8,957 matches
-
de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute un sensibil progres în stăpânirea meșteșugului de prozator, un spor cert de autenticitate, o modulare tot mai adecvată a tonului. Albastrele ninsori (1989) și Umbra rotitoarelor povești (1991) vădesc, sub aceste raporturi, un net câștig de calitate literară. Romanele scriitoarei pot fi situate, în poziții mereu ascendente, pe
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
CAZABAN, Theodor (2.IV.1921, Fălticeni), prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Anei (n. Checais) și al lui Louis Cazaban, inginer de poduri și drumuri. Urmează, până în 1940, cursurile Liceului „N. Gane” din Fălticeni. În 1946 își dă licența în limba și literatura franceză la București, cu
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
, Alexandru (6.X.1872, Iași - 24.V.1966, București), prozator. Tatăl lui C. se numea Pierre Cazaban și era fiul lui François Cazaban, originar din Carcassone, stabilit după mijlocul secolului al XIX-lea la Iași, unde era arhitect al orașului. C. învață la Iași, unde urmează, până în 1895, cursuri la
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
nivelul detaliilor, observația rămâne ori nudă, seacă, plată ori ajunge să fie subminată de un criticism îngroșat, de vreme ce pornirea nediferențiat caustică, gratuit necruțătoare nu poate fi reprimată. C. pare să descindă mai degrabă din familia plebee a unor gazetari și prozatori de la sfârșitul secolului al XIX-lea, interesați de „faptul de viață”, decât din stirpea lui I. L. Caragiale. SCRIERI: Încurcă-lume, București, 1903; Deștept băiat!, București, 1904; Cutreierând, București, 1905; Departe de oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
CARAGIALE, Mateiu I. (12.III.1885, București - 17.I.1936, București), poet și prozator. Faptul că s-a născut ca fiu nelegitim al lui I. L. Caragiale îi va provoca lui C., mai târziu, grave complexe de inferioritate și o zbatere continuă, aproape disperată de a-și depăși condiția de bastard, de a înlocui extracția
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
, Laurențiu (pseudonim al lui Laurențiu Bobleanță; 11.V.1931, Cerneți, j. Mehedinți), prozator. Este fiul Teodorei (n. Tudorănescu) și al lui Victor Bobleanță, preot. A urmat liceul în Craiova (1942-1943), Turnu-Severin și Timișoara (1945-1951) și a absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara (1972). În ultima clasă de liceu e arestat și, cu o
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
, Gabriel (22.III.1954, Calafat), poet și prozator. Este fiul Angelei (n. Pompiliu) și al lui Ion Chifu, avocat. Face studiile elementare la Calafat (1961-1968) și Băilești (1968-1969), apoi învață la Liceul „N. Bălcescu” din Craiova (1969-1973). După absolvirea Facultății de Electronică a Universității din Craiova (1979), se
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
istorică (coborârea în timp, către lumea sfârșitului de veac XIX, cu o Românie în stilul lui Duiliu Zamfirescu și Nicolae Filimon). Ceea ce obosea la lectura poeziei lui C. (artificialitatea, făcăturile greoaie, aglomerarea planurilor și a mizelor) ajunge calitate în pagina prozatorului, unde atât întârzierea pe detalii, cât și planul larg al narațiunii oferă substanță căutărilor cvasiinițiatice ale personajului. SCRIERI: Sălaș în inimă, București, 1976; Realul eruptiv, București, 1979; O interpretare a purgatoriului, București, 1982; Lamura, București, 1983; Omul nețărmurit, Craiova, 1987
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
CĂRTĂRESCU, Mircea (1.VI.1956, București), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Badislav) și al lui Constantin Cărtărescu, inginer. După terminarea Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română (1980), fiind profesor, până în 1989, la o școală generală bucureșteană, apoi funcționar
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
