8,640 matches
-
în funcție de semnificația codonului nou apărut în procesul de sinteză a proteinelor: Delețiile (pierderile), ca și adițiile (adăugirile) unei perechi de baze, schimbă complet secvența aminoacizilor, deci structura proteinei, deoarece modifică citirea codonilor pornind de la punctul în care s-a produs mutația. De pildă, o succesiune inițială a codonilor poate fi: ATG, ACG, AGT, GCC, ATC... Dacă din primul codon se pierde T, atunci secvența devine AGA, CGA, GTG, CCA, TC. .. deci modificată complet. Deoarece substanțele proteice pot avea rol enzimatic sau
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
inițială a codonilor poate fi: ATG, ACG, AGT, GCC, ATC... Dacă din primul codon se pierde T, atunci secvența devine AGA, CGA, GTG, CCA, TC. .. deci modificată complet. Deoarece substanțele proteice pot avea rol enzimatic sau unul structural, o asemenea mutație va putea afecta fie activitatea enzimatică, deci desfășurarea unor anumite căi metabolice cu consecințele ce decurg din ele, fie direct structurile. Experiențe pe Drosophila, de pildă, au arătat că mutațiile genice pot afecta cele mai diferite caractere morfologice (dimensiuni, culori
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
proteice pot avea rol enzimatic sau unul structural, o asemenea mutație va putea afecta fie activitatea enzimatică, deci desfășurarea unor anumite căi metabolice cu consecințele ce decurg din ele, fie direct structurile. Experiențe pe Drosophila, de pildă, au arătat că mutațiile genice pot afecta cele mai diferite caractere morfologice (dimensiuni, culori, chetotaxia, forma organelor etc), fiziologice, de dezvoltare, de rezistență la diferiți factori etc. Mutațiile genice reprezintă cea mai importantă sursă de noi caractere. Efectul lor genetic constă, de fapt, în
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
consecințele ce decurg din ele, fie direct structurile. Experiențe pe Drosophila, de pildă, au arătat că mutațiile genice pot afecta cele mai diferite caractere morfologice (dimensiuni, culori, chetotaxia, forma organelor etc), fiziologice, de dezvoltare, de rezistență la diferiți factori etc. Mutațiile genice reprezintă cea mai importantă sursă de noi caractere. Efectul lor genetic constă, de fapt, în adăugarea de noi alele (noi expresii) ale unui locus și, deci, îmbogățirea patrimoniului ereditar al indivizilor și populațiilor. Acestea nu afectează, în mod obișnuit
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
ele. Sunt restructurări ale cromozomilor în urma cărora grupuri întregi, mai mari sau mai mici de gene, sunt mutate de pe un cromozom pe altul. Deci ceea ce se modifică este mai ales poziția reciprocă și interacțiunea genelor. După mecanismul lor de producere, mutațiile cromozomice pot fi de mai multe categorii. Delețiile constau în pierderea unui locus sau a mai multora de pe un cromozom. De cele mai multe ori rezultatul unui asemenea fenomen (pierderea unui fragment de cromozom) este letal pentru organismul respectiv. Uneori însă funcțiile
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
mitocondriile, kinetosomii conțin atât ARN cât și ADN. Se cunoaște, de asemenea, că cel puțin organitele amintite au capacitatea de autoreproducere prin diviziune. Este, deci, firesc să ne așteptăm ca ele să fie capabile să se și modifice prin modificarea (mutații) acizilor nucleici proprii. Cercetările făcute pe o serie de specii au arătat că într-adevăr se pot produce asemenea modificări care devin ereditare. Iată câteva fapte: la multe plante se cunosc forme ce au frunze pătate (unele porțiuni sunt verzi
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
plante se cunosc forme ce au frunze pătate (unele porțiuni sunt verzi, adică celulele lor conțin cloroplaste, alte porțiuni albe-gălbui și celulele lor conțin doar leucoplaste). Cercetări efectuate la Pelargonium zonale au arătat că fenomenul amintit este determinat de o mutație plastidică datorită căreia cloroplastele respective pierd capacitatea de a forma clorofila. S-a dovedit, de asemenea, că acest caracter se transmite mai ales pe linia maternă pentru că plastidele se transmit la generația următoare direct prin sacul embrionar. Din cauza dimensiunilor mari
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
mari ale plastidelor, ele rareori pot trece prin tubul polinic și, din această cauză, caracterul mitocondric rareori se poate transmite și pe linia paternă. Studiul formelor cu frunze pătate de la porumb a scos la iveală și unele relații ale acestor mutații plastidice cu aparatul genetic nuclear. La porumb s-a putut demonstra existența unor gene nucleare (pe cromozomi), care controlează sinteza clorofilei. Mutații ale acestor gene pot duce la pierderea capacității de sinteză a clorofilei ceea ce duce la apariția unor plante
