9,048 matches
-
cel destinație "referent" sau ancoră, punctele de legătură din respectivele noduri fiind marcate. Activarea marcajelor unei legături duce la vizualizarea nodurilor. Asocierea cu unele elemente mediale a dus la extinderea noțiunii de hipertext către termenul hipermedia. Legăturile sunt conexiuni între noduri (sau concepte) dependente unul de altul, putând fi clasificate ori ca "bidirecționale", ori ca "unidirecționale". Lor li se pot asocia anumite tipuri (ca de ex. legătură de specificare, de elaborare, legătura membru, legătură de opoziție etc.), definind astfel natura relației
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
concepte) dependente unul de altul, putând fi clasificate ori ca "bidirecționale", ori ca "unidirecționale". Lor li se pot asocia anumite tipuri (ca de ex. legătură de specificare, de elaborare, legătura membru, legătură de opoziție etc.), definind astfel natura relației dintre noduri. Legăturile pot fi de asemenea referențiale (pentru realizarea referințelor încrucișate) sau ierarhice (ilustrând relațiile părinte-copil dintre noduri, ex. XML) . În funcție de momentul creării legăturile pot fi : statice (definite de autor în momentul redactării) sau dinamice (generate în momentul rulării hipertextului și
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
pot asocia anumite tipuri (ca de ex. legătură de specificare, de elaborare, legătura membru, legătură de opoziție etc.), definind astfel natura relației dintre noduri. Legăturile pot fi de asemenea referențiale (pentru realizarea referințelor încrucișate) sau ierarhice (ilustrând relațiile părinte-copil dintre noduri, ex. XML) . În funcție de momentul creării legăturile pot fi : statice (definite de autor în momentul redactării) sau dinamice (generate în momentul rulării hipertextului și dependente de context). De asemenea unele legături pot avea asociate diferite comportamente în funcție de context. Spre exmplu, la
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
Hipermedia s-a dezvoltat prin îmbogățirea cu elemente de multimedia a structurii hipertext, în care se pot insera legături (linkuri) către elemente video, audio, grafice sau de text. Hipermedia desemnează o rețea de texte și medii de natură diferită, ca noduri informaționale interconectate, prin care utilizatorul se poate deplasa cu ușurință, punctând cu mouse-ul o succesiune de legături în urmărirea unei anumite idei. Tehnicile hipertext și hipermedia sunt caracterizate prin capacitatea pe care o oferă utilizatorului de a accesa informația, de
Hipertext () [Corola-website/Science/306367_a_307696]
-
Aceasta se întâmplă când Soarele, Pământul și Luna sunt aliniate suficient de exact (eclipsă parțială). Întotdeauna „faza” Lunii la o eclipsă de Lună este cea de Lună plină. Timpul și durata ei depind de poziția relativă și poziția de pe linia nodurilor. Cea mai recentă eclipsă de Lună a fost cea din noaptea de 15 spre 16 iunie 2011. Eclipse de Lună au loc de cel puțin 2 ori pe an, atunci când razele solare sunt împiedicate de către Pământ să ajungă la Lună
Eclipsă de Lună () [Corola-website/Science/306364_a_307693]
-
cu 5 grade față de planul orbitei Pământului, ecliptica, cele mai multe Luni Pline nu aduc eclipse de Lună, Luna fiind ori prea la nord, ori prea la sud față de conul de umbră a Pământului. Pentru a se realiza o eclipsă de Lună, nodul ascendent sau nodul descendent trebuie să se afle în apropierea celor 2 puncte (noduri lunare). Conul de umbră a Pământului poate fi împărțit astfel: umbra și penumbra. În porțiunea de umbră nu există niciun fel de lumină solară directă. Totuși
Eclipsă de Lună () [Corola-website/Science/306364_a_307693]
-
față de planul orbitei Pământului, ecliptica, cele mai multe Luni Pline nu aduc eclipse de Lună, Luna fiind ori prea la nord, ori prea la sud față de conul de umbră a Pământului. Pentru a se realiza o eclipsă de Lună, nodul ascendent sau nodul descendent trebuie să se afle în apropierea celor 2 puncte (noduri lunare). Conul de umbră a Pământului poate fi împărțit astfel: umbra și penumbra. În porțiunea de umbră nu există niciun fel de lumină solară directă. Totuși,datorită diametrului unghiular
Eclipsă de Lună () [Corola-website/Science/306364_a_307693]
-
