9,091 matches
-
Există câteva variații în cazul depresiei diferite forme pe care le poate lua (vezi tabelul nr. 8.1.). Aceste subtipuri sunt valabile atât în cazul episodului depresiv major, cât și în faza depresivă a tulburării bipolare. În primul rând, în depresia cu elemente melancolice, simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
forme pe care le poate lua (vezi tabelul nr. 8.1.). Aceste subtipuri sunt valabile atât în cazul episodului depresiv major, cât și în faza depresivă a tulburării bipolare. În primul rând, în depresia cu elemente melancolice, simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bipolare. În primul rând, în depresia cu elemente melancolice, simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitație psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitație psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici de personalitate. În al doilea rând, există depresia cu elemente psihotice, în cazul căreia oamenii experimentează iluzii și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici de personalitate. În al doilea rând, există depresia cu elemente psihotice, în cazul căreia oamenii experimentează iluzii și halucinații, în timpul episodului depresiv major. Iluziile și halucinațiile pe care le experimentează depresivii, de obicei, au un conținut depresiv și negativ. De exemplu, unii au iluzii cu referire la faptul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
păcat teribil, că sunt pedepsiți sau că au omorât sau rănit pe cineva. Pot avea halucinații auditive în timpul cărora anumite voci îi acuză că au comis o atrocitate sau îi îndeamnă să se sinucidă. În al treilea rând, indivizii cu depresie de tip catatonic prezintă o varietate de comportamente ciudate. Pot dezvolta catatonie, o condiție caracterizată prin stări de transă și o rigiditate a mușchilor ca de ceară, astfel încât, au tendința de a rămâne în aceeași poziție în care se afla
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spasmice ale comportamentului celorlalți, făcute aparent involuntar. În cele din urmă, bolnavii cu catatonie e posibil să prezinte tulburări în vorbire, să devină complet muți sau doar să reproducă spusele altora. Catatonia poate apărea atât în manie, cât și în depresie. Când se întâmplă acest lucru, diagnosticul este de tulburare bipolară cu caracteristici catatonice. Este interesant de menționat că, la începutul secolului trecut, catatonia a fost observată mai frecvent la pacienți decât în ultimii 20 de ani. Motivul acestui fapt este
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de tulburare bipolară cu caracteristici catatonice. Este interesant de menționat că, la începutul secolului trecut, catatonia a fost observată mai frecvent la pacienți decât în ultimii 20 de ani. Motivul acestui fapt este necunoscut. În al patrulea rând, există o depresie cu elemente atipice. Criteriile pentru acest subtip îl constituie o varietate de simptome ciudate. Ca să îi fie stabilit acest diagnostic, un individ trebuie să manifeste o reacție pozitivă la evenimente pozitive și cel puțin două din următoarele patru simptome: creștere
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
creștere semnificativă în greutate sau creștere a apetitului alimentar, hipersomnie (10 sau mai multe ore de somn pe zi), greutate sau mâini și picioare ca de plumb și un patern de sensibilitate crescut la respingerea interpersonală. Al cincilea subtip este depresia post-partum. Acest diagnostic este stabilit în cazul femeilor când instalarea unui episod depresiv major survine în mai puțin de patru săptămâni de la nașterea unui copil. În cazuri mai rare, unele femei dezvoltă manie în perioada postnatală și li se pune
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de schimbările masive care se produc la nivel hormonal în primele două săptămâni după naștere. Simptomele pot fi, de asemenea, cauzate în parte de privarea de somn și de stresul legat de venirea pe lume a nou-născutului. Femeile diagnosticate cu depresie post-partum întrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv major. Ele se simt adesea deosebit de vinovate pentru stările lor depresive și în special pentru faptul că au sentimente negative față de copilul lor, într-un moment în care ar trebui să fie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv major. Ele se simt adesea deosebit de vinovate pentru stările lor depresive și în special pentru faptul că au sentimente negative față de copilul lor, într-un moment în care ar trebui să fie fericite. Depresia post-partum poate interfera negativ cu capacitatea femeii de a avea grijă de nou-născut și cu dezvoltarea unei legături emoționale pozitive între mamă și copil. În cazuri extrem de rare (1 la 500 sau 1 la 1.000 de nașteri), femeile cu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
