8,622 matches
-
-și netezi calea spre universitate. Lovinescu intuiește utilitatea sintezelor critice și înaintea lui G. Călineseu, introduce în studiul autorilor clasici examenul estetic. După Grigore Alexandrescu, alți doi autori sînt citiți și comentați cu un ochi critic mai atent: Costache Negruzzi (monografia apare în 1913) și Gheorghe Asachi (1921). În 1910, ține la Universitatea din București o lecție de deschidere privitoare la Critica și istoria literară, unde definește metoda impresionistă (arta de a surprinde, în operă caracteristicul - semnificativul și de a-l
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
legătură cu temperatura morală a momentului. Agitațiile politice din deceniul al IV-lea îl neliniștesc, și, văzînd ce înfumurate, intolerante confuzii amenință din nou cultura română, criticul se gîndește să reactualizeze spiritul clarvăzător al lui Maiorescu. Cele două tomuri ale monografiei T. Maiorescu (1940), urmate de T. Maiorescu și contemporanii lui, I, II (1943, 1944), T. Maiorescu și posteritatea lui critică(1943), de broșura Petre Carp (1941) și de o Antologie a ideologiei junimiste constitue o operă critică impresionantă, comparabilă cu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
înainte au fost având țările amândouă pricină, că Țara Românească vrea să fie hotarul său până în apa Trotușului, iar moldovenii nu-i lasă, până au vrut Dumnezeu de s-au tocmit așa”". P. P. Panaitescu a analizat aceste argumente în monografia sa dedicată lui Mircea cel Bătrân, demontându-le și dovedind că granița se afla pe Milcov. În primul rând observă că Hasdeu a tradus greșit cuvântul slavon краи prin "graniță" în loc de "margine". În lumina acestei corecturi, istoricul precizează că în
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
XVI, în legătură cu literatura poporană cea nescrisă". În el se publică colecția de texte cunoscute sub numele de "Codex Sturdzanus". Textele sunt publicate cu transcrierea în litere latine și cu un studiu asupra fiecăruia. Volumul se termină cu o serie de monografii asupra diferitelor chestiuni de ligvistică, precum reduplicarea și triplicarea articolului definit ș.a. "Etymologicum Magnum Romaniae" (1887-1898) a fost începutul unui amplu dicționar enciclopedic al limbii române, dar, din cauza dimensiunii monumentale a proiectului, a ajuns până la definiția cuvântului "bărbat". Operă monumentală
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
și poporane. Conceput pe un plan prea vast, acest dicționar s-a oprit când de-abia începuse și nimeni nu l-a continuat, căci Academia a stabilit alte norme pentru noul dicționar. Hasdeu voia să facă din fiecare cuvânt o monografie. La fiecare articol de dicționar redă forma cea mai răspândită și formele dialectice vechi și noi; - diferitele însemnări ale cuvântului, cu exemple; - derivarea cuvântului. Autorul a avut în vedere răspunsurile la un chestionar trimis preoților și învățătorilor ca să poată ști
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
1848,, în numărul 5 /1949 al revistei, regăsim o proza dedicată chiar Anei Ipătescu, intitulată ” O femeie în revoluția de la 1848” și semnată Ada Bârseanu 1.</p> În plus, în 1948, la 100 de ani de la revoluția pașoptista, apare o monografie Ana Ipătescu, semnată de cel care avea să devină unul dintre cei mai influenți istorici ai regimului comunist din prima decadă, Mihail Roller. Lucrarea lui Alexandru Ciucurencu, prezentată la un an de la sărbătorirea centenarului Revoluției de la 1848, venise deci pe
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
Revoluției de la 1848, venise deci pe un teren prielnic, pregătit să celebreze această alegere tematica, în cazul în care realizarea ar fi fost conformă cadrului teoretic prestabilit. Și, dacă luăm în considerare aprecieri precum cea a lui George Oprescu, din monografia dedicată lui Ciucurencu în 1962, a fost: ”Acomodarea cu legile și cu felul de tratare al compoziției monumentale e deplină în tabloul cu episodul în care apare rolul Anei Ipătescu în Revoluția de la 1848; (...) Pe figură și în gesturile ei
