8,564 matches
-
sabia pentru a împiedica să fie luată de sarazini, a creat La Brèche de Roland în Pirinei. Însă, s-a dovedit a fi indestructibilă, așa că a ascuns sub corpul său, împreună cu olifant, cornul folosit pentru a-l alerta pe Carol. Folclorul local pretinde că Durendal încă mai există, fiind păstrat în Rocamadour, Franța, înfiptă într-o stâncă. În secolul al XII-lea, călugării din Rocamadour au susținut că Roland a aruncat sabia și nu a ascuns-o sub el. Cu toate
Durendal () [Corola-website/Science/329545_a_330874]
-
al-Ayni, extremitatea de vest a străzii Talaat Harb, iar prin intermediul străzii Qasr Al-Nil care pornește din partea de sud are acces direct la podul Qasr Al-Nil ce traversează Nilul. În jurul pieței se află mai multe clădiri importante precum Muzeul Egiptean, Casa Folclorului, sediul Partidului Național Democrat, sediul guvernului, sediul Ligii Arabe, Hotelul Nil, Biserica Evanghelică Kasr El Dobara și campusul Universității americane din Cairo. În piață se află stația de metrou Sadat care intersectează cele două linii existente ale sistemului, oferind acces
Piața Tahrir () [Corola-website/Science/329707_a_331036]
-
din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică și contemporană: „"Iubește-mă frumoaso"” de Luca Marenzio, „"Te duci, iubito"” de Filippo Azzaiolo, „"Cântecul pescarului"” de Dumitru Chiriac, „"Tinerii din țara
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
la Expozițiile Universale de la Paris (1937) și New York (1939). Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București (1933-1936), avându-i profesori pe Vasile Filip (vioară), Victor Gheorghiu și Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Constantin Brăiloiu (folclor și istoria muzicii), Mihail Andricu (muzica de cameră) etc. Neputând să frecventeze cursurile cu regularitate se trasnferă la Conservatorul particular de muzică „Pro Arte” din București (1936-1937), unde l-a avut ca profesor pe Alexandru Theodorescu, concert-maestru al Filarmonicii. Deși a
Ionel Budișteanu () [Corola-website/Science/329914_a_331243]
-
este propusă pentru Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară „Doina Argeșului” din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și mulți alții. Cele mai valoroase imprimări pe care le face sunt cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea. Fiind o mare culegătoare de folclor autentic, își îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
și mulți alții. Cele mai valoroase imprimări pe care le face sunt cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea. Fiind o mare culegătoare de folclor autentic, își îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
ani, a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, și a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri și festivaluri. Astfel a realizat peste 30 de discuri și casete audio pe care a adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
la binecunoscutul concurs organizat de Televiziunea Română - „Floarea din grădină”, fiind prezentat în concurs de Ioan Simion Pop. Redactor al acelei ediții a fost binecunoscuta realizatoare a Televiziunii Române Mărioara Murărescu - a cărei emisiune Tezaur Folcloric a reprezentat un reper al promovării folclorului autentic în România. <br>1990 - apare primul disc la Casa de Discuri „Electrecord” - un disc comun cuprinzând înregistrări Radio București. <br>1992 - laureat al celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