post-partum poate interfera negativ cu capacitatea femeii de a avea grijă de nou-născut și cu dezvoltarea unei legături emoționale pozitive între mamă și copil. În cazuri extrem de rare (1 la 500 sau 1 la 1.000 de nașteri), femeile cu depresie post-partum pot avea manifestări psihotice, cu iluzii care adesea îl implică și pe nou-născut. De exemplu, femeia poate crede că bebelușul e posedat de diavol, că are puteri supranaturale sau că e predestinat să aibă o soartă groaznică. Halucinațiile sunt
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diavol, că are puteri supranaturale sau că e predestinat să aibă o soartă groaznică. Halucinațiile sunt voci care o îndeamnă pe femeie să facă rău copilului sau chiar ei înseși, cu toate că, din nou, aceste cazuri sunt extrem de rare. Diagnosticul de depresie post-partum este unul controversat. Câteva studii sugerează faptul că femeia nu prezintă un risc mai crescut de depresie în perioada postnatală decât ar avea în alte momente ale vieții (Whiffen & Gotlib, 1993)126. Depresiile post-partum nu par să fie diferite
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o îndeamnă pe femeie să facă rău copilului sau chiar ei înseși, cu toate că, din nou, aceste cazuri sunt extrem de rare. Diagnosticul de depresie post-partum este unul controversat. Câteva studii sugerează faptul că femeia nu prezintă un risc mai crescut de depresie în perioada postnatală decât ar avea în alte momente ale vieții (Whiffen & Gotlib, 1993)126. Depresiile post-partum nu par să fie diferite calitativ față de depresiile obișnuite. Astfel, mulți cercetători s-au întrebat dacă e corect să se stabilească un diagnostic
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazuri sunt extrem de rare. Diagnosticul de depresie post-partum este unul controversat. Câteva studii sugerează faptul că femeia nu prezintă un risc mai crescut de depresie în perioada postnatală decât ar avea în alte momente ale vieții (Whiffen & Gotlib, 1993)126. Depresiile post-partum nu par să fie diferite calitativ față de depresiile obișnuite. Astfel, mulți cercetători s-au întrebat dacă e corect să se stabilească un diagnostic separat pentru depresia post-partum, sugerând faptul că această patologie este parte normală în viața femeilor (Whiffen
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unul controversat. Câteva studii sugerează faptul că femeia nu prezintă un risc mai crescut de depresie în perioada postnatală decât ar avea în alte momente ale vieții (Whiffen & Gotlib, 1993)126. Depresiile post-partum nu par să fie diferite calitativ față de depresiile obișnuite. Astfel, mulți cercetători s-au întrebat dacă e corect să se stabilească un diagnostic separat pentru depresia post-partum, sugerând faptul că această patologie este parte normală în viața femeilor (Whiffen, 1992)127. 8.4.2. Diferențe de gen și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
postnatală decât ar avea în alte momente ale vieții (Whiffen & Gotlib, 1993)126. Depresiile post-partum nu par să fie diferite calitativ față de depresiile obișnuite. Astfel, mulți cercetători s-au întrebat dacă e corect să se stabilească un diagnostic separat pentru depresia post-partum, sugerând faptul că această patologie este parte normală în viața femeilor (Whiffen, 1992)127. 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie Depresia este una dintre cele mai comune probleme psihologice. Într-un anumit moment al vieții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mulți cercetători s-au întrebat dacă e corect să se stabilească un diagnostic separat pentru depresia post-partum, sugerând faptul că această patologie este parte normală în viața femeilor (Whiffen, 1992)127. 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie Depresia este una dintre cele mai comune probleme psihologice. Într-un anumit moment al vieții lor, 17% dintre americani trăiesc un episod depresiv major iar 6% experimentează tulburarea distimică (Kessler, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)128. În prevalența depresiei, s-
