8,741 matches
-
Situația lui a devenit o chestiune public], deci de competent] politic], și grupul s-a v]zut nevoit s] rezolve o problem] ce nu mai putea fi tolerat]. B]rbatul nu putea fi condamnat; nu f]cuse nici un r]u, ins] comportamentul s]u nu mai putea fi suportat. Fosta lui soție și prietenul s]u se mutaser], deci nu puteau fi învinuiți sau influențați direct de membrii grupului. S-a aflat c] ei erau fericiți, dar c] b]rbatului îi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tribul G/wi sunt nestatornici și pasionali și ap]reau des conflicte. B]rbații și femeile comiteau adulter, rudele își limitau reciproc porțile sau întorceau cu întârziere favorurile și darurile. Oamenii sunt leneși și nechibzuiți. Tuturor le place grozav bârfa, ins] unora le lipsea complet discreția, iar lucrurile luau amploare. Morală și etică au avut o mulțime de utiliz]ri publice și private, constituind o referinț] în atacarea, ap]rărea sau judecarea unui anumit comportament. Relațiile s]n]toase ajut] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atacarea, ap]rărea sau judecarea unui anumit comportament. Relațiile s]n]toase ajut] la evitarea multor conflicte; am motive suficiente s] m] aștept că un comportament de un anumit tip s] fie bine primit sau că altul s] provoace antagonism. Ins], aparent, viața nu poate fi structurat] în așa fel încât s] fie evitate toate conflictele de interese și este deci nevoie de c]i prin care dezacordul, furia și resentimentul pot fi expimate acceptabil]. În multe societ]ți exist] practică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era posibil. Aceast] etichetare schimbă complet statutul și responsabilit]țile morale și sociale ale f]ptașului, precum și capacitatea să de a se implica în alte relații. Într-o societate mare, poate exista conceptul de eliminare prin alungare sau executarea sentinței, ins] comunit]ților izolate le lipsesc structurile sociale și morale care ar putea suporta povară impus] de o eliminare real]. Având în vedere c] d]m ochii unii cu altii în fiecare zi; cum l-aș putea ierta pe cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vaci a murit cu o noapte înainte de a ajunge la destinație. S]teanul a ț]iat vacă și a vandut carnea la un preț mai mare decât cel obținut pe vacă r]mas]. Toți banii au ajuns la B, care ins], îndurerat de moartea vacii sale, l-a chemat pe A în fața tribunalului s]tesc. A a primit o amend] echivalent] cu jum]țațe din suma obținut] din vânzarea c]rnii. Discutând despre acest caz cu c]petenia satului, am incercat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
starea de lucruri și la tr]inicia relațiilor. Morală nu este o cale hedonist], de absolut] indolent], ci un efort de a ajunge la cele mai rezonabile aranjamente posibile ținând seama de fericire și durere, de bucuriile și necazurile tuturor. Ins] eforturile nu sunt încununate de succes întotdeauna. Orice antropolog întâlnește și comportamente care provoac] (adesea, intenționat) consecințe negative pentru alții. În fiecare societate exist] indivizi îngrozitori și nefericire cauzat] de comportamente șocante. Prezentarea realizat] de Evans-Pritchard populației Nuer este departe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
turilor de rudenie și, pentru această, observ] tot timpul comportamentul social (...), pedepsește minciună, furtul, adulterul, uciderea, incestul, inc]lcarea exogamiei și a tabuurilor ritualice. El îi pedepsește și pe aceia care nu reușesc s]-si r]zbune o rud] ucis]. Ins] nu se preocup] de comportamentul celor neînrudiți” (Glasse, 1965). Populația Manus din Insulele Amiralit]ții crede c] viața moral] a gospod]riei este supravegheat] de fantomă unei rude masculine decedate de curând. Craniul acesteia este p]strat în cas] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relațiilor trainice. Respectul pentru viața uman] poate fi considerat, de asemenea, o valoare universal], dar gradul de recunoaștere și prioritatea acordat] menținerii vieții variaz] foarte mult. În toate societ]țile exist] o fric] fâț] de haos care nu se manifest] ins] neap]rât că o c]utare insistent] a ordinii. Dac] lucrurile stau într-adev]r așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau audiate la poarta templului, ins], cănd martorilor sau oponenților li se cerea s] jure în numele zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de templul-stat, au avut loc secularizarea și privatizarea propriet]ții. Diferite clase sociale au fost recunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se presupunea c] zeul acestuia le va decide nevinov]ția sau vinov]ția. Acuzațiile false erau pedepsite aspru, iar cine f]cea pe nedrept acuzația de crim] era osândit la moarte. Comportamentul neglijent sau ineficient se soldă cu plata daunelor, ins] un chirurg care opera cu un bisturiu de bronz un pacient de rang înalt cauzându-i moartea sau care, operându-l la ochi, îi cauza orbirea era pedepsit prin ț]ierea mâinii. Dac] operația reușea, medicul era pl]țiț cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alt sclav în locul celui mort, iar pentru pierderea unui ochi, trebuia s]-i pl]teasc] st]panului jum]țațe din valoarea sclavului. Dac] sclavul se vindecă, medicul primea doi bani de argint. Dac] un b]rbat o lovea pe fiica ins]rcinat] a unui om de rând, provocându-i pierderea sarcinii, el trebuia s] pl]teasc] zece bani de argint pentru pierderea sarcinii. Dac] lovitură cauza moartea femeii era ucis] fiica atacatorului. Dac] femeia era de rang inferior sau sclav], criminalul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Qoheleth sugereaz] o abordare a vietii de tipul „tr]ieste clipă!”