de țări ale lumii; <br>2007 - primește PREMIUL DE EXCELENȚĂ a Municipiului Bistrița, cea mai mare distincție ce se oferă anual, unei singure personalități a Municipiului, fiind cel mai tânăr deținător al acestei distincții. <br>2007 - Realizator al emisiunilor de folclor „La izvor de cânt și dor” la Radio Transilvania și Televiziunea AS-TV Bistrița. <br>2007 - Președintele Asociației „Pană de păun” Bistrița și a Fundației „Atlantida” Bistrița, Alexandru Pugna a susținut ”VOCEA POPULARĂ” a României. <br>2007 - Inițiator și organizator la
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România. În repertoriul său gasim și cântece religioase - Pricesne, cum sunt ele cunoscute în Biserica Ortodoxă din Transilvania precum și Colinde românești autentice. Este laureat la 16 concursuri și Festivaluri de folclor din România. Începutul în politică s-a realizat în anul 2000, dintr-o întâmplare, nepropunându-și niciodată o cariera în acest domeniu. La rugămintea unui prieten, a participat la întâlnirile Partidului APR unde i s-a propus să candideze pentru
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
acestor munți, precum și pe cele din Podhale. În anul 1902, alpiniștii au numit trecătoarea dintre Vârful Gerlachovský și Zadni Gerlach Trecătoarea Tetmajer, devenind în același an și membru onorific al "Towarzystwo Tatrzańskie" ( al "Asociației Alpiniștilor din Tatra"). Fiind fascinat de folclorul goralilor, Tetmajer a scris ciclul de povestiri "Na skalnym Podhalu", iar mai târziu epopeea "Legenda Tatr", care este împărțită în două părți: "Maryna z Hrubego" și "Janosik Nędza Litmanowski". În anul 1896 s-a mutat în Heidelberg, unde îndeplinește funcția
Kazimierz Przerwa-Tetmajer () [Corola-website/Science/328114_a_329443]
-
constituie Fondul „Universitatea Populară Ungureni” și Fondul personal „Eugen D. Neculau”. a fost unchiul universitarului ieșean Adrian Neculau. a publicat numeroase studii și articole în revistele "Cronica", "Anuarul de lingvistică și istorie literară", "Revista de pedagogie", "Revista de etnografie și folclor", "Îndrumătorul cultural", "Magazin Istoric", precum și în cotidiene locale din Iași, Botoșani și Suceava.
Eugen Neculau () [Corola-website/Science/328187_a_329516]
-
interpretat de Mihăescu) și cu țăranii olteni Leana și Costel Pârțag din satul Sadova. Personajul Garcea fusese creat în anul 1996 pentru spectacolele Vacanței Mari, el fiind unul dintre cele mai vechi personaje ale grupului umoristic și intrând deja în folclor ca un exemplu al polițistului incult și imbecil. Audiențele emisiunilor grupului Vacanța Mare erau foarte mari datorită personajelor din scheciurile cu Garcea și cu Leana și Costel. Din scheciul cu Leana și Costel au fost preluate majoritatea personajelor și anume
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
asigurat rubrica de tălmăciri din „Portofoliul român", „Povestitorul", „Duminica", „Literatorul", „Biblioteca familiei" cu texte din Alexander Pope, Ronsard, Voltaire, Molière, Alfred de Musset, H. Murger, W. Scott, J.L. Runeberg, J.M. de Heredia, Theodore de Banville, E.A. Poe, Longfellow, Petofi, din folclorul rus, chinez, albanez, indian, italian. Printre primii la noi, a dat în românește o versiune în proză la Nevrozele lui Maurice Rollinat.
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
fost membru al niciunui partid politic și nu a vrut să devină membru al PCR, cu toate insistențele și șicanele pe care le-a suportat în acea vreme. În anul 1955 a primit medalia de aur la Festivalul internațional de folclor de la Paris. A decedat în anul 1981 și a fost înmormântat în cimitirul Bellu din București, pe aleea artiștilor.