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cercetători s-au întrebat dacă e corect să se stabilească un diagnostic separat pentru depresia post-partum, sugerând faptul că această patologie este parte normală în viața femeilor (Whiffen, 1992)127. 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie Depresia este una dintre cele mai comune probleme psihologice. Într-un anumit moment al vieții lor, 17% dintre americani trăiesc un episod depresiv major iar 6% experimentează tulburarea distimică (Kessler, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)128. În prevalența depresiei, s-au
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în depresie Depresia este una dintre cele mai comune probleme psihologice. Într-un anumit moment al vieții lor, 17% dintre americani trăiesc un episod depresiv major iar 6% experimentează tulburarea distimică (Kessler, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)128. În prevalența depresiei, s-au semnalat mari diferențe de gen și vârstă. Vom aborda prima dată diferențele de gen. Majoritatea testelor atestă faptul că femeile sunt de 2 ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte atât forme ușoare de depresie, cât și tulburări
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
128. În prevalența depresiei, s-au semnalat mari diferențe de gen și vârstă. Vom aborda prima dată diferențele de gen. Majoritatea testelor atestă faptul că femeile sunt de 2 ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte atât forme ușoare de depresie, cât și tulburări depresive majore (Nolen-Hoeksema, 1998)129. Această diferență de gen în ceea ce privește depresia a fost regăsită în multe țări, în cadrul unor etnii diferite, precum și la toate grupele de vârstă. Interesant este faptul că, în cazul copiilor, nu apar aceste
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
aborda prima dată diferențele de gen. Majoritatea testelor atestă faptul că femeile sunt de 2 ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte atât forme ușoare de depresie, cât și tulburări depresive majore (Nolen-Hoeksema, 1998)129. Această diferență de gen în ceea ce privește depresia a fost regăsită în multe țări, în cadrul unor etnii diferite, precum și la toate grupele de vârstă. Interesant este faptul că, în cazul copiilor, nu apar aceste diferențe de gen în legătură cu depresia, dar în jurul vârstei de 14-15 ani la fete, se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
majore (Nolen-Hoeksema, 1998)129. Această diferență de gen în ceea ce privește depresia a fost regăsită în multe țări, în cadrul unor etnii diferite, precum și la toate grupele de vârstă. Interesant este faptul că, în cazul copiilor, nu apar aceste diferențe de gen în legătură cu depresia, dar în jurul vârstei de 14-15 ani la fete, se observă o creștere dramatică a ratei depresiei, pe când, la băieți, rata rămâne destul de stabilă (Nolen-Hoeksema, 1998)130. Unii cercetători sunt de părere că femeile își admit mai ușor depresia decât bărbații
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în cadrul unor etnii diferite, precum și la toate grupele de vârstă. Interesant este faptul că, în cazul copiilor, nu apar aceste diferențe de gen în legătură cu depresia, dar în jurul vârstei de 14-15 ani la fete, se observă o creștere dramatică a ratei depresiei, pe când, la băieți, rata rămâne destul de stabilă (Nolen-Hoeksema, 1998)130. Unii cercetători sunt de părere că femeile își admit mai ușor depresia decât bărbații. În orice caz, diferențe de gen sunt constatate și în studii care utilizează evaluări relativ obiective
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gen în legătură cu depresia, dar în jurul vârstei de 14-15 ani la fete, se observă o creștere dramatică a ratei depresiei, pe când, la băieți, rata rămâne destul de stabilă (Nolen-Hoeksema, 1998)130. Unii cercetători sunt de părere că femeile își admit mai ușor depresia decât bărbații. În orice caz, diferențe de gen sunt constatate și în studii care utilizează evaluări relativ obiective ale depresiei, care nu sunt bazate prea mult pe rapoarte proprii, cum ar fi gradul de depresie stabilit de clinician sau declarațiile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]