de Lună, Luna fiind ori prea la nord, ori prea la sud față de conul de umbră a Pământului. Pentru a se realiza o eclipsă de Lună, nodul ascendent sau nodul descendent trebuie să se afle în apropierea celor 2 puncte (noduri lunare). Conul de umbră a Pământului poate fi împărțit astfel: umbra și penumbra. În porțiunea de umbră nu există niciun fel de lumină solară directă. Totuși,datorită diametrului unghiular mare al Soarelui, mai există și o iluminare parțială, în afara umbrei
Eclipsă de Lună () [Corola-website/Science/306364_a_307693]
-
Municipiul Cluj-Napoca are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei. Cluj-Napoca este traversat de drumul european "E 60" (București - Oradea - Budapesta - Viena). Totuși, lipsa legăturilor rutiere cu "Coridorul 4 European" (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța) împiedică intrarea orașului
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
a recunoaște caracteristicile tehnicii de țesere a covoarelor din perioada pre-selgiucidă (secolele XI-XII) din Persia. Există, totuși, mențiuni scrise ale existenței covoarelor persane în Asia occidentală în cursul perioadei preislamice, dar este dificil de știut dacă aceste covoare erau cu noduri sau țesute. Câteva fragmente de covoare provin din epoca sasanidă, descoperite la Șahr-e Cumis. Într-o excavare realizată în anul 1949, a fost descoperit un covor excepțional de tip Pazirik în mijlocul ghețarilor din Valea Pazirik, în Munții Altai din Siberia
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
îndrumarea lui Serghei Ivanovici Rudenko. Testele efectuate cu izotopul radioactiv de Carbon 14 au demonstrat faptul că acest covor fusese țesut în secolul V înainte de Hristos. Acest covor măsoară 2,83 metri lățime și 2 metri lungime și numără 36 noduri simetrice pe cm². Tehnica utilizată la acest covor indică un anumit grad de experiență în mânuirea acestei arte. Majoritatea experților cred că covorul Pazirik este rezultatul unei lungi evoluții a meșteșugului de carpetărie de cel puțin un mileniu. Conform acestei
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
guvernul iranian organizează o conferință de presă la Teheran pentru a remedia problemele de scădere a calității covoarelor, constatată de mai bine de 60 ani (utilizarea anilinei și al coloranților pe bază de crom, scăderea de calitate a desenelor, folosirea nodului "jofti"). Cu ocazia acestei conferințe, au fost luate o serie de măsuri de către guvern care au condus la o reînnoire a tehnicii de confecționare a covoarelor persane. Producția covoarelor persane s-a diminuat puternic după revoluția islamică din anul 1979
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
a prețului covoarelor. Astăzi, tehnicile tradiționale de țesere sunt reactualizate, chiar dacă producerea majorității covoarelor se realizează în mod mecanizat. Aceste covoare tradiționale țesute manual, cu deosebire de către copii și femei, ale căror degete subțiri produc un număr mai mare de noduri pe dm și sunt mai calitative și mai scumpe decât cele realizate mecanizat. Pot fi admirate numeroase piese foarte fine de covoare persane în „Muzeul Covorului din Iran”, din capitala Teheran. Există patru tipuri de războaie de țesut: războiul de
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
urzeală puncte de reper, corespunzătoare liniilor principale ale compoziției. Acest război de țesut permite deci confecționarea de covoare oricât de lungi. Ustensilele folosite la confecționarea covoarelor sunt mai puțin numeroase și foarte simple. Cuțitul servește la tăierea resturilor firelor din noduri; fabricat în întregime din metal, el este dotat uneori cu un vârf îndoit care este folosit pentru a înnoda (mai ales la Tabriz). Pieptenele este format din mai multe lame de metal ale căror extreme sunt separate pentru a forma
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
cele două extremități ale războiului de țesut. Franjurile covorului sunt extremitățile firelor de urzeală. Bătătura este formată dintr-una sau din mai multe fire transversale (în general două, unul lăsat liber și celălalt întins), dispuse între cele două linii de noduri. Bătătura servește la alinierea nodurilor în linii paralele și asigură soliditatea covorului. Bătătura este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
