9,802 matches
-
Jocurile Daniei, publicat postum, în 1971, diverse nuvele, reunite în volumul Halucinații (1938), eseuri și o piesă de teatru, Oameni feluriți (1929), opera sa dezvoltă, în cadre distincte, demonstrații intelectualizate asupra unor teme precum dragostea, moartea, conflictul insolubil dintre proiecția ideală a dorințelor individuale și consecințele lor reale. Excepție de la perspectiva de ansamblu face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe alții (Conform multor studii ale teoriei relativitățiiă intrând în contact cu eroii ideali ai istoriei, cu cei imaginari, de mit sau roman și e capabil să se caracterizeze și pe sine din perspectivă autobiografică și să se evalueze moral (teoria celor cinci mari factori se bazează pe valențele cararcterizante ale limbajuluiă. Individul uman
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihism. Persoana caracterizată se plasează în poziția de persoană a III-a, în poziția de „el”, față de comunicarea între „eu” și „tu”. Pe aceeași cale, subiectul, cu psihismul său conștient - plasat în perspectiva persoanei I - intră în contact cu eroi ideali, cei ai istoriei, cei imaginari, de mit sau roman. Ei fac parte din arhetipurile lui Jung, dar, în prezent, sunt studiați prin prisma teoriei relative a persoanei. Existența umană se dimensionează și prin norme sociale și valori. Instituțiile social-culturale funcționează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a psihismului. Conceptul a căpătat însă și importante conotații etice privitoare la maniera morală de a se comporta a individului. De aceea, în expunerea problemei caracteriologiei, la un moment dat se va face referință la virtuțile lui Aristotel, la eroii ideali, paradigmatici și la alte aspecte etice ale persoanei. Tipologia zodiacală Teoretizarea și practica caracterizării tipologice se întâlnește în aproape toate culturile istorice, fiind corelată cu astrologia și destinul. Noțiunea explicită de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
populară mult după ce concepția ptolemeică a cosmosului a căzut și orice suport „științific” nu a mai putut fi invocat. Pentru corelația cu destinul, semnificative sunt cele scrise în Cetatea Soarelui de către Campanella (1959Ă în secolul al XVI-lea. În cetatea ideală, procrearea este planificată strict și științific, în conformitate cu influențele planetelor, pentru a se naște doar oameni sănătoși și cu un destin bun. Tinerii cărora li se permite să aibă copii sunt numiți procreatori. În zilele noastre, astrologia persistă în revistele populare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
importantă în domeniul caracteriologiei, odată cu dezvoltarea de către Aristotel (1988Ă a teoriei virtuților în cadrul eticii, în care e comentată „viața virtuoasă” a cetățeanului atenian. De fapt, tema virtuților apare implicit în orice societate istorică și se fixează întâi în epopei. Eroii ideali ai acestora au o serie de trăsături constante și pregnante, detectabile în comportament; admirați ca atare de comunitate, devin modele de imitat, putând exercita influență asupra unor generații întregi. Așa cum s-a repetat mereu, Iliada a educat Elada. Eroii epopeilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de inconștient. Ego-ul, care ține cumpăna între conștiința individuală și exigențele realității, tinde și spre idealitate, spre valori. O parte dintre trăirile refulate se pot orienta spre creație, prin sublimare, și, de asemenea, se instituie pentru fiecare și un „ego ideal”, un ideal al eului, așa cum el ar dori să fie. Acest scenariu al psihanalizei clasice a fost dezvoltat, modificat și reinterpretat de către critici și adepții săi. Dintre critici cei mai celebri sunt considerați Jung și Adler. Jung, (Stevens, 1994; Jung
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
spre interioră. El acordă, de asemenea, o mare importanță dezvoltării omului la vârsta adultă, când subiectul se autodetermină tot mai mult în specificitatea sa - dar și în echilibru și armonie -, în mijlocul lumii sale, prin „individuație”, sub cupola integratoare a sinelui ideal. Jung inaugurează astfel tema generică a ciclurilor vieții unei persoane, dezvoltată ulterior de Erikson și Levinson. Adler, celălalt mare opozițional psihanalizei clasice, a pus accentul pe dinamismul condiționat de complexele de inferioritate și pe stilul de viață. În ansamblu, teoria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interacțiunile din care a luat naștere ființaă; - principiul rațiunii (reperele cunoașterii și înțelegeriiă; - principiul conștiinței (capacitatea de autoreflexie și de reflectare a lumiiă; - principiul transcendenței (capacitatea de a se recrea prin depășirea de sine și a lumii tinzând spre un ideală. Dar personalitatea mai înseamnă și un complex de trăsături psihologice, specific individuale, persistente, în marea lor majoritate neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de stări și reacții
