9,114 matches
-
supărat pe tine. Sunt îngrijorat. Îngrijorat de soarta ta. - De ce? întrebă el, cu ochii întrebători. Sunt bine, tată. Iarăși. Cuvântul „tată“. O ispită. Pe moment levitam. - Vreau să încetezi. - Ce să încetez? - Nu vreau să mai simți nevoia să mă minți. - Ce să mint? - Fir-ar să fie, Robby! am strigat. Am văzut ce era în computerul tău. Am văzut pagina cu Maer Cohen. De ce naiba mă minți? Se întoarse spre mine oripilat. - Ai intrat în computerul meu? - Da, am intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Sunt îngrijorat. Îngrijorat de soarta ta. - De ce? întrebă el, cu ochii întrebători. Sunt bine, tată. Iarăși. Cuvântul „tată“. O ispită. Pe moment levitam. - Vreau să încetezi. - Ce să încetez? - Nu vreau să mai simți nevoia să mă minți. - Ce să mint? - Fir-ar să fie, Robby! am strigat. Am văzut ce era în computerul tău. Am văzut pagina cu Maer Cohen. De ce naiba mă minți? Se întoarse spre mine oripilat. - Ai intrat în computerul meu? - Da, am intrat. Am văzut fișierele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să încetezi. - Ce să încetez? - Nu vreau să mai simți nevoia să mă minți. - Ce să mint? - Fir-ar să fie, Robby! am strigat. Am văzut ce era în computerul tău. Am văzut pagina cu Maer Cohen. De ce naiba mă minți? Se întoarse spre mine oripilat. - Ai intrat în computerul meu? - Da, am intrat. Am văzut fișierele, Robby. - Tată... Își uitase replicile. Începu să improvizeze. (Sau chiar mai interesant, insinuă scriitorul, își trimise dublura.) Dintr-o dată Robby începu să zâmbească. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Știu că poate nu e tocmai ce-ți place, dar sunt aici și trebuie să ai încredere în mine. Voi face tot ce vrei. Ce ți-ar place să fac? O voi face. Dar nu te mai juca. Nu mai minți. Speram ca această recunoaștere a vulnerabilității mele îl va face pe Robby să se simtă mai puternic, însă franchețea ei l-a făcut de fapt să se simtă într-atât de stingher încât se zbătu să scape de mine. - Tată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din cauza faptului explicabil că În situația ei nici cel puțin nu se poate gândi că va ajunge acolo. O Înțeleg perfect și Îmi pare rău că pentru liniștea ei sufletească, de care are atâta nevoie, nu am mers până la a minți, păcat ce trebuia să-l iau asupra mea cu toată durerea. Am primit o dojană bună și pentru o eventuală interpretare pe care Dvs. s-ar fi putut să o dați acestui lucru, după părerea ei trebuind să rămân cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
-mi mai scrie de mult. Pe prof. Geo Nichita nu-l cunosc. Cine este? Ce rang poartă? Ce specialitate? Ar fi bine, dacă d. Mancu i-ar arăta scrisoarea mea trimisă de curând și ar cerceta toate tipăriturile, care nu mint, fiind de acum 50 ani - trimise de mine Liceului No. 2, pe numele d-nei directoare Poleac. Ai mei vă trimit urări de grabnică și deplină Însănătoșire la care se asociază din toată inima și V. Tempeanu P.S. Arătați, vă rog
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vize multiple și e îngrijorată de extinderea Uniunii Europene, care va pune problema vizelor pentru cei din Kaliningrad. Eu o privesc cu suspiciune, ea simte lucrul acesta și-mi spune deschis că nu este KGB-istă. E rândul meu să mint, spunându-i că nici nu am crezut lucrul acesta, pur și simplu sunt obosit și chiar frisonat de faptul că am intrat într-o zonă geografică pe care o văd semănând mult cu ceea ce am lăsat acasă. (Nu bănuiam atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am trăit în lagăr, știm ce a însemnat el și mai înseamnă încă (deoarece memoria noastră nu e liberă de nume precum Krupskaya, de pildă, despre care fericitul portughez Paolo Teixeira nici nu auzise vreodată, deci în locul ei putea ține minte un nume util din punct de vedere cultural), și apoi, ceea ce pentru alții, pentru ei, cei din Vest, e istorie, adică un fel de poveste, pentru noi e chiar mutilarea vieții noastre proprii, a minții și a sufletului nostru, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
luat-o în ghilimele. Confucius are o expresie genială... el spunea că nu trebuie să te măsori de la cap spre pământ, ci de la cap la cer, pentru a înțelege cât de mărunt și neimportant ești în această lume. Țin bine minte aceste cuvinte și consider că un scriitor adevărat trebuie, este obligat să se ocupe și de problemele poporului său. Cred că niciodată nu mi-am trădat principiile, și asta face ca lumea să mă respecte în țara mea. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