cartea despre Eminescu reprezintă „șperaclul” în viziunile freudian-daliniene ale prozei lui C., unde „totul” e regressus ad uterum mixat cu subteranele prozelor lui Sábato & Co. Visul (completat și reeditat sub titlul Nostalgia, 1993; Premiul Academiei Române) avea să fie cartea unui prozator excepțional, dăruit regal cu viziuni de cel mai pur romantism și în cel mai profund suprarealism (vecin, din acest unghi, cu Ștefan Agopian). Jucându-și cu încântare ipostazele, C. își trăiește ființa și viziunile cu oscilantul tremur al acului de
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
, Traian (21.VII.1906, Hatna-Dărmănești, j. Suceava - 4.XI.1966, București), poet, prozator, eseist și dramaturg. Este fiul Rahilei și al lui Grigore Chelariu. Cum obligațiile de serviciu, ca lucrător ceferist, îi impuneau tatălui său, Grigore Chelariu, să-și schimbe mereu locul de muncă, C. face clasele primare la Măriței, Ițcani, Suceava, ba
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
, Mihail (30.VII.1893, București - 5. XII.1985, București), poet și prozator. Era al treilea dintre cei opt copii ai Antoanetei (n. Pricup) și ai lui Constantin Celarianu, colonel. Tatăl murind în 1904, mama, mai tânără cu 35 de ani decât soțul ei, își va crește cu greutate copiii din pensia de
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
, Florin (8.IV.1930, Băilești - 11.XII.1996, București), traducător și prozator. Este fiul Sevastiei și al lui Ștefan Chirițescu. Studiile liceale le-a făcut la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1949, după care a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universității bucureștene, secția italiană, între
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
o conferință la Congresul Internațional de la San Remo dedicat acestui autor, cu prilejul împlinirii unui an de la moartea sa. A mai tradus din Cesare Pavese, Dino Buzzati, Francesco Arcangeli, Anna Banti, Giacomo Debenedetti, Luigi Pirandello, Italo Rocco, Elio Vittorini. Ca prozator, C. este autorul a două volume. Romanul Seara, când se-nchide poșta... (1971) prezintă, într-un limbaj frust, impregnat de oralitate, o serie de scene tipice din viața unui târg oltenesc din apropierea Craiovei, pe fundalul întunecat al evenimentelor sângeroase generate
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
CHIRIȚĂ, Constantin (12.III.1925, Ibănești, j. Vaslui - 14.XI.1991, Bonn-Königswinter, Germania), prozator. Este fiul Clarei (n. Marinescu) și al lui Ion Chiriță, învățători. A urmat liceul la Bârlad, după care s-a apucat să facă studii politehnice, fără însă a le termina. Scurtă vreme a fost luptător de circ. După un timp
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
de Constantin Chiriță, CNT, 1959, 42; Cornelia Ștefănescu, Impresii despre eroii romanului „Oțelul”, LCF, 1961, 4; Domițian Cesereanu, Un roman al noului, TR, 1961, 4; Eugen Luca „Oțelul”, CNT, 1961, 10; Paul Georgescu, „Oțelul”, GL, 1961, 14, 15; Ion Vitner, Prozatori contemporani, II, București, 1962, 210-235; G. Naidin, „Drum bun, Cireșari!”, VR, 1963, 10; Mircea Anghelescu, „Pasiuni”, GL, 1964, 40; Liviu Călin, „Pasiuni”, CNT, 1964, 49; Vartan Arachelian, „Pasiuni”, „Scânteia tineretului”, 1965, 4865; Sânziana Pop, „Trandafirul alb”, LCF, 1965, 10; Ion
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
, Iordan (18.XI.1924, Galați - 23.V.2006, București), prozator, poet și eseist. Este fiul Paraschiței (n. Țăranu) și al lui Aurel Chimet, grefier. A urmat Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați, terminat în 1944, după care s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Galați și Giordano Rossi. Încă din ultimii ani de liceu (1941-1944) colaborează la reviste de satiră („Veselia”, „Epigrama”, „Gluma”) și scrie proză umoristică absurdă. Împreună cu câțiva colegi, printre care Gheorghe Ursu, asasinat de Securitate mai târziu, și Camil Baciu, viitor prozator SF, participă la un grup de contestare politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi atrage o supraveghere atentă din partea Siguranței Naționale. Colaborează deschis la „Dreptatea”, rămas principalul organ de presă al opoziției, e prezent în „Caiet de poezie
