8,529 matches
-
contact cu o altă moleculă vecină este într-o stare de energie mai mică decât dacă nu ar fi în contact cu acea a doua moleculă. Moleculele interioare au toate numărul maxim de vecini pe care îl pot avea. Dar moleculele de la margine au mai puțini vecini decât cele interioare și deci sunt într-o stare de energie mai mare. Pentru ca lichidul să-și minimizeze starea energetică, el trebuie să minimizeze numărul de molecule de la margine și deci să-și minimizeze
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
vecini pe care îl pot avea. Dar moleculele de la margine au mai puțini vecini decât cele interioare și deci sunt într-o stare de energie mai mare. Pentru ca lichidul să-și minimizeze starea energetică, el trebuie să minimizeze numărul de molecule de la margine și deci să-și minimizeze aria suprafeței. Ca rezultat al minimizării ariei, suprafața unui lichid va prelua forma cea mai uniformă pe care o poate avea (demonstrația matematică a faptului că formele „uniforme” minimizează aria suprafeței se bazează
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
de multe ori mai mare decât presiunea vaporilor în punctul tranziției de fază. Această ecuație este folosită și în chimia catalizatorilor pentru a evalua mezoporozitatea solidelor. Acest efect poate fi văzut în termeni de număr mediu de vecini moleculari ai moleculelor de la suprafață (vezi diagramă). Tabelul următor prezintă câteva valori calculate pentru acest efect în cazul apei la diferite dimensiuni ale picăturilor: Efectul devine mai clar pentru picături de dimensiune foarte mică, întrucât pe o rază de 1 nm se află
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
diagramă). Tabelul următor prezintă câteva valori calculate pentru acest efect în cazul apei la diferite dimensiuni ale picăturilor: Efectul devine mai clar pentru picături de dimensiune foarte mică, întrucât pe o rază de 1 nm se află aproximativ 100 de molecule, cantitate suficient de mică pentru a impune o analiză cuantică.
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
au o valoare intermediară intre valoarea unei duble legături și a uneia simple. O reprezentare mai exactă este cea circulară a orbitalilor π (inelul sau ciclul Armstrong), în care densitatea electronică este distribuită în mod uniform deasupra și dedesubtul planului moleculei. Prin acest model se reprezintă mult mai bine localizarea electronică. Se explică astfel și stabilitatea nucleului benzenic și echivalența legăturilor C-C care se datorează delocalizării celor 6 electroni π, dar și a distribuiiri lor uniforme pe suprafața ciclului. Legăturile
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
σ și π. Datorită distribuirii uniforme a electronilor neparticipanți pe întreg ciclul aromatic, cei 6 orbitali π nehibridizați vor fuziona dînd naștere la un orbital molecular extins. S-a observat că prin degradarea a diferiți compuși plăcut mirositori se obțineau molecule cu schelet format din 6 atomi de carbon. Prima utilizare a cuvântului aromatic este facută de către August Wilhelm Hofmann într-un articol apărut în 1855.. Curios este că la acea vreme singurele substanțe "aromatice" (puternic aromatice) erau terpenele, care în
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor moleculari Erich Hückel în 1931 arată că structurile de tip polienic ce conțin un număr de 4n+2 electroni pi (n = 0, 1, 2) au energie de conjugare mare
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
energia de rezonanță. Aceasta este cea care conferă stabilitate molecului de benzen fiind numită și energie de stabilizare sau de conjugare. Astfel criteriile pentru apariția stării aromatice sunt: Regula Hückel a dat posibilitatea de a evalua caracterul aromatic al unei molecule. Conform acestei reguli teoretic ciclobutadiena și ciclooctatetraena (anulene) nu au caracter aromatic. Ca urmare o hidrocarbura care are este monociclică, plană și care are 4n electroni delocalizabili este antiaromatică. Regula nu se aplică pentru compuși aromatici policiclici. Pirenul, de exemplu
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
În particular aceștia au arătat că existența a 2("n"+1) π-electroni, și a unei simetrii icosaedrice. În particular buckminsterfulerenele cu 60 electroni π, nu au caracter aromatic, din moment ce 60/2 = 30, care nu este un pătrat perfect. Pentru ca o moleculă să aibă caracter aromatic trebuie să îndeplinească anumite condiții: Conform acestor reguli în timp ce benzenul are caracter aromatic (6 electroni, 3 duble legături), ciclobutadiena nu manifestă caracter aromatic (numărul de electroni π delocalizați este 4). Există sisteme așa zise aromatice, în
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
