8,903 matches
-
le reprezintă o infraclasă de mamifere inferioare. Caracteristica acestora este prezența unei pungi, numită marsupiu. În această pungă își continuă dezvoltarea puii după naștere. Există și specii care nu prezintă marsupiu. Deosebirile scheletice și anatomice generale între mamiferele metateriene (marsupiale) și euteriene (placentare) sunt următoarele: Din ordinul marsupialelor fac parte mamifere de diferite dimensiuni. Cele mai mici marsupiale
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
sunt merocrine și tubulare și au canale galactofore care se deschid pe mameloanele lor. Mamelele posedă mameloane de dimensiuni diferite, care ajută puilor să se fixeze de mamă, când sunt mici. Un organ cu totul caracteristic pentru marsupiale este o pungă aflată pe fața ventrală a lor, în regiunea posterioară a abdomenului, numită "pungă marsupială" sau "marsupiu", în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
lor. Mamelele posedă mameloane de dimensiuni diferite, care ajută puilor să se fixeze de mamă, când sunt mici. Un organ cu totul caracteristic pentru marsupiale este o pungă aflată pe fața ventrală a lor, în regiunea posterioară a abdomenului, numită "pungă marsupială" sau "marsupiu", în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
abdomenului, numită "pungă marsupială" sau "marsupiu", în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare. Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare. Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are deschiderea îndreptată înainte, iar la dasiuride și peramelide - înapoi. Forma pungilor marsupiale și gradul lor de dezvoltare variază la diferite specii de marsupiale. La unele marsupiale, această pungă nu este bine dezvoltată decât în timpul alăptării, când mama își poartă puii în ea; la altele este totdeauna slab dezvoltată, uneori, acestea este
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are deschiderea îndreptată înainte, iar la dasiuride și peramelide - înapoi. Forma pungilor marsupiale și gradul lor de dezvoltare variază la diferite specii de marsupiale. La unele marsupiale, această pungă nu este bine dezvoltată decât în timpul alăptării, când mama își poartă puii în ea; la altele este totdeauna slab dezvoltată, uneori, acestea este reprezentată numai de pliuri laterale ale pielii, iar la unele didelfide și furnicarul australian ("Myrmecobius fasciatus") lipsește
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
la altele este totdeauna slab dezvoltată, uneori, acestea este reprezentată numai de pliuri laterale ale pielii, iar la unele didelfide și furnicarul australian ("Myrmecobius fasciatus") lipsește complet. De asemenea, marsupiul lipsește la mascul, cu rare excepții ca la cârtița cu pungă ("Notoryctes"), când și masculul are un rudiment de marsupiu. Conformația membrelor la marsupiale este foarte diferită, după condițiile de viață la care sunt ele adaptate. De obicei toate degetele, atât la membrele anterioare cât și la cele posterioare, sunt îndreptate
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
curbată înăuntru, constituind un caracter exclusiv al marsupialelor. Numărul de vertebre din coloana vertebrală este variabil: 7 cervicale, 11-15 toracice, 4-8 lombare, 1-6 sacrale, 7-35 codale. În majoritatea cazurilor sunt prezente 13 vertebre toracice cu coaste mobile. Numai cârtița cu pungă ("Notoryctes") are 6 vertebre sacrale, toate celelalte marsupiale au de obicei 2. Corpul atlasului nu se sudează la axis pentru a forma apofiza odontoidă a acestuia, așa cum se întâmplă la placentare. În centura scapulară, coracoidul se sudează cu osul omoplat
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate superficial în peretele abdominal. Dezvoltarea oaselor marsupiale nu este legată de marsupiu, deoarece ele se găsesc și atunci când aceasta nu există, mai ales la masculi. Ele nu joacă nici un rol în susținerea pungii marsupiale sau în susținerea peretelui abdomenului, spre a-l împiedica să apese pe punga marsupială și să înnăbușe puii din ea. Centura pelviană are oasele sudate formând un bazin. Pentru marsupialele cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
