13,290 matches
-
vazută ca echivalentul sănătății. În prezent atitudinea față de sănătate s-a schimbat 25, conceptul devenind unul mult mai complex întrucât nu se mai raportează doar la sănătatea fizică, ci și la sănătatea văzută din punct de vedere psihic, social și emoțional. Activitatea fizică, fitnessul în ansamblu, este considerat un mijloc de a obține dacă nu o stare de sănătate pentru că nu trebuie uitat că o stare fizică bună nu este o garanție că vei rămâne sănătos măcar o stare mulțumitoare, care
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
1971). Păunescu (1976) spune că pentru crearea unor situații motivante în învățare trebuie pornit de la relația osmotică afectivitate-intelect. Astfel, orice stimulare a creierului care tinde să producă o modificare la nivel de cunoaștere intelectuală produce simultan și o reacție emoțională de diferite intensități. Acest mecanism se bazează pe faptul că primele integrări senzoriale se produc la nivelul hipotalamusului și formației reticulate, care sunt zonele de producere a emoției. Activizarea scoarței cerebrale este o consecință a valorii emoționale a informației; astfel
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și o reacție emoțională de diferite intensități. Acest mecanism se bazează pe faptul că primele integrări senzoriale se produc la nivelul hipotalamusului și formației reticulate, care sunt zonele de producere a emoției. Activizarea scoarței cerebrale este o consecință a valorii emoționale a informației; astfel o informație cu valoare emoțională pozitivă produce o activizare foarte intensă, ceea ce mărește capacitatea de recepție și prelucrare a informației. și invers: o informație cu valoare emoțională negativă produce o inhibare a sistemului activator și o diminuare
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mecanism se bazează pe faptul că primele integrări senzoriale se produc la nivelul hipotalamusului și formației reticulate, care sunt zonele de producere a emoției. Activizarea scoarței cerebrale este o consecință a valorii emoționale a informației; astfel o informație cu valoare emoțională pozitivă produce o activizare foarte intensă, ceea ce mărește capacitatea de recepție și prelucrare a informației. și invers: o informație cu valoare emoțională negativă produce o inhibare a sistemului activator și o diminuare a capacității de recepție și prelucrare. De aici
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a emoției. Activizarea scoarței cerebrale este o consecință a valorii emoționale a informației; astfel o informație cu valoare emoțională pozitivă produce o activizare foarte intensă, ceea ce mărește capacitatea de recepție și prelucrare a informației. și invers: o informație cu valoare emoțională negativă produce o inhibare a sistemului activator și o diminuare a capacității de recepție și prelucrare. De aici rezultă că activitatea intelectului este în mare măsură condiționată de stările emoționale; emoțiile se intelectualizează, se somatizează și se transformă în motivație
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și prelucrare a informației. și invers: o informație cu valoare emoțională negativă produce o inhibare a sistemului activator și o diminuare a capacității de recepție și prelucrare. De aici rezultă că activitatea intelectului este în mare măsură condiționată de stările emoționale; emoțiile se intelectualizează, se somatizează și se transformă în motivație pentru învățare. Echilibrul se stabilește între forța excitantului și rezistența sistemului nervos. Dacă tonusul scăzut al scoarței coboară rezistența față de intensitatea excitației, la fel și tonusul prea ridicat al scoarței
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
14.000 de instincte. De un mare răsunet s-a bucurat prima teorie a instinctelor ca formă motivațională, „teoria hormică“ aparținând lui W. Mc Dougall (1932). Dinamismul esențial al individului este dat de „impulsurile fundamentale“ care, fiecare, are un corelativ emoțional. Însele sentimentele derivă din instincte prin incorporarea obiectelor în formule primare de relație. b) Libidoul freudian. Cea mai răspândită formă a teoriei motivației pe baza instinctului este doctrina lui Freud: „structura libidoului nu se schimbă niciodată. Libidoul este încărcat de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
spre sine, de refugiu în lumea propriilor trăiri. În acestă perioadă a preadolescenței sentimentele morale, estetice, intelectuale cunosc o mare dezvolatare manifestându-se ca interese. Ele sunt stimulate de dobândirea unui anumit volum de cunoștințe morale, de lectură. Alături de trăirea emoțională profundă a prezentului, preadolescența se caracterizează prin dezvoltare a numeroase stări afective prin care se fac adevărate proiecții în viitor. Viitorul devine apropiat, populat de năzuințe, aspirații, speranțe. Preadolescentul are posibilitatea de a- și dirija în mod conștient sentimentele și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
