10,880 matches
-
românii dacă ar fi acordat cetățenie română evreilor 604. Privită în ansamblu, componența Adunării Constituante, rezultată în urma alegerilor din aprilie 1866, era una din punct de vedere politic neomogenă, în sânul ei coexistând reprezentanți ai liberalilor și conservatorilor de diferite nuanțe. După încrâncenarea de la sfârșitul domniei lui Cuza, faptul că simpatizanții săi politici cunoscuți sub numele de "cuziști" și grupați în jurul lui Mihail Kogălniceanu nu se vor regăsi în cadrul noului for legislativ nu reprezenta o surpriză. Angajamentele reciproce luate la începutul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
direcții de dezvoltare pe care România trebuia să le urmeze în viitor 645. Publicat mai întâi în Românul, la 5 septembrie, care rămâne mai departe portavocea liberalilor, documentul amintit apărea sub forma unui angajament asumat de către cei care, indiferent de nuanța liberală căreia îi aparțineau, urmau să candideze pentru Parlament. Specific epocii, programul avea un caracter destul de general, enunțând principii precum întărirea unității și autonomiei naționale, dar și idei prin care semnatarii își demonstrau apartenența la ideologia liberală: independența bisericii, libertatea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să tacă orice neînțelegeri dinaintea necesității prealabile de a scăpa de un om ce era o rușine pentru țară, care prostitua politica națiunii în complăceri contradictorii... noile ministere sunt conferite oamenilor din Moldova și România, cei mai influenți, cu deosebite nuanțe de opiniuni, se poate observa că partida cea mai înaintată s-a dat la o parte cu plăcere spre a lăsa majoritatea elementelor conservatoare și moderată"670. Nelăsându-se impresionați de asemenea argumente și foarte atenți la toate mișcările liberalilor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
perpetuase în perioada în care fusese prim-ministru în mod conștient. Privită în ansamblu, perioada ce a urmat zilei de 11 februraie 1866 este una interesantă și datorită conturării viitoarelor direcții de manifestare din politica românească. Capacitatea liberalilor de diferite nuanțe și a conservatorilor de a discuta în jurul unui subiect precum era instalarea pe tronul Principatelor a unui prinț străin se datora și faptului că, dincolo de trecutul personal al fiecăruia dintre ei, cei mai mulți nu erau produsul unei revoluții la care să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a-l avea ca domnitor pe Carol I. Toate aceste acțiuni generau la nivelul societății românești un număr important de dezbateri publice în care, pe lângă realizarea unei noi delimitări de regimul reprezentat de Alexandru Ioan Cuza690, lideri politici aparținând unor nuanțe ideologice diferite își prezentau viziunea în privința reformării societății românești. Unii dintre actorii importanți precum I.G. Vernescu nu ezitau să aprecieze drept riscantă pentru spațiul public românesc lărgirea drepturilor electorale, dat fiind nivelul redus al educației pentru o bună parte a
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
direcții de dezvoltare pe care România trebuia să le urmeze în viitor 737. Publicat mai întâi în Românul, la 5 septembrie, care rămânea mai departe portavocea liberalilor, documentul amintit apărea sub forma unui angajament asumat de către cei care, indiferent de nuanța liberală căreia îi aparțineau, urmau să candideze pentru Parlament. Specific epocii, programul se remarca mai întâi de toate prin caracterul său destul de general, enunțând principii precum întărirea unității și autonomiei naționale, dar și idei prin care semnatarii își demonstrau apartenența
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
această supremă lipsă de scrupule? Sau cum naiba s-o mai numim? C.C.: La rândul lor, scriitori demni de acest nume, adică cei adevărați, nu dau niciun ban (necum doi!) pe politicienii cu pricina! Dar, hai să fim atenți la nuanțe: sunt și politicieni de bună credință, demni, onești, ce trebuie respectați. După cum ființează (ne)slavă Domnului și scribălăi de trei surcele. Da, ăștia nu trebuie luați în seamă! Lichele sunt în toate breslele, asta este realitatea și situația din nefericire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
globală comparabilă cu a oricărui oficial american și care ar putea avea o fină intuiție a modului cum se pot schimba percepțiile despre America. Poate fi de asemenea folositor să invitați foști membri respectabili de cabinet, care pot aduce o nuanță de anvergură bipartizană politicilor administrației dumneavoastră. * * * Am evidențiat importanța gândirii critice deoarece absența ei îi poate îndrepta chiar și pe oamenii cei mai capabili și mai bine intenționați spre dezastru. Un lider care nu pune întrebări, care se bazează pe