. Spre deosebire de egipteni, el nu crede în Judecată de Apoi. Viața aceasta este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni cet]țeni, discreți, prudenți, demni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puternici. În secolul al VIII-lea î.Hr., Miheia a cerut poporului: „Faceți dreptate, iubiți bun]tatea și fiți umili în fața Dumnezeului vostru” (6.8). Amenințarea profetic] a dezastrului, îndreptat] împotriva poporului în aceeași perioad], i-a însp]imântat pe unii, ins] a fost ignorat] și luat] în batjocur] de altii (Isaia. 28.14-22). Spre sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., s-au ab]țuț dezastrele prezise: Ierusalimul a fost distrus, conduc]torii evrei și meșteșugarii iscusiți au fost trimiși în exil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținut variat. Cu alte cuvinte, obligația derivat] dintr-o valoare, cum ar fi, supraviețuirea rasei, devine valoare în sine (de exemplu, sacrificiul), indiferent de ceea ce se ofer] în acțiune. Ritul ajunge s] posede o valoare moral] intrinsec]. În același timp ins], isi asum] o putere proprie, iar oamenii sunt dispuși s] oficieze rituri și ritualuri în scopuri egoiste. Un anumit grup poate pretinde c] este îndrept]țiț și, prin urmare, poate considera c] deține un avantaj asupra altora în ceea ce privește riturile prescrise
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
st]ri de fapt care aparține unui anumit individ (poate chiar unui colectiv). Efectul acțiunii Z poate fi pl]cut (sukha) sau poate fi dureros și s] induc] suferinț] (dukkha), dar aceasta este r]splata antrenat] de rețeaua cauzal], ea ins]și o manifestare inexorabil] a dharmei. Mai mult, ideea unei posibilit]ți infinite de acțiune-r]splat] sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vede (fiind cinice în privința ritualismului vedic care promite recompense funcționale, cum ar fi vaci sau urmași), dar dezvolt] aceast] schem] alternativ] cu mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același timp, de fapt încurajeaz], o c]utare detașat] și asocial] a scopurilor spirituale extrase din provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz] gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] virtutea este necesar] pentru cunoaștere, iar dictonul socratic „cunoașterea înseamn] virtute” r]zbate și în aceste texte. Persoană ideal] imaginat] în Upanișade trebuie s]-si dep]șeasc] emoțiile, sentimentele, inclinațiile în c]utarea unei „chem]ri” superioare, dar egocentrist]. Ins] exist] câteva reguli. Cu toate acestea, din asemenea motive s-au adus acuzații, din interiorul sau din afara tradiției, cum c] am avea de-a face cu o moral] bazat] pe mistic, corupt] din punct de vedere etic și chietist] (Danto
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își îdeplineasc] datoria în funcție de „natură” fiec]ruia; ins] aceast] datorie este determinat] prin virtutea poziției individului în cadrul social, adic] datorit] clasei c]reia îi aparține el sau ea. De unde și maximă: mai bine datoria ta (cu toate c]) imperfect], decat datoria altuia îndeplinit] foarte bine (3.35). În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor rezid] în aceea c] deriv], nu din fapte obiective (precum: „viață este prețioas]”), ci dintr-o experient] evident] prin sine ins]și. Ceea ce este „drept” este în armonie cu aceast] experient]. Ahimsa, în exemplul lor, este o experient] legat] de frecvență durerii și a suferinței între oameni și devine universal valabil] pentru toti ceilalti pornind de la experiența unui singur individ. Ahimsa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de etică pe care a susținut-o sunt deosebit de semnificative. Este la fel de însemnat și faptul c] în acest timp a pus la îndoial] atât valori tradiționale (hinduse) și practici obișnuite, cât și valori moderne (occidentale), f]r] a le anula ins]. De exemplu, a crescut dup] normele vegetariene hinduse; dar dup] o scurt] perioad] de timp și-a schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lider al cauzei „celor de neatins”, pe care ii numește Harijan (Oamenii Domnului) și blameaz] prejudec]țile și „relele sistemului de cast]”. Se putea crede c] Gandhi ar fi fost decis s] d]rame întreaga lor structur]. Pe termen lung ins], Gandhi este un ap]r]tor al structurii sociale varna, pornind de la premisa c]: 1) aceasta este diferit] de sistemul separatist al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dharmei plaseaz], în mod bizar, constrângerile de partea ideii, de altfel splendide, a drepturilor civile și umane, descoperite de Gandhi chiar la începuturile carierei sale; dar aceasta îl și ajut] s] formuleze un principiu al acțiunii umane care prin sine ins]și a sprijinit lupta pentru diferite tipuri de drepturi din zone diferite. Acest principiu se refer] la acțiunea nonviolent] sau, dup] cum o numește Gandhi, ahimsa. La început, Gandhi marșeaz] pe lipsa cooper]rii, o idee pe care o descoper
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum ar fi boală, durerea, suferință, si de enigmă vieții și a morții. Astfel, în imaginea tan]rului Siddhartha, care p]r]șea reședința regal] la vârsta de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a duce la st]ri de meditație contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste practici obișnuite, a dezvoltat un sistem complex de meditație, care cuprindea atât meditația de relaxare în vederea atingerii unei st]ri de calm total, cât și dezvoltarea introspecției. Această din urm] era bazat] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]