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
Sociologie, Etică și Politică a Facultății de Litere și Filozofie din București al cărei titular era Dimitrie Gusti. În prima etapă i-a asistat pe Dimitrie Gusti și pe Gheorghe Vlădescu-Răcoasa în realizarea unei vaste acțiuni interdisciplinare de scriere a monografiilor satelor din România. În anul 1936, Dimitrie Gusti, și Victor Ion Popa au înființat Muzeul Satului din București. Ca membru al societății "Criterion" s-a făcut cunoscut prin poziția sale marxistă, în 1932 intrând în polemică cu Lucrețiu Pătrășcanu, care
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
Creangă" ș.a.). Publică, dupa 1945, studii și eseuri privind literatura universală ("Impresii asupra literaturii spaniole", "Scriitori străini"). Studiul "Estetica basmului" completează spectrul de preocupări ale criticului și istoricului literar, fiind interesat de folclorul românesc și de poetica basmului. A publicat monografii, în volume separate, consacrate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu (1932-1962), biografii romanțate, numeroase alte studii, eseuri, a ținut numeroase conferințe, academice sau radiofonice, a scris mii de cronici literare în zeci de reviste din perioada antebelică
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
teza de doctorat, „Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit”, publicată în 1936), cât și operele publicate după 1964, când N. Steinhardt a fost eliberat din închisoare. În 2009 apare la editura Humanitas o monografie dedicată lui -"N.Steinhardt și paradoxurile libertății"- scrisă de George Ardeleanu de la Facultatea de Litere din București. Lucrarea, la origine teză de doctorat, apreciată intens în mediul intelectual românesc, cuprinde, între altele, o serie de studii privind urmăririle lui Steinhardt
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
Din cauza expedițiilor în bălțile Șomuzului și la Nada Florilor va rămâne un an repetent. După moartea mamei sale termină anii de gimnaziu în fruntea promoției. În 1896, la vârsta de 16 ani, Sadoveanu intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra domnitorului Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Debutează în revista bucureșteană "Dracu" în 1897, cu schița "Domnișoara M din Fălticeni", pe care îl semnează cu pseudonimul "Mihai din Pașcani". În 1898 începe să colaboreze la
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
noiembrie 1895, București) a fost un scriitor, arheolog și om politic român. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei ("Istoria arheologiei", 1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. ("Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique", Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene ("Cântecele poporane ale Europei răsăritene
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
În 1889 Academia Română îi acordă „Premiul Năsturel-Herescu” pentru cea mai bună carte românească apărută între 1885-1888: "Scrieri Literare și Istorice" (care îi apăruse în 1888, în trei volume). Apare la Paris (1889) "Le Trésor de Pétrossa" („Tezaurul de la Pietroasa”), amplă monografie de arheologie istorică în limba franceză. În 1891 Alexandru Odobescu devine directorul Școlii Normale Superioare, calitate în care publică manuale școlare, printre care și unul de gramatică. Alexandru Odobescu a murit la 10 noiembrie 1895, sinucigându-se în urma unor tragice
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
reper în istoria literaturii române. Alexandru Odobescu este unul din întemeietorii arheologiei în România. El este autorul unui tratat de istorie a arheologiei („"Istoria arheologiei"”) publicat în 1877. La sfârșitul secolului al XIX-lea a publicat în Franța monumentala sa monografie arheologică dedicată tezaurului de la Pietroasa, care fusese descoperit în anul 1837: "Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique".