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ceas până la următoarea pauză de ceai dintr-o sală sinistră plină cu angajați... De ce nu? Lucrul la o firmă se aseamănă uneori cu prostituția... Autoarea (respectăm convenția) convinge cititorul că este inteligentă și cultă, convinge că are simțul umorului de la nuanțe fine, subtile până la cele grotești. Cu unii clienți poartă conversații ce dovedesc asimilări profunde din literatură și muzică ori interpretări științifice legate de diferite fapte și evenimente. Relatează, în trecere, că umblă prin magazine nu numai după lenjerie intimă cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
anvergură și intensitate, astfel că este inerent caracterul general și dezorganizat, apărând rețele interculturale izolate, iar frontierele naționale devenind din ce în ce mai puțin evidente Aceasta analiză subliniază subțierea sentimentului diversității culturale și nu numai, și face în același timp identificabilă o altă nuanță, aceea a unui anarhism cultural în sensul dizolvării identității. Conceptul de civilizație comportă astăzi nuanța implicită de supranațional, adică reprezintă un ansamblu de fenomene sociale care nu caracterizează un organism social determinat, ci ele se întind pe spații care depășesc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
iar frontierele naționale devenind din ce în ce mai puțin evidente Aceasta analiză subliniază subțierea sentimentului diversității culturale și nu numai, și face în același timp identificabilă o altă nuanță, aceea a unui anarhism cultural în sensul dizolvării identității. Conceptul de civilizație comportă astăzi nuanța implicită de supranațional, adică reprezintă un ansamblu de fenomene sociale care nu caracterizează un organism social determinat, ci ele se întind pe spații care depășesc teritoriul național și se manifestă în perioade de timp care depășesc istoria unei singure societăți
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
înseamnă ideea unui dialog între culturi, adică interculturalitate, însă statele își promovează cultura națională în scopul situării în contextul european, neexistând în cadrul lor decât percepția de la nivel european a dialogului și a schimbului intercultural, fenomen care nu atinge și o nuanță mai profundă de care este nevoie în demersul unei Europe unite sub orice formă. Astfel că se impune cu necesitate o înțelegere mai largă a fenomenului interculturalității și o conturare mai precisă a unor politici culturale unitare și neechivoce, pentru ca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau să lase loc altui model mai potrivit. Politicul trebuie astfel să înțeleagă că fundamentarea acțiunilor pe care le întreprinde stă în servirea motivațiilor principiale: democrația și nivelul de trai al populației pe care o reprezintă, aspecte care implică astăzi nuanța interculturală și interreligioasă mai mult ca oricând. 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană Uniunea Europeana, intră într-un proces de extindere, dar în același timp își consolidează principiile prin Tratatul de la Maastricht (1992) și prin Tratatul de la Amsterdam (1997). Lansarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din primul asalt. Însă acest enunț, deși tributar unei viziuni subiective, trebuie făcut, el urmând a fi corectat în mod constant prin observații și acțiuni de teren. Baza interculturalității ca disciplină științifică este antropologia culturală, trecută prin filtrul etnologiei de nuanță europeană. Metoda fundamentală este cea a psihologiei behavioriste. Celelalte discipline conexe sunt: geopolitica, sociologia religiilor și arta. În fine, nu trebuie neglijate științele comunicării, mai ales în ceea ce privește comunicarea directă. Ținând cont de faptul că o cultură reprezintă, dincolo de orice speculații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și una în Sydney, Australia, timp de doi ani. Pe lângă observarea și contorizarea fiecărei mișcări semnificative observate în decursul unei incursiuni prin magazine, „detectivii” noștri trebuie să contribuie la studiu cu notițe de teren pertinente în care să descrie toate nuanțele comportamentului cumpărătorilor, cu concluzii clare, bazate pe ceea ce au observat. Aceste însemnări se adaugă la un alt nivel de informație, de data aceasta anecdotic, despre un anumit mediu și modul în care îl folosesc oamenii. Formularele folosite de „detectivii” noștri
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
bună poziție în magazine. Și, să recunoaștem, femeile tinere au tendința de a cumpăra vopsea de păr pentru a fi la modă: se apropie o ocazie unde au nevoie să strălucească, sau își doresc să schimbe ceva și încearcă o nuanță nouă. Femeile mai în vârstă folosesc vopseaua din ca pe o necesitate; cumpără aceeași culoare de cincisprezece ani și le apar tot mai mult fire albe, astfel încât devine un obiect de uz curent, ca săpunul. Rezultatul acestei diferențe de percepție
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