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
și explicate detaliat în corelație cu factorul istoric {cu referire și la perioada dacica } de către profesor Marta Alupului Rus { 1946 - 2005 }. Aceasta s-a născut și a copilărit în satul vecin , respectiv Soporul de Câmpie, într-o perioadă în care folclorul din zona era bine conservat, astfel că în anul 1969,având la bază propria cercetare științifică { derulată în perioada 1965 - 1969 }, scrie o lucrare monumentala privind tradițiile și particularitățile folclorice ale zonei intitulată " Soporul de Câmpie : monografie folclorica ", lucrare publicată
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
Muzică: Ștefan Niculescu; Seară latină - Colaj Folcloric; O ceașcă de fericire - Muzică: Tom Ze; Fereastră roz - Muzică: K. Jarete; Zi noapte zi - Chopin Virtual, Muzica: Adrian Enescu; Întâlniri ratate - Muzică etno; Tango 1930 - Muzică: Dinu Vasile Moscopol; Nopți Chiliene - Muzică: Folclor Chilian; La douășpe trecute fix - Muzică: Petru Mărgineanu - Scenariu: Ana Maria Muntean; colaborare cu T.B.C.T "Oleg Danovski"; Treceri - Muzică: George Balint; Mozart și colegii - Muzică: Mozart ; Roșu și Negru - înregistrare sonoră a Orchestrei și Corului Operei Naționale din București
Adina Cezar () [Corola-website/Science/328318_a_329647]
-
(n. 16 septembrie 1957,Remetea jud. Harghita) este o cântăreață de limba maghiară din România. În 1969 la Casa de Cultură din Remetea, prima oară pe o scenă, cântă folclor și câteva melodii ale Margareta Pâslaru. În 1976 cântă la „Festivalul Muzicii Tinere” cu Folk Group 5. În anul 1977, alături Folk Group 5, câștigă Marele Premiu al Festivalului organizat la Miercurea Ciuc.Prima apariție de Televiziune și Radio cu ocazia
Maria Nagy () [Corola-website/Science/327532_a_328861]
-
sunt „cântecele lungi” (doinele) - cântece lirice lente, ornamentate și cu o formă deschisă ce le distinge de cântecele comune. Ele încă se mai cântă în întreg județul, la masa mare a nunții. De foarte multe ori, în discursurile oficiale despre folclor, s-a afirmat că doina este genul muzical-poetic reprezentativ pentru cultura populară din Gorj. Aici doina nu s-a lăsat influențată de versiunile folclorizate ale comuniștilor prin imensele ansambluri folclorice, ea a rămas vie, purtată de lăutari și de rapsozi
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
și a colaboratorilor ei, Florin Iordan, Mirela Radu și Costin Moisil de la Muzeul Țăranului Român. Înregistrările albumelor au fost realizate de către Școala Populară de Artă din Târgu Jiu, de către cercetătorii de la Muzeului Țăranului Român din București și de la Institutul de Folclor din Geneva. Pârâu de Pripor este un sat în care majoritatea locuitorilor sunt muzicanți profesioniști. E locuit de câteva clanuri familiale: Argint, Călău, Enoiu, Muscurici, Pobirci, Rap, Zlătaru. Muzicanții schimbă uneori un instrument cu altul, după împrejurări: la masa mare
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Pământul cu mii de ani în urmă, ajutând populația din zonă să prospere prin ajustarea climei și spargerea Munților Carpați la Cazane, permițând Dunării să curgă spre Marea Neagră. Conducătorul extratereștrilor, Sa Mohse, a rămas în religia dacilor ca Zamolxe. Studiind folclorul, cercetătorii află că respectivul eveniment a fost păstrat în formă trunchiată în basmul "Trei copii sărmani". Povestirea a apărut în anul 1989 în "Almanahul Anticipația 1990" și a fost republicată în anul 2011 în "Antologiile Millennium. Premiile Galileo 2011". Nuvela
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
pe ochi și am regăsit filmul interior pe care zadarnic încercasem să-l întrerup. 9 septembrie 1940. Londra mai fusese bombardată, dar niciodată ca acum”. O posibilă sursă de inspirație o constituie o legendă, ce a circulat o perioadă în folclorul orășenesc bucureștean, despre întâlnirea unui bărbat cu două bătrâne despre care află, la scurtă vreme după ce se desparte de ele, că muriseră și fuseseră îngropate de mult timp. Această legendă a fost repovestită și de prozatorul Dumitru Radu Popescu. Nuvela
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
și pulsând. Pe măsură ce procesul de creștere evoluează, fostul inginer devine o forță elementară a Naturii, pierzându-și înfățișarea și vorbirea umană și părăsind spațiul realității urbane și lumea oamenilor pentru a se integra regnului mineral, precum un personaj miraculos din folclorul universal. Provocat de autor să-și definească noua condiție, Cucoaneș se mulțumește să exclame: "„E bine!”" și să arate cu brațul către cer, fără a detalia în ce sens este bine. Accentul lui Mircea Eliade cade în această nuvelă nu
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]