o hibridizare sp. Ca urmare o pereche de electroni participă al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic (legătură omoloagă C-H). Ca urmare sunt 6 electroni π deci furanul are caracter aromatic. Caracterul aromatic imprimă moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble legături C=C. Electronii
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
al sistemul π iar cealalată se regăsețte în orbitalii din inelul aromatic (legătură omoloagă C-H). Ca urmare sunt 6 electroni π deci furanul are caracter aromatic. Caracterul aromatic imprimă moleculei o stabilitate chimică, stabilitate care influenețează proprietățile chimice ale moleculei. Astfel compușii aromatici suferă mult mai ușor reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble legături C=C. Electronii pi liberi în cîmp magnetic absorb la valori mai mici
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
reacții de substituție electrofilă și substituție nucleofilă, dar nu dă reacții de genul adiție electrofilă, caracteristică compușilor cu duble legături C=C. Electronii pi liberi în cîmp magnetic absorb la valori mai mici față de protonii de tip vinilic (C=C). Moleculele monociclice ce au 4n electroni π sunt numite antiaromatice și sunt în general destabilizate din punct de vedere electronic, din această cauză ele tinzând să iasă din această stare si structură. Anulenele sunt o clasă de compuși cu formula (CH
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
întâlnită în cazul sistemelor ciclice în care orbitalii p sunt populați de 4n electroni, ce formează un singlet pe jumătate răsucit care corespunde benzii Möbius. Deoarece această răsucire poate fi fie spre stînga fie spre dreapta, rezultă că astfel de molecule sunt chirale.
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
din materie moartă. La începutul anilor 1950, în timp ce lucra în laboratorul profesorului Harold Urey (Premiul Nobel în domeniul chimiei în 1934, pentru descoperirea hidrogenului greu), Miller era interesat de chimia originii vieții pe Pământ și a condițiilor care permit apariția moleculelor care compun primul de proteinele și ADN-ul. Harold Urey a prezentat teoria sa, conform căreia a existat pe Pământul primitiv (timpuriu) o atmosferă, care conținea elementele chimice, care sunt constituenții structurilor ființelor vii. În 1953 pentru a verifica relevanța
Stanley Miller () [Corola-website/Science/317833_a_319162]
-
din Rusia. La adresa conferinței au sosit cuvinte de salut din partea ministrului Culturii din Tatarstan, a Comitetului Național IKOM din Bulgaria, Academiei Independente de Știință din Israel, Academiei Naționale de Știință din Republica Kârgâzstan, Universității din Sofia, Institutului de fizică a moleculelor și cristalelor a AȘR și a multor altor organizații. La lucrările conferinței au participat mai mult de 400 de reprezentanți din 24 de țări ale lumii, dintre care: 7 academicieni, 14 profesori, 22 de doctori în științe, 40 de candidați
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
au în componență lor un radiator, denumit intercooler, care are rolul de a ajuta la scăderea temperaturii aerului și implicit la creșterea densității acestuia, astfel încât în volumul fix al cilindrilor motorului va încăpea o cantitate mai mare de aer proaspăt (molecule de oxigen). Controlul presiunii refulate se realizează în cazul turbocompresoarelor în două moduri: fie cu ajutorul unei supape Wastegate, fie, în cazul turbocompresoarelor de ultimă generație, cu ajutorul unei serii de pălețe, acestea din urmă purtând denumirea de turbocompresoare cu geometrie variabilă
Turbocompresor () [Corola-website/Science/319077_a_320406]
-
utilizate; adeseori, ele sunt prezentate împreună, sub denumirea de fizică statistică. Principiile termodinamicii, rezultate din generalizarea și abstractizarea unor date empirice, exprimă proprietățile aproximative și comportarea probabilă a unor sisteme macroscopice, alcătuite dintr-un număr foarte mare de componente microscopice: molecule și atomi. Legile mecanicii permit în principiu determinarea completă a stării unui sistem alcătuit din mai multe componente, la orice moment, dacă sunt cunoscute interacțiunile (forțele), precum și starea sistemului (coordonatele și impulsurile componentelor) la un moment anterior. În practică însă
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
precum și starea sistemului (coordonatele și impulsurile componentelor) la un moment anterior. În practică însă, condițiile inițiale nu sunt cunoscute, iar integrarea ecuațiilor de mișcare, pentru un număr foarte mare de componente, se lovește de dificultăți de calcul. Tipic, numărul de molecule dintr-o masă macroscopică de gaz, în condiții standard, este de ordinul de mărime al numărului lui Avogadro, adică 10, ceea ce face ca determinarea stării sale mecanice (microscopice) să fie imposibilă. Pe de altă parte, experiența arată că proprietățile termodinamice