autorealizare, cât cu cea de dominare. Aspirațiile elevilor se manifestă cu precădere în acele situații în care ei se simt implicați personal. Dacă într-o anumită activitate nu apare pericolul devalorizării eului, persoana în cauză nu-și va mobiliza resursele emoționale, intelectuale și fizice în vederea realizării sarcinii. „Felul în care acțiunea, prin efectul ei, se răsfrânge asupra persoanei, măsura în care se realizează angajarea eului și felul în care aceasta vizează prestigiul personal, conștiința de sine, influențează mobilizarea energiilor psihice și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
așteaptă de la acțiunea întreprinsă, poate sau nu satisface trebuințele sau motivația care se află la baza conduitei. Eșecul psihologic nu depinde de un nivel absolut al realizării, întrucât el rezultă, în esență, din raportarea eului la propria performanță, relație trăită emoțional sub formă de sentiment al insuccesului. Elevul dezinteresat de randament, datorită neangajării în activitate, nu-și mobilizează posibilitățile reale în vederea realizării optime a sarcinii. În acest caz el nu resimte nereușita sa obiectivă sub forma insuccesului. Alteori, elevul poate fi
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
programul promovat prin anunțul respectiv. Articolul 31 (1) Programele de știri și de actualități se supun cerințelor de protecție a minorilor și vizionării în familie. (2) Înainte de difuzarea unor imagini șocante, a unor scene de violență sau cu impact emoțional negativ care pot impresiona în mod neplăcut telespectatorii, aceștia vor fi avertizați verbal: „Atenție! Imagini și informații care vă pot afecta emoțional.“, mențiune ce va fi și afișată static și lizibil; radiodifuzorii nu pot prezenta scene de violență în mod
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
vizionării în familie. (2) Înainte de difuzarea unor imagini șocante, a unor scene de violență sau cu impact emoțional negativ care pot impresiona în mod neplăcut telespectatorii, aceștia vor fi avertizați verbal: „Atenție! Imagini și informații care vă pot afecta emoțional.“, mențiune ce va fi și afișată static și lizibil; radiodifuzorii nu pot prezenta scene de violență în mod repetat în cadrul aceleiași producții audiovizuale. (3) Imaginile care prezintă execuții, suicid, oameni uciși, indiferent de motivație, se difuzează numai în cazuri
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
totul, dar o declaraseră vinovată și făceau acum cele necesare pentru ca judecarea ei să pară imparțială. Simple formalități. Compania și aliații ei erau specialiști în asemenea proceduri. Pierderile umane nu erau grave, dacă era posibil să fie golite de conținutul emoțional. Reduse la simple numere, puteau fi trecute într-un raport anual. Iată de ce era necesar să se efectueze o anchetă, să traducă emoțiile în coloane de cifre. Trebuia dat un verdict. Dar cu jumătate de gură, în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
puțin nu-i era teamă că se va pierde. Tunelul lega aproape în linie dreaptă centrul de exploatare de turn. O geană slabă de lumină pătrundea în pasaj printr-o gaură pe partea dreaptă. Curiozitatea era inclusă în programul său emoțional. Se opri pentru a privi printr-o deschizătură produsă de acid. Ar fi dorit să se orienteze singur decât să se bazeze exclusiv pe planurile furnizate de ordinatorul central. Niște fălci îmbăloșate se năpustiră spre fața lui și se loviră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dimensiune a conduitelor". Această descriere se poate face din două unghiuri experimentale diferite: observând din afara organismului conduitele sale globale, putând remarca că el este în starea de somn, că se trezește, că este atent, că atinge un grad de excitație emoțională mai mult sau mai puțin puternică. Din alt unghi putem realiza observații fiziologice privind activitatea elextrică a creierului, asupra gradului de contractare al mușchilor, asupra reflexelor, a activității aparatului circulator și respirator. 1. Starea de vigilență Head a denumit vigilența
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
somn; M.Jouvet așează o pisică pe un suport îngust în mijlocul unei piscine, în așa fel încât scăderea bruscă a tonusului muscular ce caracterizează somnului paradoxal întreține contactul cu apa și trezirea; această privare de somnul paradoxal nu produce perturbări emoționale sau fiziologice. Privarea îndelungată de somn paradoxal, crește necesitatea recuperării lui, găsindu-și echilibrul doar după câteva zile. Această creștere pare să traducă existența unei trebuințe; dar, oare care este natura ei? Ipotezele referitoare la funcțiile somnului paradoxal sunt numeroase
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ale atenției, respectiv cu distragerea atenției. Posibilitatea de deplasare trebuie să fie de minim 1/6 dintr-o secundă pentru a satisface necesitățile activității. 4. Emoția Când se discută despre afectivitate se consideră ca fenomen tip emoția. Situațiile de tip emoțional sunt de același fel cu cele care trezesc atenția, sunt situațiile care par să pună în discuție condițiile principale ale adaptării; putem chiar să presupunem că ele sunt cele mai primitive dintre situațiile care au această proprietate. Unul dintre cele
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