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
la festivalurile de la Teheran, Barcelona, Veneția, scenariul de avangardă Carnavalul (1972), realizat împreună cu cineastul Ion Truică, prin care deschide o cale nouă genului - și, mai ales, în calitate de comentator de film - cărțile Comedia burlescă (1967), Eroi, fantome, șoricei (1970). Poet suprarealist, prozator fantezist și tandru ironic, scenarist cu premii internaționale, comentator de film, disident singuratic, C. este și un bun critic de artă. În 1976, în ajunul bicentenarului independenței Americii, reușește să publice volumul Grafica americană. Un portret al Americii, pe care
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
de timp, de rasă, de identitate, de caracter între oameni. Fiecărei luni a anului, numită după Christian Morgenstern, îi este închinată o temă: Jaguarie - Jocuri de copii; Zebruarie - Jocuri de poeți; Moartie - Aventura; Caprilie - Animale ș.a.m.d. Poeți și prozatori ludici ai lumii, graficieni suprarealiști contribuie la frumusețea unică a cărții. Peste aproape treizeci de ani, antologia Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari (1999) reunește texte esențiale ale umorului absurd în literatura română, ilustrate cu desene pe măsură. O
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
, Pavel (23.IV.1922, Corabia), prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Elenei (n. Crăciunescu), croitoreasă, și al lui Ion Chihaia, funcționar. Învață la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, după care va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1944). Colaborează cu pagini
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
la Europa Liberă. Exilul începe în 1978, când scriitorul solicită și obține azil politic în Germania. Stabilit la München, el colaborează statornic la „Buletinul Institutului Român” din Freiburg, la „Limite”, „Curentul”, „Observator”, „Lumea liberă”, „Dorul” ș.a. Cartea esențială în definirea prozatorului rămâne romanul Blocada (1947). Textul propune cu totul altceva decât ce se scria în epocă, sincronizându-se cu preocupările narative europene ale momentului. Un univers de vis și de un pitoresc violent, „carnavalesc” (I. Negoițescu), o lume concentrată, tipologie redusă
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
CHIRNOAGĂ, Mihail (19.XI.1913, Poduri, j. Bacău - 1.XII.1948, București), prozator și critic literar. Fiu de învățător, C. a absolvit Liceul Militar (1931), îmbrățișând cariera de ofițer. Debutează publicistic în 1929 în „Foaia tinerimii”. Aflat cu serviciul în garnizoana din Brașov, scoate împreună cu N. Cantonieru și Aurel Marin revista „Frize” (1934-1935
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
S. Poppini, I. M. Cărbunescu, Al. Depărățeanu, N. G. Rădulescu-Niger, S. V. Ștefănoiu, G. Angelescu, Carol Scrob, I. M. Râureanu, Em. Părăeanu, Veronica Micle, Th. M. Stoenescu, D. N. Voinov, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Petre Dulfu și N. Carageally- Costache. Prozatorul cel mai des întâlnit era însuși directorul revistei, care își imprimă aici romanele „judiciare”. Se publică, de asemenea, proză de V. Alecsandri, Gh. Sion, I. Creangă, I. Slavici, D. Stăncescu. În C. a apărut în mod consecvent literatură străină, mai
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
, Arhip (20.II.1935, Cobâlea, j. Soroca), poet, prozator și dramaturg. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1957). A fost vicepreședinte (1965-1971) și secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova și redactor-șef al revistei „Nistru” (1971-1988). A debutat editorial în 1958, cu placheta de
CIBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286224_a_287553]