asemenea un timp al democratizării, neașteptate, al practicilor și al mediatizării născute din sport. A fost de asemenea, pentru regimuri fondate pe înregistrarea popoarelor și afirmarea unei identități agresive un timp interesant. Sigur, sportul nu a fost până acum fără nuanțe politice. Frontul popular a pus toată setea de dreptate socială și de solidaritate. Primele victorii a atleților negri au fost, în Statele Unite, sărbătorite de comunități, precum un succes în supremația albilor. Așa că sportul a fost foarte devreme un mod de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
punctele nu reprezintă sunetele, fiindcă între unele și altele nu există nici o asemănare, ci traduc într-un limbaj convențional o întreagă serie de comenzi pe care muzicianul trebuie să le respecte dacă vrea să reproducă notele și suita lor cu nuanțele și ritmul potrivite. Dar ce vede de fapt muzicianul cînd se uită pe aceste pagini? Aici, ca în cazul oricărei lecturi, în funcție de cît de experimentat este cititorul, numărul semnelor percepute de retina sa este mai mic sau mai mare. Să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
principal scop este comunicarea gîn-durilor, nu reproducerea sunetelor. Dimpotrivă, ritmul muzical presupune un spațiu exclusiv sonor și o societate de oameni interesați numai de sunete. Într-un spațiu pur sonor, oamenii cu auzul foarte fin ar distinge în sunete multe nuanțe, precum și numeroase raporturi între diversele sunete, care nouă ne scapă. Cum una dintre calitățile esențiale ale sunetului, din punct de vedere muzical, constă în durata sa, precum și în durata intervalului care-l separă de altul, acești ascultători ar fi sensibili
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
muzicale, precum și în modul de execuție intră o parte de originalitate, de care el este conștient: cum să nu evoce, cu ocazia vreunei compoziții sau a unui fragment, dispozițiile speciale în care le-a auzit sau le-a cîntat și nuanța care distingea senzațiile sale muzicale de ale celorlalți? Oare nu izolîndu-se de muzicieni, uitînd că face parte din grupul lor și că se supune convențiilor acestuia, va regăsi el clipele în care a luat contact, în profunzimea sufletului său, cu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
grupul lor și că se supune convențiilor acestuia, va regăsi el clipele în care a luat contact, în profunzimea sufletului său, cu o lume la care muzica îi oferea acces? Cu toate acestea, nimic nu dovedește că sensibilitatea muzicală, prin nuanțele ei cele mai personale, ne izolează de ceilalți și ne închide în noi înșine. Societatea muzicienilor se bazează pe reguli, dar este formată din oameni. Este o societate a artiștilor; ea este interesată poate chiar mai mult de talentul muzical
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conceapă că ea este capabilă să traducă pasiuni mai speciale, de aceea le apare atît de inaccesibilă inteligența marilor maeștri (Beethoven, Fr. Schubert)". Dar el adaugă: Pătrunzînd mai adînc misterele armoniei, muzica a devenit capabilă să exprime cele mai delicate nuanțe ale sentimentului". Însă, ne întrebăm noi, ale sentimentului pur și simplu, sau ale sentimentului pe care numai un muzician îl poate resimți și exprima? Căci, repetăm, muzicienii sînt și ei oameni: totuși, deși ei pot trece din planul tehnic în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în totalitate în timp, nu se atașează de nimic care să rămînă, iar pentru a o recupera, trebuie să o recreăm continuu. De aceea este cel mai clar exemplu că nu se poate reține o masă de amintiri, cu toate nuanțele și detaliile cele mai precise, decît cu condiția să se recurgă la toate resursele memoriei colective. Capitolul 2 Memorie individuală și memorie colectivă Facem apel la mărturii pentru a întări sau a infirma, dar și pentru a completa ceea ce știm
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cu un accent foarte jansenist. La fel, în cazul unei familii foarte interesate de politică, discuțiile pe această temă o pun în contact cu mediile al căror obiect exclusiv sînt aceste dezbateri. Să privim totuși mai îndeaproape. Există întotdeauna o nuanță sau lipsa unei nuanțe care ne arată dacă religia sau politica au trimis în plan secund toate considerațiile de rudenie, caz în care, bineînțeles, nu mai avem de-a face cu o familie. Au fost momente în care camera lui
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
jansenist. La fel, în cazul unei familii foarte interesate de politică, discuțiile pe această temă o pun în contact cu mediile al căror obiect exclusiv sînt aceste dezbateri. Să privim totuși mai îndeaproape. Există întotdeauna o nuanță sau lipsa unei nuanțe care ne arată dacă religia sau politica au trimis în plan secund toate considerațiile de rudenie, caz în care, bineînțeles, nu mai avem de-a face cu o familie. Au fost momente în care camera lui Pascal se transforma în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]