8,487 matches
-
Avesta târzie, Ahura Mazd³ domină un fel de panteon bogat și complex, compus dintr-un grup de entități demne de cult (yazataxe "yazata"), care au un statut oarecum intermediar Între cel de divinități autentice ( În unele cazuri este vorba despre divinități ale unui așa-zis „păgânism” prezoroastrian sau de zeități de origine, cel puțin parțial, străină, cum este cazul zeiței An³hit³xe "Ana>hita>") și cel de figuri și puteri angelice. Lumea supraomenească a zoroastrismului este subîmpărțită simetric Între entități pozitive și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mazda>", din cauza consubstanțialității acestuia cu Spiritul Bun. Fiecare Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" are un rival specific În persoana unui arhidemon, la fel cum, În general, la yazataxe "yazata" se opun da¶va și druj. În da¶va și yazata supraviețuiesc divinități antice iraniene sau indo-iraniene, condamnate sau absorbite În sinteza sacerdotală alcătuită de succesorii profetului. În general se consideră, pe bună dreptate, că soarta divinităților antice din păgânismul prezoroastrian a fost determinată de gradul lor mai mare sau mai mic de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
general, la yazataxe "yazata" se opun da¶va și druj. În da¶va și yazata supraviețuiesc divinități antice iraniene sau indo-iraniene, condamnate sau absorbite În sinteza sacerdotală alcătuită de succesorii profetului. În general se consideră, pe bună dreptate, că soarta divinităților antice din păgânismul prezoroastrian a fost determinată de gradul lor mai mare sau mai mic de moralitate, mai mult sau mai puțin potrivită cu Învățătura lui Zoroastruxe "Zoroastru". Astfel, alături de entități noi, unele chiar importante, cum ar fi Sraoșaxe "Sraoșa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inovații ale noii religii - În cazul specific al unui stăpân al rugăciunii, protector Împotriva răului, a impurității și a morții, judecător al inimilor În lumea de „dincolo” (cf. Kreyenbroek, 1985) - ocupă o poziție bine reliefată În panteonul compozit zoroastrian și divinități precum Mithraxe "Mithra" (În limba pahlavi, Mihrxe "Mihr") și An³hit³xe "Ana>hita>" (În limba pahlavi, Anahșd) care, Împreună cu Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", se găsesc În vârful ierarhiei divine, atât În zoroastrismul ahemenid cât și În cel sasanid. Divinități cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și divinități precum Mithraxe "Mithra" (În limba pahlavi, Mihrxe "Mihr") și An³hit³xe "Ana>hita>" (În limba pahlavi, Anahșd) care, Împreună cu Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", se găsesc În vârful ierarhiei divine, atât În zoroastrismul ahemenid cât și În cel sasanid. Divinități cu un puternic caracter polivalent - prima, păzitor și garant al legămintelor și, În același timp, geniu al luminii cu un oarecare caracter războinic; cea de-a doua, zeiță a apelor, a fecundității și a fertilității, dar importantă și pentru natura
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
puternic caracter polivalent - prima, păzitor și garant al legămintelor și, În același timp, geniu al luminii cu un oarecare caracter războinic; cea de-a doua, zeiță a apelor, a fecundității și a fertilității, dar importantă și pentru natura sa de divinitate regală (Gnoli, 1971, pp. 244 sqq.; 1980, p. 216) -, acestea nu se sustrag unor procese sincretice, determinate de contactul cu credințele mesopotamiene și din Orientul Apropiat, procese care le asigură faima În afara și În interiorul lumii iraniene sau iranizate. Cultul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
H½m); Khvarenahxe "Khvarenah", yazata energiei focului și luminii forței vitale, constituent al naturii umane (În limba pahlavi, khwarrah); Fravașixe "Fravași", spiritele celor morți și, În același timp, părți componente ale naturii umane În calitate de Îngeri preexistenți (În limba pahlavi, frawahr). Cu excepția divinităților Sraoșa și Da¶n³, toate entitățile menționate mai sus Își au rădăcinile În religia prezoroastriană: zoroastrismul, În funcție de caz, le-a adaptat noii sale etici și viziuni asupra lumii. Da¶n³, Ași, Arșt³t, Druv³sp³ sunt entități feminine. Pandemoniul este dominat de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1941) este extrem de detaliată și arată tocmai forța simetriei Între lumea binelui și cea a răului, concepută de speculația teologică zoroastriană. Parțial, acestea perpetuează figuri divine antice condamnate de zoroastrism, ca, de exemplu, Indraxe "Indra", Saurvaxe "Saurva" și N³naithya, opuși divinităților Ameșa Spentaxe "Ameșa Spenta" Așaxe "Așa", Khșatra, respectiv Ârmaiti; parțial, sunt exact contrariul unor Ameșa Spenta, ca Aka Manahxe "Aka Manah", „gândul rău” (În limba pahlavi, Ak½manxe "Ako>man"), sau Vohu Manah; parțial, chiar și aceștia par a fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tiștrya (În acest caz Tșr), În cea de-a treizecea zi a lunii a patra, și Mithrag³n pentru Mithra (Mihrxe "Mihr"), În cea de-a șaisprezecea zi a