atenția, sunt situațiile care par să pună în discuție condițiile principale ale adaptării; putem chiar să presupunem că ele sunt cele mai primitive dintre situațiile care au această proprietate. Unul dintre cele mai sigure mijloace de a declanșa o reacție emoțională în scopuri experimentale este de a strica scaunul pe care subiectul este rugat să se așeze, iar răspunsurile subiecților ni le putem imagina. Emoția are o configurație complexă în care distingem: * modificări organice vegetative ; * manifestări comportamentale ( gesturi, mimica etc. ); * trăiri
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care distingem: * modificări organice vegetative ; * manifestări comportamentale ( gesturi, mimica etc. ); * trăiri subiective. Studiul experimental se realizează analitic și cuprinde aspecte subiective, introspective, electro-fiziologice. Înregistrările obiective nu diferențiază o stare afectivă de alta ci exprimă doar gradul de activare, intensitatea reacției emoționale; reacția introspectivă nu poate fi înlocuită prin înregistrări obiective. Teorii asupra emoțiilor Teoriile emoției pot fi opuse în funcție de rolul util sau dăunător acordat emoției, ele se deosebesc în funcție de ipotezele pe care le fac în legătură cu mecanismele de trezire, ipoteze care evoluează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
iar conflictul generează tristețe. Trăirile afective odată apărute dau naștere la modificări organice. Este o teorie simplistă, unilaterală, care reduce emoțiile la actul cunoașterii. 2. Teoriile fiziologice periferice Versiunea clasică în succesiunea cauzală a determinismului emoției este următoarea: stimul-percepția stimulului-emoția-expresia emoțională. W. James, creatorul psihofiziologiei din S.U.A., ră stoarnă ordinea firească prezentată mai sus și propune următoarea ordine: stimul-percepția stimulului-expresie emoțională-emoție. În limbaj fiziologic am avea: stimul-percepție stimul-excitația reflexă a organelor interne și a musculaturii striate-percepția excitațiilor viscerale și somatice fiind
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
reflectate în creier ca senzație. Primar este elementul vegetativ, iar secundar este emoția. Emoția are numai funcția de a dubla pe planul conștiinței o stare organică prin proiecția simplă a acesteia. Teoria lui James este numită periferică pentru că reduce conținutul emoțional la senzații de ordin periferic, și este fiziologică pentru că reacțiile fiziologice apar ca determinante în constituirea semnificației afective conștiente. În același timp, medicul danez Lange reducea emoția la modificarea cvasimotorie, adică la ceea ce simte individul ca efect al dilatării sau
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
al dilatării sau constricției vaselor sanguine. Deci, la James, emoția era cauzată de feedbackul modificărilor organice iar la Lange de feed-back-ul vascular. Această teorie a fost infirmată, deoarece făcând o injecție cu adrenalină unei persoane apar modificări caracteristice unui șoc emoțional: accelerarea pulsului, accelerarea respirației, înroșire, dar subiectul nu simte încă o emoție. Datele fiziologice arată că modificările viscerale au o apariție și o evoluție destul de lentă pentru a putea fi considerate sursă de emoții. Tot pentru infirmarea acestei teorii au
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
încă o emoție. Datele fiziologice arată că modificările viscerale au o apariție și o evoluție destul de lentă pentru a putea fi considerate sursă de emoții. Tot pentru infirmarea acestei teorii au fost studiați bolnavii de Parkinson, care își pierd expresia emoțională dar își păstrează viața emoțională nealterată. În această teorie periferică feed-back-ul vegetativ joacă un anumit rol, și anume întreține și uneori exacerbează emoția (faptul că un tânăr roșește ușor și acest lucru este perceptibil de către altul, crează un sentiment negativ
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
arată că modificările viscerale au o apariție și o evoluție destul de lentă pentru a putea fi considerate sursă de emoții. Tot pentru infirmarea acestei teorii au fost studiați bolnavii de Parkinson, care își pierd expresia emoțională dar își păstrează viața emoțională nealterată. În această teorie periferică feed-back-ul vegetativ joacă un anumit rol, și anume întreține și uneori exacerbează emoția (faptul că un tânăr roșește ușor și acest lucru este perceptibil de către altul, crează un sentiment negativ, care adăugându-se la emoția
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
În grupul de control un asemenea efect lipsește. Emoția, având un caracter procesual e potențată sau diminuată de feedbackul vegetativ în funcție de gradul de emotivitate al individului. 3. Teoriile fiziologice centrale Cannon și Bard au propus teoria talamică a emoțiilor: trăirea emoțională constituie prin excelență un eveniment central, în care talamusul are un rol important. Succesiunea evenimentelor propuse de ei este: stimularea la nivelul receptorului care determină impulsul spre talamus, urmată de descărcările talamice ce produc modificări vegetative și motorii caracteristice; simultan
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]