9,551 matches
-
Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală „50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și inscripțiile „BISERICA
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și inscripțiile „BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES” și „NEAGOE BASARAB”. Tăietura este netedă, având inscripția „ROMANIA” (de două ori) și cu steluță între cele două cuvinte. Moneda are toate celelalte caracteristici întâlnite la moneda cu valoare nominală de 50 de bani, edițiile
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în secțiune. Pe revers, este gravat portretul lui Neagoe Basarab, o imagine a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș, anul „1512”, precum și inscripțiile „BISERICA MANASTIRII CURTEA DE ARGES” și „NEAGOE BASARAB”. Tăietura este netedă, având inscripția „ROMANIA” (de două ori) și cu steluță între cele două cuvinte. Moneda are toate celelalte caracteristici întâlnite la moneda cu valoare nominală de 50 de bani, edițiile 2005 și următoarele. Odată cu moneda cu valoare nominală de 50 de bani, este
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
tranzit între Indii și Lumea Nouă, și era considerat a fi un loc cu bunăstare. A fost și punctul de plecare al zahărului și vinului de Madeira. Între 1892 și 1905, Portugalia a emis o serie de timbre poștale cu inscripția "Funchal", dar a revenit la denumirea de Madeira. Orașul este declarat, sau mă rog, așa spun localnicii, că ar fi cel mai curat și pitoresc oraș al Europei. (eu una nu cred că se înșeală pentru că într-adevăr peisajele sunt
Funchal () [Corola-website/Science/297302_a_298631]
-
scris atâtea balade și s-au țesut atâtea legende), a apucat să haiduceasca și să lupte împreună. În anul 1936 a fost ridicată la Cluj o troița pe locul în care fusese expus trupul neînsuflețit al mercenarului sârb. Această purta inscripția: "În acest loc a fost tras în țeapă Babă Novac generalul lui Mihai Viteazul, după ce a fost ars pe rug în Piață Clujului împreună cu duhovnicul sau în ziua de 5 februarie 1601. Recucerind Ardealul Voevodul Mihaiu a așezat aci între
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
domeniul politicii și miliției care au vrut să se sfârșească cu independența și ziua națională a unei noi națiuni au luat amploare la Guimarăes. Tocmai din această cauză, pe unul dintre cele mai vechi ziduri din oraș se află scrisă inscripția: Aqui nasceu Portugal ("Portugalia s-a nascut aici") Pe suprafața pe care este amplasat orașul Guimarăes a fost așezate mici localități permanente, ce datează din Calcolitic. Urme ale acestor așezări pot fi observate la citadelele de la Briteiros și Sabroso sau
Guimarães () [Corola-website/Science/297306_a_298635]
-
malul stâng al Dunării s-au aflat în atenția împăraților Dioclețian, Constantin cel Mare și Iustinian. Romanizarea a fost continuată de soldații romani, negustorii și misionarii creștini, veniți din imperiu. Continuitatea este atestată de descoperirile arheologice din spațiul vechii Dacii. Inscripțiile din secolul IV atestă că limba latină era vorbită în continuare în Dacia după retragerea aureliană. Donariul de la Biertan din județul Sibiu, relicvă creștină din secolul IV, conține inscripția latină : ""Ego Zenovius votum posui"" (Eu, Zenoviu, am depus darul), fiind
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
imperiu. Continuitatea este atestată de descoperirile arheologice din spațiul vechii Dacii. Inscripțiile din secolul IV atestă că limba latină era vorbită în continuare în Dacia după retragerea aureliană. Donariul de la Biertan din județul Sibiu, relicvă creștină din secolul IV, conține inscripția latină : ""Ego Zenovius votum posui"" (Eu, Zenoviu, am depus darul), fiind o altă dovadă a vorbirii limbii latine în Dacia, după 271. Retragerea nu a lăsat fosta provincie fără structura politică. S-au păstrat forme de organizare politică că obștiile
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
montane, care au primit numele de vlahi. Ulterior, au venit pecenegii și cumanii. Între 1241-1242, au venit tătarii. Amestecul dacilor, românilor și popoarelor migratoare s-a desfășurat pe ambele maluri ale Dunării, în decursul a mai multor secole. 3500 de inscripții latine descoperite în Dacia, raportate la cele 40 în limba greacă sau cele 7 în limba siro-palmireană, demonstrează preponderența absolută a limbii latine în provincia Dacia. Latina era limba administrativă, vorbită și de armata și în comerț. Era limba comună