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
la o parte, trebuie sa mărturisim îndată admirația și uimirea pe care ne-o trezește orice studiu al profesorului de la Universidad de la Laguna, care, în decurs de numai câțiva ani, ne-a dăruit: un dicționar etimologic al limbii române, o monografie în limba spaniolă asupra barocului, o ediție completă a operelor lui Cristofor Columb, o exemplară bibliografie a literaturii franceze din secolul al XVI-lea, un roman în limba franceză, și o sumedenie de alte „mărunțișuri” de mare valoare ... ” Volumul omagial
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
-se la studiile de critică și de istorie literară publicate în țară sau în exil, Ion Negoițescu înregistrează aptitudinea lui Alexandru Ciorănescu de a realiza cu aceeași înzestrare ieșită din comun „contribuții” de detaliu, lucrări de interpretare (cele doua mici monografii despre Vasile Alecsandri și Ion Barbu), instrumente bibliografice de referință ("Bibliographie de la littérature française", distinsă în 1960 cu Premiul "Brunet" al prestigioasei L'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres), sau sinteze care presupun străbaterea unui „material informativ uriaș” („El Barroco o
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
aură de expresivitate, care le-a transformat odată cu trecerea timpului în texte literare. În aria de studiu a literaturii vechi s-a ocupat de cercetarea nucleelor narative în operele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin și a consacrat o monografie mitropolitului Antim Ivireanu, Logos și personalitate, personalitate extrem de vie a culturii noastre medievale. Cartea aceasta a constiuit debutul domniei sale în critică și a fost scrisă la îndemnul poetului și prozatorului Mircea Ciobanu, care a fost și un inspirat editor. Este
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
asociat la departamentul de Psihologie al Facultății de Arte și Științe a aceleiași Universități. a avut contribuții originale în domeniul neuropsihologiei, corelațiilor dintre vitaminele grupei B și neurotransmițători, lucrări asupra demenței și asupra tulburărilor cognitive în leziunile cerebelului. A editat monografia "Neuropsychologie clinique et neurologie du comportement" (1996), a fost autor a 27 de capitole în tratate de specialitate și a peste 300 articole științifice. A fost membru a numeroase societăți științifice, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din
Mihai Ioan Botez () [Corola-website/Science/297664_a_298993]
-
memorială Minulescu - Claudia Millian, la Muzeul Național de Artă al României, la Muzeul Zambaccian. La Muzeul Zambaccian este expusă lucrarea "Arcașul", cu înălțimea de 114 cm, statuetă turnată în bronz de Oscar Han în 1934. Oscar Han a scris o monografie despre Dimitrie Paciurea și un mare număr de cronici plastice și articole, reunite în 1970 în volumul ""Dălți și Pensule"", apărut la editura Minerva din București. Expoziții personale: Expoziții de grup:
Oscar Han () [Corola-website/Science/297690_a_299019]
-
aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac", în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929. BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970: Ana
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pasaje numeroase apărute în revista Tribuna (nr. 171/octombrie - 175/decembrie 2009), se reface cercetarea asupra textelor publicate de Mihail Sebastian în perioada interbelică și e subliniată orientarea democratică, antitotalitară a tânărului evreu. În concluzia sa, Laszlo Alexandru susține că "monografia Martei Petreu despre activitatea interbelică de ziarist a lui Mihail Sebastian reprezintă unul dintre cele mai scandaloase abuzuri din cercetarea literară română contemporană. Un gest descalificant profesional și incalificabil moral". Alte luări de poziție critice au apreciat volumul, insistând asupra
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
literar care le-a pus într-o lumină cu totul specială a fost George Călinescu, cel care își va susține doctoratul în literatură pornind de la nuvela postumă Avatarii faraonului Tla și care va recompune imaginea întregii opere în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat inițial la Editura Fundațiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatură și Artă, în perioada 1934-1936. După schimbarea de regim politic din 1947 poezia lui Mihai Eminescu a fost
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
în concordanță cu vederile regimului de către persoane aservite acestuia. Iorga a fost autor al unui număr uriaș de publicații, cel mai mare poligraf al românilor: circa 1250 de volume și 25 000 de articole. Opera sa istorică cuprinde diverse domenii: monografii de orașe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerțului, literaturii, tipăriturilor, a călătorilor în străinătate etc. Câteva din publicațiile mai importante: "Studii și documente cu privire la istoria românilor", în 25 volume (1901-1913), "Istoria imperiului otoman" în 5 volume (apărută
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
românilor", 31 vol. ș.a.). Deși structural refractar subordonării faptului istoric unui sistem filosofic, a îmbogățit gândirea istorică cu o nouă viziune, dominată de factorul spiritual și întemeiată pe unele "permanențe", coordonate ale dezvoltării istorice. În domeniul istoriei naționale, a elaborat monografii și sinteze de mare valoare ("Istoria lui Mihai Viteazul, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, Istoria armatei românești", 2 vol., "Istoria comerțului românesc", 2 vol., "Geschichte des rumänischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbildungen", 2 vol., "Istoria românilor
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
de 19 februarie 2007 într-un program de înfrumusețare, fiindu-i schimbată pardoseala cu plăci de granit. Știut fiind faptul că granitul rezistă foarte mult în timp, prin aceste modificări aduse catedralei se dorește prelungirea „vieții” ei. BIBLIOGRAFIE Boldescu Ion, Monografia orașului Giurgiu, 1912 Stănescu A. Scarlat, Din trecutul orașului Giurgiu, București, 1935 Enache Constantin, Municipiul Giurgiu - Compendiu monografic, Ed. Universul Familiei, 2005 Condica Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” - Giurgiu, 1935 A luat ființă în noiembrie 1981.Construit din salariile angajaților de la
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]