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
linia paternă. Studiul formelor cu frunze pătate de la porumb a scos la iveală și unele relații ale acestor mutații plastidice cu aparatul genetic nuclear. La porumb s-a putut demonstra existența unor gene nucleare (pe cromozomi), care controlează sinteza clorofilei. Mutații ale acestor gene pot duce la pierderea capacității de sinteză a clorofilei ceea ce duce la apariția unor plante lipsite de clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
apariția unor plante lipsite de clorofilă (indivizi albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere, la Neurospora și la alte microorganisme au fost descrise mutații care apar, indiscutabil, la nivelul mitocondriilor. Astfel, la drojdia de bere, a fost obținută (pe agar) o mutantă cu
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere, la Neurospora și la alte microorganisme au fost descrise mutații care apar, indiscutabil, la nivelul mitocondriilor. Astfel, la drojdia de bere, a fost obținută (pe agar) o mutantă cu insuficiențe respiratorii, caracterizată prin dimensiuni foarte reduse în comparație cu coloniile normale. Din această cauză, mutanta a fost denumită „petite". O serie întreagă
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
întreagă de fermenți necesari în metabolismul energetic, printre care citocromoxidaza și succindehidrogenaza, sunt inactivați la această mutantă, încrucișarea mutantei „petite" cu drojdia normală nu duce la transmiterea ereditară a dimensiunilor reduse (caracter fenotipic). Aceasta arată că aparatul nuclear este normal. Mutația respectivă este legată de mitocrondrii unde sunt localizați fermenții respectivi. Studiul acestor organite la mutanta „petite" nu a scos la iveală vreo deosebire morfologică față de drojdia normală. Deoarece se știe că o parte din fermenții mitocondriali sunt controlați de sistemul
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
ceea ce permite divizarea speciei în subspecii. „Schema” dungilor poate fi observată și pe piele. Mai mult, după ce blana este tunsă până la piele părul crește înapoi formând dungi în aceleași locuri în care ele erau înainte. Tigrii albi suferă de o mutație foarte rar întâlnită în sălbăticie, dar destul de obișnuită la exemplarele în captivitate. În natură se naște un singur tigru alb la 10.000 tigri obișnuiți. Prima capturare a unui tigru alb a avut loc în 1915, când un vânător a
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
este eronată. Au fost înregistrate și cazuri de melanism printre tigrii bengali, adică indivizi de culoare închisă sau absolut neagră. La fel, există mărturii despre existența unor tigri cu blană albăstruie-cenușie (așa-zisul tigru maltez). Aceste variații sunt provocate de mutații instabile. Un tigru adult are 30 de dinți, ca și majoritatea celorlalte feline. Ambele maxilare au câte 6 perechi de incisivi și 2 de colți, maxilarul superior are 3 perechi de premolari și una de molari, iar cel inferior 2
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
ministru al dezvoltării regionale și administrației publice în guvernul acestuia, deținând și portofoliul de viceprim-ministru. Activitatea științifică este centrată pe dezvoltarea unor analize și a unor teme de cercetare empirică privind realitatea românească din multiple unghiuri, dar mai ales pe mutațiile din zona realității simbolice și a infrastructurilor mentalitare (care este, de altfel, și subiectul tezei de doctorat), pe crearea de instituții, pe un proiect de prezență publică constantă, pe articularea de contraideologii. Activitatea sa didactică este orientată pe dezvoltarea unui
Vasile Dîncu () [Corola-website/Science/305349_a_306678]
-
din țară și din străinătate, lucrare distinsa cu premiul “Victor Babeș” al Academiei Române În luna noiembrie a anului 2013, acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu a anunțat că echipa de medici de la Fundeni,pe care o coordonează, a descoperit patru mutații ale unor gene responsabile de apariția cancerului la ficat. Succesul lor este notat în articolul „Exome sequencing identifies frequent inactivating mutations în BAP1, ARID1A and PBRM1 în intrahepatic cholangiocarcinomas”, publicat în prestigiosa Revista Nature. În oncologia digestiva Prof Dr. Irinel
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