lunii a patra. Aceste sărbători cădeau În luna și În ziua dedicate divinității ce trebuia sărbătorite. Calendarul a fost cu siguranță conceput pentru nevoile cultului, atât pentru luna ca atare, cât și pentru fiecare zi În parte. Liturgia are trei elemente principale: cordonul sacru (În avestică, aiwy³n-hana, În limba pahlavi, kustșg), simbolul Religiei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În izvoarele clasice permite reconstruirea destul de clară a unei dezvoltări aparte a istoriei religioase a Iranului ahemenid sub domnia lui Artaxerxes II (404-359 Î.Hr.). În inscripțiile acestui suveran apar, Într-adevăr, alături de Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", alte două divinități iraniene, Mithraxe "Mithra" și An³hit³xe "Ana>hita>". Dacă acestei date, semnificative prin ea Însăși, i se adaugă și informația lui Herodot despre influențele asiriene și arabe care trebuie să-i fi determinat pe persani să o venereze pe Afroditaxe "Afrodita
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
propriu-zis și nici măcar de tipul celui care se reflectă În „amestecul religios” din Avesta târzie. Referirea la Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>" și la „alți zei care există” din inscripțiile de la Bisutun (IV, 60 sqq.) trebuie Înțeleasă ca fiind adresată divinităților supreme ale popoarelor din imperiu (Gnoli, 1983; 1989a, p. 97), În contextul atitudinii etico-religioase determinate de necesitățile politice corespunzătoare realității formării unui stat multinațional și aspirațiilor universaliste ale suveranului persan. Mai puțin clar este cazul lui Xerxes. Formulele din inscripții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Gnoli, 1983; 1989a, p. 97), În contextul atitudinii etico-religioase determinate de necesitățile politice corespunzătoare realității formării unui stat multinațional și aspirațiilor universaliste ale suveranului persan. Mai puțin clar este cazul lui Xerxes. Formulele din inscripții par să ateste venerarea altor divinități (baga), chiar dacă semnificația cuvântului baga nu este clară - acesta ar putea fi un epitet care face referire la calitatea de Împărțitori ai bunăstării materiale și spirituale (etimologic, baga este un nume de agent care Înseamnă „distribuitor”: Baily, 1989); acest epitet
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iranismul a continuat să exercite o influență profundă (cf. Chaumont, 1969, pp. 25 sqq.). În același timp, toate ținuturile limitrofe Iranului, de la vest la est, din Siria În Bactriana, unde s-a afirmat În final dominația Kush³nilor, interpretările iraniene ale divinităților străine, precum și interpretările străine ale divinităților iraniene (Baily, 1943, pp. 63 sqq.; Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 239 sqq,; Widengren, 1968, pp. 369 sqq.; Gnoli, 1980, p. 81 nota 126 cu bibliografia) demonstrează forța expansiunii și a vitalității zoroastrismului În contact cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
influență profundă (cf. Chaumont, 1969, pp. 25 sqq.). În același timp, toate ținuturile limitrofe Iranului, de la vest la est, din Siria În Bactriana, unde s-a afirmat În final dominația Kush³nilor, interpretările iraniene ale divinităților străine, precum și interpretările străine ale divinităților iraniene (Baily, 1943, pp. 63 sqq.; Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 239 sqq,; Widengren, 1968, pp. 369 sqq.; Gnoli, 1980, p. 81 nota 126 cu bibliografia) demonstrează forța expansiunii și a vitalității zoroastrismului În contact cu cultura sincretică elenistico-romană (cf. lucrării admirabile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Nöldeke, 1878, p. 17) și „Faptele” martirilor creștini (Wiessner, 1967, pp. 203 sq., și nota 7). Nu avem dovezi suficiente pentru a confirma imaginea unui politeism naturalist, așa cum vedeau creștinii religia zoroastriană din epoca sasanidă, din cauza cultului Îndreptat către diferite divinități, cum ar fi Zurw³nxe "Zurwa>n", Mihrxe "Mihr", An³hșd (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 280 sqq.) sau, după interpretationes mesopotamiene, Nan³, B¶lxe "Be>l", Nabh½xe "Nabho>" (Christensen, 1944, pp. 157 sqq.). Este clar faptul că religia reflectată În literatura pahlavi, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiind o problemă de importanță secundară. 2. ZEII PRIMEI FUNCȚIITC "2. ZEII PRIMEI FUNCȚII" Structura tripartită a panteonului indo-european este foarte bine conservată În India antică. În ceea ce privește funcția sacrală, o trăsătură deja tipic indo-europeană, ea era deținută, complementar, de două divinități majore; În India acestea sunt Varuna și Mitraxe "Mitra". Nu este vorba Însă despre o simplă dublură (În acest caz, unul dintre cei doi ar fi fost rapid eliminat), ci de două moduri diferite și complementare de Înțelegere a sacralității