zi avionul spre Stockholm, unde îl așteptau editorul său, René Coeckelberghs, care-i publicase deja două volume de poezii și pregătea un al treilea, și, mai ales, Arthur Lundkvist, președintele comitetului Nobel pentru literatură. Văzând că insist, Nichita a acceptat, mințindu-mă, și a doua zi s-a întors în țară, afundându-se încă o dată în mediul literar de atunci, saturat de miasme și false probleme. La fel, nu a făcut nici un gest de a călători în America, unde era așteptat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
septembrie însorit când țineam în mână primul exemplar al seriei de romane care urmau să izvorască din sinele meu „irațional” și credincios (în felul lui!Ă, trebuie să adaug că în aceeași vară, ’65, speriat că încă o dată voi fi mințit și amânat de cerberii culturali ai regimului, nemaisuportând tensiunea așteptării - mi se spusese că manuscrisul romanului se afla într-o tiparniță la Cluj; de ce la Cluj?! și de ce întârzia?! -, în loc să mă afund în alcool sau într-o intrigă oarecare amoroasă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acelor legi care trebuiau, totuși, să ne susțină și îndrepte până azi, în ciuda atâtor legi noi și miraculoase privilegii ale tehnicii. „Ascultă de tatăl și de mama ta ca să trăiești mult și bine pe pământ!”, „Să nu furi”, „Să nu minți”, „Să nu ucizi”, „Să nu poftești femeia aproapelui” și, mai presus de toate: „Să nu-ți faci chip cioplit”, „Să nu ai alți Dumnezei străini în afara mea”. Să rămâi fidel deci primei intuiții a omului istoric, a acelui patriarh care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-o Românie aflată nu în tranziție, ci în criză, criza ce urmează unei mari surpări politice, criza fizică, a ruinelor industriei haotice ceaușiste, dar și cea mentală; centralismul industrial, financiar și administrativ excesiv, neîncrederea în statul care ne-a mințit și spoliat atât de des și barbar în ultima jumătate de veac, dar și neîncrederea statului și a funcționarilor săi în particular, în investitor, în țăran, în intelectual!... Slăbiciunea și corupția din bănci, poliție, justiție, întârzierea marelui capital occidental și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
hârtie”, care ar trebui, și ea, să înfrunte, dacă nu secolele, măcar anii, poate deceniile, în unele, rare, cazuri?!... Aici, în acest „punct” se cere morală, simț etic, reală onestitate și categorică din partea autorului: în capacitatea de a nu se minți pe sine - oricât ar fi acest lucru, uneori, de greu, de umilitor, de devastator pentru propria-i imagine! - și de a nu ne minți nici pe noi, cei ce așteptăm de la el, aici, adevărul. Desigur, despre propria-i persoană și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cere morală, simț etic, reală onestitate și categorică din partea autorului: în capacitatea de a nu se minți pe sine - oricât ar fi acest lucru, uneori, de greu, de umilitor, de devastator pentru propria-i imagine! - și de a nu ne minți nici pe noi, cei ce așteptăm de la el, aici, adevărul. Desigur, despre propria-i persoană și tribulațiile ei, dar, mai ales, adevărul despre trecut, acel trecut în care am fost cu toții trăitori și prizonieri, adevărul despre noi deci! Deoarece orice
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de acest „instrument” care face gloria, dar și servitutea noastră: scrisul, litera, cuvântul scris ce, cum o spuneam, „fixează”, unește și legitimează o națiune. „Complice” cu propria-ți națiune aflată o jumătate de secol în barbarie civică înseamnă „a nu minți”! A nu minți în operă, când vă aflați împreună sub teroare, a îndrăzni a scrie texte în limitele nu numai ale verosimilității, dar și ale adevărului civic și apoi a avea forța și răbdarea, tenacitatea de a le publica, atunci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care face gloria, dar și servitutea noastră: scrisul, litera, cuvântul scris ce, cum o spuneam, „fixează”, unește și legitimează o națiune. „Complice” cu propria-ți națiune aflată o jumătate de secol în barbarie civică înseamnă „a nu minți”! A nu minți în operă, când vă aflați împreună sub teroare, a îndrăzni a scrie texte în limitele nu numai ale verosimilității, dar și ale adevărului civic și apoi a avea forța și răbdarea, tenacitatea de a le publica, atunci, sub tirania comunistă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puterii, dar și înfrângându-ți dorința, „ispita”, firească poate, de a apărea cât mai repede și de a te bucura cu un ceas mai devreme de glorie și de drepturile de autor!... Și când vorbesc de curajul de a nu minți „în operă” nu mă gândesc la minciunile grosolane ale unui Ceahlău al literelor române (și care va rămâne astfel în ciuda erorilor sale!Ă precum Sadoveanu în Mitrea Cocor sau ale tânărului grăbit și ambițios Petru Dumitriu în rușinosul său roman