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
și romanizarea intensivă , continuitatea populației daco-romane pe fundalul năvălirilor populațiilor migratoare și răspândirea creștinismului. Conform informațiilor scriitorilor romani ca Cassius Dio, dacii ar fi supraviețuit în urmă războaielor cu romanii,fiind supuși. Frescele de pe Columna lui Traian, numele dacice din inscripțiile latine din Dacia Romană, consemnarea revoltelor dacilor cuceriți și descoperirile arheologice confirmă teoria continuității. Romanizarea Daciei a fost începută în urmă contactelor dintre daci și romani în perioada anterioară ocupației, desfășurată apoi cu o mare intensitate în perioada stăpânirii romane
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
romană), originea latină a multor cuvinte, numele "voloh" pe care slavii orientali l-au dat românilor, în timp ce slavii sudici i-au numit "vlahi". Misionarii au predicat în nordul Dunării în limba latină, ceea ce atestă existența unei populații romanice, de asemenea, inscripțiile creștine sunt dovezi revelatorii. Descoperirile arheologice și urmele materiale atestă continuitatea populației daco-romane, păstrarea riturilor funerare, circulația monetară. Teoria continuității a evoluat în epoca modernă în funcție de politică care influențat intelectualitatea românească. Temele principale au fost originea și rolul romanilor, dacilor
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
informațiile de la misionarii dominicani și franciscani. Demetrie Chalcocondil și cu Laonic Chalcocondil au expus știri despre români. Antonio Bonfinius a amintit în câteva locuri originea latină a românilor-românii urmașii coloniei și ai legiunilor romane din Dacia și invocă ruinele și inscripțiile române, toponimele, Corvineștii și numele poporului român. Cele mai vechi cronici maghiare păstrate (sec. XII-XIII) afirmă că atunci când maghiarii au sosit în Pannonia, zonele învecinate erau locuite de „blaki”, „blahi” sau „blazi” ("vlahi" = români). Istoricul Lucien Musset a scris că
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
s-a aflat în interiorul statului roman timp de circa șase secole la sud (în contrast cu perioada scurtă de 165 de ani în cazul Daciei nord-dunărene), fără ca schimburile comerciale, transhumanța și amestecul populațiilor să fi încetat, așa cum o dovedesc tezaurele, patronimele din inscripții și izvoarele vremii. Campaniile în Dacia Traiana ale împăratului roman Constantin, podul construit peste Dunăre în 328 între Sucidava și Oescus, reanexarea unei părți a Daciei Traiana de către Constantin cel Mare, faptul că titlul Dacicus Maximus luat de Constantin în
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
Piazza del Museo marchează forumul, iar muzeul aflat în partea de nord se încheie printr-un templu corintic cu trei cellae, atribuit de către unii lui Hercules, dar aparținând mult mai probabil Capitoliumului orașului, ridicat de către Vespasian în anul 73 (dacă inscripția care a fost descoperită în 1823 aparține într-adevăr acestei clădiri). Muzeul adăpostește printre alte exponate și faimoasa statuie a Victoriei realizată în bronz, descoperită în anul 1826. În partea de sud a forumului au fost de asemeni descoperite ruinele
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
este incertă, fiind vehiculate mai multe teorii, cele mai cunoscute afirmând că el reprezintă fie o denumire gotică fie una indo-ariană dată unui trib slav. Prima atestare certă a unui termen amintind de Croația este o găsim în așa numita „Inscripție Branimir”, săpată într-un ancadrament de piatră, descoperit printre ruinele unei biserici din secolul al IX-lea. Inscripția în limba latină, din 888, face referire la „BRANIMIRO COM[MES] ... DUX CRUATORVM COGIT[AVIT]....”, un „"Branimir, duce al Croaților"”. Mai există
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
fie una indo-ariană dată unui trib slav. Prima atestare certă a unui termen amintind de Croația este o găsim în așa numita „Inscripție Branimir”, săpată într-un ancadrament de piatră, descoperit printre ruinele unei biserici din secolul al IX-lea. Inscripția în limba latină, din 888, face referire la „BRANIMIRO COM[MES] ... DUX CRUATORVM COGIT[AVIT]....”, un „"Branimir, duce al Croaților"”. Mai există și un hrisov din 852 atribuit ducelui Trpimir, tot în limba latină, în care Trpmir se autointitulează „"... din