umane deoarece gena care aparține enzimei nu funcționează. Pierderea unei enzime care este importantă pentru producerea acidului ascorbic a avut loc frecvent pe scara evoluției și a afectat majoritatea peștilor, multe păsări, unii lilieci, cobaii și majoritatea primatelor, incluzând oamenii. Mutațiile nu sunt încă letale, deoarece acidul ascorbic se regăsește din abundență în sursele alimentare (se poate spune că multe dintre aceste specii se hrănesc, sau se hrăneau, în principal cu fructe). De exemplu, o capră adultă produce mai mult de
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
de electroni și ca un radical-gunoier antioxidant. Există doi factori majori care conduc la deficit de CoQ la oameni: biosinteză redusă și o utilizare crescută de către organism. Biosinteza este sursa majoră de CoQ. Biosinteza necesită cel puțin 12 gene, astfel mutații în multe dintre ele pot provoca deficit de CoQ10. Nivelurile de CoQ pot fi afectate de alte defecte genetice (mutații ale ADN-ului mitocondrial, ETFDH, APTX, FXN, și BRAF, gene care nu sunt direct legate de procesul de biosinteză al
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
redusă și o utilizare crescută de către organism. Biosinteza este sursa majoră de CoQ. Biosinteza necesită cel puțin 12 gene, astfel mutații în multe dintre ele pot provoca deficit de CoQ10. Nivelurile de CoQ pot fi afectate de alte defecte genetice (mutații ale ADN-ului mitocondrial, ETFDH, APTX, FXN, și BRAF, gene care nu sunt direct legate de procesul de biosinteză al CoQ). Rolul statinelor în deficiențe este controversat. Se consideră că unele boli cronice (cancer, boli de inima, etc.) reduc biosinteza
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
în care conflictele vieții reale, aspectele tragicomice ale existenței prevalează altor teme anterioare, căzute în caducitate în urma cutremurului social și politic.Au fost reprezentanți ai generației lui Fekete care nu au reușit nicio dată să conștientizeze cu toată veridicitatea această mutație petrecută în mentalul colectiv al lumii literare.Pentru Gyula Fekete însă, având o vastă experiență de viață, dar mai cu seamă o profundă pregătire estetică și teoretică, alegerea a fost aceea a adoptării unor teme majore ale vieții cu profundă
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
În romanele sale de facturi diverse apare deseori peisajul din Borsod,imaginea satului de altădată, decăzut și prădat de desele schimbări de regimuri politice și familia Parázsó ale cărei generații succesive îi conferă autorului materia primă pentru reprezentarea dramatică a mutațiilor profunde în imaginea și ordinea morală a lumii rurale. La scrierea romanului "A fiatalasszony" (Tânăra femeie)în 1960, Fekete încă se concentrează pe sistemul normelor estetice, greșit interpretate ale „totalismului” și „marelui roman”, care în perioada anilor cincizeci erau impuse
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
controverse aprinse. Observând varietatea speciilor de animale, în special în cazul sturzilor din Galapagos, ajunge la ideea că teoria creaționistă, susținută în special de religie, nu este valabilă. Pe scurt, teoria lui Darwin susținea următoarele: speciile evolueaza nu atât datorită mutațiilor, cât datorită adaptării la mediu. Presiunea mediului duce la selecția naturală. Meritul lui Darwin este de a pune în evidență importanța acestui factor extern și a relației dintre acesta și specii. Inițial teoria nu se aplica oamenilor, contemporanii find cei
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
sa în centrul dezbaterilor. În cazul ființei umane, lipsa unei forme tranziționale, acea așa-numită "verigă lipsă", pune sub semnul întrebării ipoteza evoluției graduale. Studiile unor neodarwiniști ca: August Weismann, Theodosius Dobjanski, Ernst Mayr, George Gaylord Simpson insistă pe rolul mutațiilor genetice și au ca temă centrală preadaptarea genetică (existența latentă a unor schimbări) și polimorfismul genetic (menținerea unor mutații defavorabile), care conduc la concluzia că scopul selecției este de a transmite un set de posibilități. Mai mult, specialiști ca: Albert
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
semnul întrebării ipoteza evoluției graduale. Studiile unor neodarwiniști ca: August Weismann, Theodosius Dobjanski, Ernst Mayr, George Gaylord Simpson insistă pe rolul mutațiilor genetice și au ca temă centrală preadaptarea genetică (existența latentă a unor schimbări) și polimorfismul genetic (menținerea unor mutații defavorabile), care conduc la concluzia că scopul selecției este de a transmite un set de posibilități. Mai mult, specialiști ca: Albert Vandel, Jacques Ruffié sau Emile Zuckerkandl au arătat că evoluția reprezintă și o creștere a cantității informaționale. Alte teorii
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]