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
atomi care vibrează cu amplitudini mici în jurul unor poziții de echilibru stabil (nodurile unei rețele spațiale), C = 3R. Aceste valori sunt confirmate de experiență, la temperatură ordinară, pentru gazele monoatomice și corpurile solide (legea Dulong-Petit), dar nu și pentru vibrațiile moleculelor biatomice. La temperaturi scăzute se constată o dependență de temperatură în toate cazurile: capacitățile termice ale substanțelor tind către zero odată cu temperatura absolută. Rezultatele mecanicii statistice clasice se verifică bine la temperaturi suficient de înalte; dar odată cu descreșterea temperaturii gradele
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
echidistante cu pas 1, cuprinse între -s și +s. Pentru electron, ipoteza existenței unui spin formula 168 a fost formulată de Uhlenbeck și Goudsmit, pentru a explica rezultatele experimentului Stern-Gerlach, și dezvoltată teoretic de Pauli. Agregatele de particule (nuclee atomice, atomi, molecule) pot fi tratate ca particule elementare, dacă structura lor internă rămâne nemodificată în timpul interacției cu alte sisteme; spinul lor este rezultanta momentelor cinetice de spin ale componentelor. Trecând de la o distribuție continuă a energiei formula 169 la o energie distribuită pe
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
teoretician în domeniile fizicii cuantice, moleculare, și nucleare, apoi interesul său s-a îndreptat către energia nucleară, atât spre fuziune cât și spre fisiune. La GWU Teller a descoperit prin calcul matematic, împreună cu Hermann Arthur Jahn, efectul Jahn-Teller (1937) — distorsionarea moleculelor în anumite situații, care afectează reacțiile chimice ale metalelor, în particular culoarea unor vopsele metalice. În 1938, în colaborare cu Stephen Brunauer și Paul Hugh Emmett a elaborat teoria BET (izoterma Brunauer-Emmett-Teller). Această teorie este o dezvoltare a ecuației Langmuir
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
Efectul Jahn-Teller și teoria BET și-au păstrat formularea inițială și sunt încă repere importante în fizică și chimie. Teller a adus contribuții și la teoria Thomas-Fermi, precursoarea teoriei funcționale a densității, o unealtă modernă standard în tratarea cuantică a moleculelor complexe. În 1953, împreună cu Nicholas Metropolis și Marshall Rosenbluth, Teller a scris o lucrare care a reprezentat un important punct de plecare în aplicarea metodei Monte Carlo în mecanica statistică. „Am vrut să lucrez în domeniul fizicii teoretice, nu în
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
4 celule, în 8, în 16 și așa mai departe. Procesul de concepție se încheie la 12-14 ore,după fuziunea pronucleelor. Noua celulă formată se divide apoi în 2 celule, fiecare conținând aceeași informație genetică completă și identică, codificată în moleculele ADN. Două celule devin trei, cele trei devin 4, apoi 8,16 etc. pe masură ce înaintează spre trompele uterine.Când sunt prezente suficiente celule încep să se formeze organele,structura corpului și funcțiile sale. • Ziua 1: Spermatozoidul se unește
Sarcină (graviditate) () [Corola-website/Science/315070_a_316399]
-
separați unii de alții. Gradul de rudenie între familia condorilor americani și subfamilia vulturilor Lumii Vechi rămâne un motiv de dezbateri științifice. Par să rezolve această problemă descoperirile recente ale unor ornitologi, care, bazându-se pe experimente făcute la nivelul moleculelor, au lansat ipoteza că cele mai apropiate rude ale condorilor sunt reprezentanții familiei berzelor ("Ciconiidae"), raportând astfel condorii la ordinul "Ciconiiformes" (păsări cu picioare lungi). Cercetările anterioare au atribuit familia "Cathartidae", la fel ca vulturii Lumii Vechi, ordinului "Falconiformes" (păsări
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
ordine de mărime mai mare decât amplitudinea oscilațiilor dipolului). Modelele care se refereau la structura materiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea erau de acord că radiația termică sau vizibilă înconjurătoare este generată de oscilații ale sarcinilor din atomi sau molecule. Altă direcție de progres considerabil era termodinamica. Al doilea principiu al termodinamicii—formulat de către Clausius și Lord Kelvin—a condus la introducerea entropiei ca o funcție de stare cu proprietatea remarcabilă că ea nu poate descrește în procesele naturale ale sistemelor
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]