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
origine croații ar fi un trib de origine ariană, din ramura alano-sarmatică, care la un moment ulterior în timp a fost slavizat și a ocupat teritoriul de astăzi al Croației. Această teorie se bazează pe așa numitele Tăblițe de la Tanais, inscripții în piatră, în limba greacă din anticul oraș Tanais (lângă orașul Rostov pe Don din zilele noastre), datând din secolul III e.n. Aceste inscripții conțin trei nume proprii, care au fost interpretate ca având legătură cu etnonimul „croat”: Χορούαθ[ος
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
ocupat teritoriul de astăzi al Croației. Această teorie se bazează pe așa numitele Tăblițe de la Tanais, inscripții în piatră, în limba greacă din anticul oraș Tanais (lângă orașul Rostov pe Don din zilele noastre), datând din secolul III e.n. Aceste inscripții conțin trei nume proprii, care au fost interpretate ca având legătură cu etnonimul „croat”: Χορούαθ[ος], Χοροάθος și Χορόαθος (Horoúathos, Horoáthos și Horóathos). Conform lucrării "De Administrando Imperio" scrisă de împăratul bizantin din secolul al X-lea Constantin al VII
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
o scrisoare a regelui ungar din același an, în care menționează despre "„frumoasele izbânde dobândite de voievodul Valahiei împotriva turcilor, cu ajutor trimis din partea regelui”". În 1409, Mircea respinge un nou atac al otomanilor lângă Silistra, fapt menționat într-o inscripție comemorativă în limba greacă descoperită în acest oraș: "„Io Mircea, marele voievod și domn a toată Ungrovlahia, a izbăvit [Dârstorul de turci]""”". Dobrogea va fi pierdută din nou de către Țara Românească în 1420, la doi ani după moartea lui Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
monedă de alamă, cu valoare nominală de 50 bani „Mircea cel Bătrân”, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
și duse la Florența. Așezarea etrusca a fost cucerita de români în 311 î.Hr., devenind un post militar pe via Cassia, drumul expansiunii Romei republicane în bazinul Padului. În jurul anului 261 d.Hr., Consiliului orașului din Arezzo a dedicat o inscripție patronului sau L. Petronius Taur Volusianus. Între secolele III-IV, Arezzo a devenit un scaun episcopal: acesta este unul dintre puținele orașe ale căror succesiune de episcopi sunt cunoscute de nume fără întrerupere până în prezent, în parte pentru că ei erau feudalii
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
Daghestanul, Georgia) și Crimeea. După mijlocul secolului XIII hazarii nu mai sunt menționați în izvoarele istorice. În sprijinul descendenței sale turcice pledează aproximativ 60 de nume proprii și titluri hazare păstrate (de exemplu: Tängri, hagam sau kagan, tarkan), etc.), diverse inscripții vechi turcice, cu caractere pseudorunice, atribuite hazarilor și descoperite în zona Donului și în sudul Caucazului, precum și în monumentul de limbă cunoscut sub denumirea "Corespondența hazară", datat însă ulterior secolului al XII-lea. Această corespondență a fost purtată, se pare
Hazar () [Corola-website/Science/297329_a_298658]
-
târziu. În perioada miceniană s-a acordat însă un rol mai însemnat Zeiței-Mame a Pământului. Cu timpul însă, zeii s-au adaptat modului de viață al muritorilor. Astfel au luat avânt zeii masculini (deoarece majoritatea aheilor aveau organizarea de patriarhat). Inscripțiile din Liniar B menționează câteva divinități: Zeus, Hera, Poseidon, Dionysos (considerat a fi împrumutat de la traci), Afrodita, etc. După cum arată sacrificarea Ifigeniei de către Agamemnon pentru a aduce vânt prielnic pentru corăbii (cum zice legenda), se vede că la micenieni se
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
zimțat. Tirajul acestei emisiuni este de 500 de exemplare. "Aversul" monedei reprezintă clădirea Spitalului Colțea din București, unde George Emil Palade a desfășurat un stagiu de practică medicală, precum și o compoziție care sugerează activitatea științifică a savantului; milesimul , stema României, inscripția , precum și valoarea nominală . "Reversul" monedei reprezintă portretul savantului George Emil Palade și o compoziție care simbolizează biologia celulară; în arc de cerc, sunt gravate inscripția și perioada în care a trăit -.
George Emil Palade () [Corola-website/Science/297374_a_298703]