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asimilare a valorilor sociale și culturale. Abilitățile logice devin calitativ superioare și permit conturarea distinctă a propriei individualități. Relația de atașament parental pierde teren în favoarea atașamentului față de congeneri (Bolwby, 1973Ă. Adolescentul devine capabil și de relația de atașament față de subiecții ideali și își reevaluează atașamentul parental. Pot apare manifestări expansive sau disforice, care prefigurează trăsături narcisice sau histrionice. Devine evidentă complexitatea și stabilitatea raporturilor dintre procesele de învățare și de maturizare individuală, aceasta din urmă integrând și eforturile de adaptare în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
multeă dintre următoarele: 1. are un sentiment grandios de autoimportanță (de exemplu, își exagerează realizările și talentele, așteaptă să fie recunoscut ca superior fără realizări corespunzătoareă; 2. este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, strălucire, frumusețe sau amor ideal; 3Ă crede că este „aparte” și unic și că poate fi înțeles numai de ori că trebuie să se asocieze numai cu oameni (sau instituțiiă speciali ori cu status înalt; 4Ă necesită admirație excesivă; 5Ă are un sentiment de îndreptățire
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prezentate, care se constituie în „centre de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost adus în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost adus în discuție „tipul ideal” prin Weber și Jaspers. Tipul ideal este un construct mintal care surprinde și descrie în mod coerent caracteristicile esențiale ale unui mod de a fi al oamenilor. Aspectul esențial e coerența și pregnanța expresivă a acestui construct. Max Weber a descris tipul burghezului protestant harnic și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
altfel decât este, motiv pentru care e hiperexpresiv, dramatizează, atrage atenția asupra sa în diverse moduri și prin diverse mijloace, inclusiv utilizând bogăția sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de referință, ce nu se întâlnește ca atare în formă pură, în realitate, dar poate lumina înțelegerea cazurilor reale. Jaspers a fost preocupat însă și de cazul tipic semnificativ sau „cazul școală”. Acesta
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-l prezinte astfel încât să devină transparent, clar și semnificativ și pentru alții. Jaspers afirmă că prezentarea câte unui caz tipic exemplar face să progreseze cunoașterea mai mult decât nenumărate studii statistice impersonale, care identifică superficial cazuistica. Desigur, în jurul unui caz ideal sau al unui caz tipic exemplar se adună și se coagulează alte cazuri, asemănătoare, dar puțin diferite, mai mult sau mai puțin apropiate, astfel că această populație cazuistică descrie și circumscrie pregnant o problematică. Este demersul sintetic prin care particularitățile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ediție a DSM-V -, să se descrie în plus „subtipuri” pentru fiecare categorie. De exemplu, în cazul TP dependentă, autorul descrie următoarele subtipuri: dependentul neliniștit, imatur, ineficient, dezinteresat. Fiecare dintre acest subtipuri beneficiază de o descriere prototipică, apropiată de tipul ideal sau de cazul tipic exemplar. Descrierea subtipurilor nu e ghidată de principii teoretice, ci de experiența clinică a autorilor competenți. De altfel, în ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe experți care au experiență de zeci de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
diferențiat în alte subtipuri ș.a.m.d. Autorul face însă și demersul invers, încercând să circumscrie fiecare categorie tipologică printr-o descriere standardizată, care implică aceiași parametri în specificitatea lor la fiecare tip, constituindu-se astfel o suită de tipuri ideale. Alternativa cea mai agreată în prezent față de insuficiențele sistemului categorial-prototipic este utilizarea sistemelor dimensionale. Aceasta a evoluat în paralel cu tendința opusă, de reunire a categoriilor în câteva mari clase. 6.4. Clustere și dimensiuni în descrierea și sistematizarea tulburărilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate să construiască profile ale tulburărilor de personalitate în termenii proprii FFM și să evalueze în acest mod cazurile. Astfel, o cercetare recentă (Sprock, 2002Ă solicită 500 de psihologi practicieni cu experiență în tulburările de personalitate să evalueze cazuri prototipice - ideale - în termenii FFM. Se constată că interpretarea în termenii celor 30 de fațete permite o mai bună conceptualizare, comunicare și planificare a tratamentului. O altă problemă e cea a terminologiei, FFM și NEO-PI-R fiind concepute pentru persoane normale, a căror