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tale. Isus, un itinerar... N-aș îndrăzni niciodată." Atâta doar că-mi ardeau deja călcâiele; fie ca acest neastâmpăr să-mi servească de circumstanță atenuantă, dacă nu chiar de alibi. El nu mă va scăpa de rigorile legii, dar aș minți dacă n-aș mărturisi că am avut nerușinarea să-mi încep călătoria în chiar acea zi a anului 2006, prin câteva lecturi pregătitoare; am consultat ulterior nenumărate cronici și am parcurs, în sfârșit, pe jos sau în jeep, drumurile care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Femurul abatelui. Mormântul martirului. Carnea e supusă greșelii, vai! iar a citi nu e de ajuns. Formula "era odată" reclamă întotdeauna un "acolo". Chiar dacă asta ar însemna să facem noi niște urme acolo unde nu era niciuna, și să ne mințim pentru a ne dovedi apoi că trăim în adevăr. Pelerinul are toată îndreptățirea să facă un pelerinaj. Transportul transformă, de regulă în ceva mai bun, iar mobilitățile regenerează. Isus însuși n-a încetat să peregrineze: înspre Templu, cel mai adesea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noastre îndrituite. Cu atât mai rău pentru micul vanitos care sălășluia în adâncul ființei mele! Într-o regiune în care nu economia, ci ceea ce este îndeobște numit factor cultural constituie infrastructura politicului, cum s-ar putea trece, fără a te minți pe tine însuți, dincolo de instabilitatea întreținută de sus? PALESTINA: PENTRU O CURĂ DE ADEVĂR În atenția factorilor de decizie (ianuarie 2007) "Procesul diplomatic nu s-a preocupat îndeajuns de evoluțiile de la fața locului și de consecințele lor. Care evoluții? Înainte de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Avram Corn. Băiatul se întâlnește chiar a doua zi cu acest Avram care-i cere vești despre tatăl-său pe care zice el nu l-a văzut de-o lună. Atunci bănuiala îl înțeapă din nou. Tatu-său a mințit deci spunând că a făcut lui Avram Corn o afacere. Aduce banii prin urmare din altă parte. Într-altă zi văzând pe bătrân că se pregătește iar de plecare, se duce și se așază la pândă în viișoara din preajma orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spui adevărul să fii c-un picior în scară. Pe cel care vorbește pe față nouă târguri îl alungă. Dacă-i scris să te îneci, îneacă-te în apă limpede. Scurtă e pânza, nu cotul. Mincinosul trebuie să ție bine minte. Sfârșitul vulpei pe masa blanarului. Brățară de aur nu-ndreaptă mâna câșă. Vorbă de miere, inimă de fiere. Leului mort mișelul îi smulge barba. Trei prietini ai cât trăiești: focul, apa și sarea. Patru lucruri rele: lucrezi și n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fi astăzi în fruntea statului român, îți trebuie patru lucruri esențiale, pentru a te menține patru sau cinci ani (depinde cum va fi revizuită Constituția si când). Primul lucru ar fi credibilitea în fața electoratului, mai ales că acesta fost mințit douazeci și doi de ani. Apoi charismă, pe care mulți candidați n-o au, ei devenind un fel de păcălici ai politicii românești. În al treilea rând, curajul de a da socoteală în fața poporului după un an de mandat , printr-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
același mod ca indicația tărâmului închis pentru vânătoare. Tânărul știe cu precizie că acolo este ceva important și toată desfășurarea rituală va decurge de aici. Maestrul inițiator îi dă încă și cheie pentru cămara cu acces oprit, în basmul Nu minți!, din colecția Pop-Reteganul: „- Aici ai 13 chei de la 13 chilii; cu 12 chei vei deschide cele 12 chilii și vei ședea și-ți vei petrece în ele, lipsă nu vei avea de nimic, tot ce-ți va cere inima, vei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]