de țesut. Franjurile covorului sunt extremitățile firelor de urzeală. Bătătura este formată dintr-una sau din mai multe fire transversale (în general două, unul lăsat liber și celălalt întins), dispuse între cele două linii de noduri. Bătătura servește la alinierea nodurilor în linii paralele și asigură soliditatea covorului. Bătătura este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
lăsat liber și celălalt întins), dispuse între cele două linii de noduri. Bătătura servește la alinierea nodurilor în linii paralele și asigură soliditatea covorului. Bătătura este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
liber și celălalt întins), dispuse între cele două linii de noduri. Bătătura servește la alinierea nodurilor în linii paralele și asigură soliditatea covorului. Bătătura este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să câștige
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
două linii de noduri. Bătătura servește la alinierea nodurilor în linii paralele și asigură soliditatea covorului. Bătătura este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să câștige timp (deși calitatea covorului este diminuată), înnoadă
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
la alinierea nodurilor în linii paralele și asigură soliditatea covorului. Bătătura este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să câștige timp (deși calitatea covorului este diminuată), înnoadă firele de lână în două fire
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
este presată cu ajutorul unui pieptene special (vezi imaginea de mai sus). Există două tipuri de noduri: nodul de tip ghiordes sau "turkbâf" și nodul de tip senneh sau "farsbâf". Nodul turkbâf este folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să câștige timp (deși calitatea covorului este diminuată), înnoadă firele de lână în două fire de urzeală. Nodurile se numesc atunci "turkbâf jofti" sau "farsbâf jofti
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
folosit în special în Turcia și în Caucaz. Nodul farsbâf (fars semnifică « limba persană ») se utilizează mai ales în Persia. Unii țesători, dorind să câștige timp (deși calitatea covorului este diminuată), înnoadă firele de lână în două fire de urzeală. Nodurile se numesc atunci "turkbâf jofti" sau "farsbâf jofti". Meșterul începe întotdeauna prin a țese un orificiu în partea de jos a covorului. Orificiul este o margine apretată făcută din mai multe fire de bătătură care împiedică covorul să se desfacă
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
atunci "turkbâf jofti" sau "farsbâf jofti". Meșterul începe întotdeauna prin a țese un orificiu în partea de jos a covorului. Orificiul este o margine apretată făcută din mai multe fire de bătătură care împiedică covorul să se desfacă sau ca nodurile să se desprindă. Când este terminată realizarea orificiului, se poate începe realizarea nodurilor. Fiecare fir de lână este înnodat pe două fire apropiate de urzeală. Aceste fire de lână formează « catifeaua » covorului. Când se termină o rețea, țesătorul trece un
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
orificiu în partea de jos a covorului. Orificiul este o margine apretată făcută din mai multe fire de bătătură care împiedică covorul să se desfacă sau ca nodurile să se desprindă. Când este terminată realizarea orificiului, se poate începe realizarea nodurilor. Fiecare fir de lână este înnodat pe două fire apropiate de urzeală. Aceste fire de lână formează « catifeaua » covorului. Când se termină o rețea, țesătorul trece un fir de bătătură, o dată prin față și o altă dată prin spate, prin
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
pe două fire apropiate de urzeală. Aceste fire de lână formează « catifeaua » covorului. Când se termină o rețea, țesătorul trece un fir de bătătură, o dată prin față și o altă dată prin spate, prin fiecare fir de urzeală. După fiecare nod realizat, țesătorul taie firul de lână la 7 cm de nod și îl trage în jos; aceasta determină « sensul » covorului. Într-adevăr, una dintre caracteristicile covoarelor persane este că par cu totul diferite în funcție de unghiul de privire și de unghiul
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]