pe noțiuni precum drepturile angajaților și, dintr-o perspectiv] diferit], asupra noțiunii de loialitate fâț] de companie. De altfel, dac] o companie își trateaz] angajații că pe niște m]rfuri dispensabile, nu ar trebui s] fim surprinși dac] angajații vor vedea în acea companie doar o surs] temporar] de salariu. De cealalt] parte a acestei imagini sumbre, se afl], totuși, reînnoirea accentului pus pe noțiunile de rol și responsabilit]ți ale angajatului, una dintre acestea fiind loialitatea fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ce justific] pedeapsă? Pedeapsă este privarea, îndep]rtarea de ceea ce infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani în situațiile în care aceștia sunt doar amendați. În mod normal, privarea oamenilor de aceste lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucruri nu este justificat]. Chiar dac] este justificat] pedepsirea infractorilor dovediți, exist] limit]ri în ceea ce privește pedepsele. Dac] un tâlhar m]runt ar fi pedepsit cu 10 ani de închisoare, aceasta ar fi considerat] o pedeaps] excesiv]. Pe de alt] parte, dac] un criminal cu sânge rece ar fi eliberat dup] doar o s]pt]mân] petrecut] în închisoare, aceast] pedeaps] ar fi catalogat] drept una excesiv de ușoar]. Cum determin]m ins] cantitatea potrivit] de pedepsire a diferiților infractori? Teoriile pedepselor încearc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]