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mitra", cel care sprijină popoarele, garantează reușita: strălucire și faimă măreață. 8 Către Mitraxe "Mitra", a cărui putere este prezența binevoitoare, se Îndreaptă cele cinci rase umane. Nu trebuie totuși să ne gândim nici la existența unei simple antinomii Între divinitățile primei funcții, pentru că natura și modul lor de a acționa sunt complementare: poeții vedici Îi compară pe unul cu noaptea, iar pe celălalt cu ziua și sunt atât conștienți de această complementaritate Încât, de cele mai multe ori, compun imnuri În onoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iar pe celălalt cu ziua și sunt atât conștienți de această complementaritate Încât, de cele mai multe ori, compun imnuri În onoarea amândurora și Își alcătuiesc numele din compusul mitr³varuña-. În Iran, mazdeismul originar renunță la vechii zei indo-iranieni și recunoaște o divinitate unică: ahuraxe "ahura" mazd³ (sau mazd³ ahura), care Înseamnă „Domnul Înțelept”. Această definiție, care devine abia mai târziu nume propriu (cf., În persana veche, auramazd³), acoperă probabil o transformare a prezoroastrianului Varuna. Ipoteza este susținută de două aspecte. Primul este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Ahuraxe "Ahura"”; este de presupus ca unității primilor membri să-i corespundă unitatea membrilor secunzi; iranianul Ahura (Mazd³xe "Mazda>") ar fi deci echivalent cu indianul Varuna. Al doilea aspect este de ordin textual: În religia mazdeistă reînfloresc progresiv vechile divinități indo-iraniene; Însă Varuna este constant absent. Acest lucru s-ar putea datora faptului că Ahuramazd³xe "Ahuramazda>" era identificat, cel puțin odinioară, cu Varuna. Și după cum Varuna primește epitetul de urucakÌas-, „cel care vede din depărtare”, la fel și Ahuramazd³ primește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În religia romană străveche, acest cuplu este reprezentat de Jupiter și de Dius Fidiusxe "Dius Fidius". În favoarea acestei ipoteze se poate afirma că Fidius este, În mod clar, legat de fides, o valoare a cărei protecție i se potrivește unei divinități de tip mitraic; mai mult, tradiția cea mai veche amintește de faptul că Dius Fidius era divinitatea care garanta jurămintele; de altfel, o rămășiță clară a acestei situații se regăsește În exclamația mediusfidius „Pe zeu! Jur!” Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acestei ipoteze se poate afirma că Fidius este, În mod clar, legat de fides, o valoare a cărei protecție i se potrivește unei divinități de tip mitraic; mai mult, tradiția cea mai veche amintește de faptul că Dius Fidius era divinitatea care garanta jurămintele; de altfel, o rămășiță clară a acestei situații se regăsește În exclamația mediusfidius „Pe zeu! Jur!” Pe de altă parte, este evident că, În perioada istorică, acest Dius Fidius ajunge, ca divinitate, doar o relicvă a trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
faptul că Dius Fidius era divinitatea care garanta jurămintele; de altfel, o rămășiță clară a acestei situații se regăsește În exclamația mediusfidius „Pe zeu! Jur!” Pe de altă parte, este evident că, În perioada istorică, acest Dius Fidius ajunge, ca divinitate, doar o relicvă a trecutului, astfel Încât nici la nivelul ritualului, nici la cel al textelor nu putem găsi o confirmare ulterioară a importanței pe care trebuie să o fi avut În perioada predocumentară. Însă chiar și cu această rezervă, cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
confirmare ulterioară a importanței pe care trebuie să o fi avut În perioada predocumentară. Însă chiar și cu această rezervă, cadrul indo-european este suficient de clarificat de datele concordante indiene, iraniene, germanice, chiar latine: prima funcție este prezidată de două divinități majore, de naturăxe "Indra" complementară, ambii fiind protectori ai aspectelor sacre ale realității, Însă unul Într-o formă magică, Întunecată, Înfricoșătoare, iar celălalt Într-o formă binevoitoare, senină. 3. ZEUL CELEI DE-A DOUA FUNCȚIITC "3. ZEUL CELEI DE‑A
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unul Într-o formă magică, Întunecată, Înfricoșătoare, iar celălalt Într-o formă binevoitoare, senină. 3. ZEUL CELEI DE-A DOUA FUNCȚIITC "3. ZEUL CELEI DE‑A DOUA FUNCȚII" Cea de-a doua funcție - cea militară - este guvernată de o singură divinitate care, În India, poartă numele de Indraxe "Indra". Poeții vedici Îl reprezintă blond, cu barbă, foarte robust, mâncăcios și băutor, iute la mânie. Armaxe "Arma" preferată este măciuca (vajra-), care reprezintă fulgerul. Se luptă dintr-un car de război tras
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vizitiu al lui V³yu. Această alunecare a lui V³yu către a doua funcție trebuie să fi Început Încă din epoca indo-iraniană, iar Iranul nu a făcut decât să ducă la desăvârșire un proces Început deja de foarte mult timp. Cealaltă divinitate a funcției secunde este o creație pur iraniană. Trebuie să pornim de la termenul indo-iranian *v•tra-, „rezistență șopusă dușmanuluiț”, din care se formează În India compusul v•trah³ (gen. v•traghnas), „care distruge tăria șdușmanuluiț”, folosit adesea ca epitet al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]