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intruzivă și inchizitorie față de eventualele motive ascunseă. Într-un mod asemănător cu disfuncția relațiilor interpersonale ar trebui comentate - susține Millon - și alte aspecte, cum ar fi afectivitatea, percepția, gândirea, controlul impulsurilor etc. De fapt, autorul pledează pentru descrierea unor „tipuri ideale” cât mai pure și orientative. Căci, susține el, oricum aceste tipuri sau prototipuri trebuiesc completate cu subtipuri care sunt sugerate de practică și care ar rezolva, cel puțin parțial, problema diversității cazurilor ce pot beneficia de același diagnostic. Neoptând pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihiatrice, Millon găsește o cale pentru a se apropia de realitatea faptică a cazuisticii, invitând la descrieri de cazuri pregnante. Este reactivată astfel, într-o formă modernă, problema ce era în dezbatere pe vremea lui Jaspers, adică cea a tipului ideal dublat de cazuistica pregnant prezentată, sub formă de cazuri exemplare sau cazuri reale, semnificative. Evaluarea critică a sistemelor prezentate Diversele concepții necategoriale despre tulburările de personalitate sunt, implicit, concepții despre personalitatea umană. Varietatea lor este, până la un punct, utilă pentru că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deși nu conduce până în prezent la concluzii ferme, este o ocazie de a sublinia necesitatea unei gândiri elastice în acest domeniu, larg deschis spre antropologie, care combină rigoarea nomotetică cu comprehensiunea ideografică, schematismul cazurilor prototipice cu ghidajul orientativ al cazului ideal, și care implică evaluatorul, cercetătorul și practicianul nu doar cu știința ci și cu responsabilitatea sa. BIBLIOGRAFIE CASEY P. (2001Ă - The epidemiology of personality disorders. in TYRER, „Personality Disorders”, Ed. Wright, Butterworth and Co pp. 71-19 MATTIA J.I., ZIMMERMAN M.
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor subtipuri și din perspectiva dimensională. Punctul de plecare pentru circumscriere sunt TP antisocială - dissocială așa cum sunt descrise în DSM-IV-TR și ICD-10 precum și psihopatia lui CLECKLEY. 2. TP antisocială și psihopatia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
categorial, prototipic, oricum nu dimensional. Mai mult, stilul de abordare și circumscriere pleacă de la cazuistică și se întoarce la ea, surprinzând ceva esențial pentru o categorie - în sensul în care în fenomenologie se vorbește de intuirea esenței și de „tipul ideal”. Este vorba de decuparea și cercetarea unui tip pregnant relativ ușor de identificat, dar mai mult în manieră intuitivă, cu minime criterii operaționale. De asemenea, lipsește plasarea sa într-un context, într-un cadru mai general al tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oamenii devin anonimi, simple obiecte de manipulat, cifre sau realități indiferente. În mod normal o persoană este responsabilă moral pentru actele sale prin care acționează direct asupra altor persoane, responsabil și posibil sau potențial vinovat. Dincolo de o situație etică interpersonală ideală și paradigmatică care poate avea nenumărate variante reale, probleme etice apar și se cer rezolvate și în contexte în care mai multe persoane răspund de desfășurarea existenței altor persoane. În acest cadru organizațional care poate fi cel al unui spital
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Desigur, persoana poate interpreta normativitatea funcției sale, poate găsi soluții de compromis sau inovatoare, poate alege între variate aspecte de acțiune, poate refuza un anumit statut și rol social, însă niciodată în viața socială nu se operează într-o lume ideală și în condiții de seră, astfel încât vor fi consecințe pozitive și posibil negative pentru fiecare act. Problema e a sensului în care binele poate fi maximalizat și a înțelesului ce se dă binelui într-un domeniu de acțiune socială. Ariile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]