marsupiale nu este legată de marsupiu, deoarece ele se găsesc și atunci când aceasta nu există, mai ales la masculi. Ele nu joacă nici un rol în susținerea pungii marsupiale sau în susținerea peretelui abdomenului, spre a-l împiedica să apese pe punga marsupială și să înnăbușe puii din ea. Centura pelviană are oasele sudate formând un bazin. Pentru marsupialele cățărătoare este caracteristică articularea mobilă între peroneu și tibie - singurul caz în rândul mamiferelor. Encefalul marsupialelor este primitiv și, ca la monotreme, nu
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
sunt reduși. În cavitatea nazală, în cele mai multe cazuri, sunt prezente 6 cornete nazale. Organul lui Jacobson este bine dezvoltat. Ciocanul și nicovala din urechea medie de multe ori sunt sudate între ele. La unele marsupiale, spre exemplu, la furnicarul cu pungă ("Myrmecobius fasciatus") și tarsier ("Tarsipes rostratus") limba este foarte lungă și poate fi scoasă departe din gură. Glandele salivare la marsupialele erbivore sunt bine dezvoltate. Unele marsupialele au saci bucali. Numărul și amplasarea cutelor palatine ("Plicae palatinae") este foarte variabilă
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
Numărul și amplasarea cutelor palatine ("Plicae palatinae") este foarte variabilă și are un caracter sistematic. Stomacul, de regulă alungit, este prevăzut cu una sau mai multe compartimente, în legătură cu natura alimentației. Stomacul la marsupialele neerbivore este de obicei sub forma unei pungi simple, iar la speciile erbivore este lung și seamănă cu intestinul gros. La marsupialele neerbivore intestinul subțire, iar la cele erbivore intestinul gros reprezintă cele mai lungi părți a tractului intestinal. Cecul este de obicei prezent. Ficatul multilobular, cu o
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
4/5•1•4•4 x 2 = 56. Numărul dinților variază de la 5•1•3•4/4•1•3•4 x 2 = 50 la didelfide sau 4•1•4-5•4/3-4•1•4-5•4 x 2 = 50-56 la furnicarul cu pungă ("Myrmecobius fasciatus") până la 2•1•1•2/1•0•0•2 x 2 = 18 la tarsier ("Tarsipes rostratus"). De obicei, incisivii din maxilarul inferior sunt mai puțini decât cei din maxilarul superior. De regulă incisivii și premolarii variază mai mult
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
aceasta variază de 34 la 36° C. Aparatul genital femel este format din: două ovare, două utere, fiecare cu trompa sa, două vagine. Penisul, de regulă, cu un gland bifid (bifurcat). Testiculele sunt cuprinse într-un scrot (cu excepția cârtiței cu pungă), care este situat prepenial (așezat înaintea penisului). Osul penian lipsește. Marea majoritate a marsupialelor nu au placentă. Există totuși câteva placentare adevărate (exemplu, câteva specii de șobolani și carnivore marsupiale). Din cauza lipsei placentei, puii sunt foarte puțin dezvoltați la naștere
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
exemplu, câteva specii de șobolani și carnivore marsupiale). Din cauza lipsei placentei, puii sunt foarte puțin dezvoltați la naștere. La unele specii, puii se deplasează singuri până in marsupiu, la altele sunt luați cu gura de mamă și introduși în această pungă tegumentară. În marsupiu ei apucă un mamelon în gură, fixându-se astfel de corpul mamei. În această poziție (fixat de mamelon) va sta până își va desăvârși dezvoltarea. La început, din cauza slabei sale dezvoltări, puiul nu poate să sugă singur
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
din Mai mai ample acordă o atenție sporită securității pentru a împiedica eșecul balului. Din cauza biletor adesea relativ scumpe (în jur de 100 £), unii studenți încearcă deseori să intre neautorizat, câțărându-se pe ziduri, înotand cu îmbrăcămintea de bal într-o pungă de plastic, sosind îmbracați ca gorile pretinzând că fac parte din echipa de divertisment a balului sau prezentându-se ca jurnaliști. De obicei, portarii colegiilor sunt însoțiți de personal, care este selecționat de cele mai multe ori din echipele sportive, pentru a
Balul din Mai () [Corola-website/Science/300749_a_302078]
-
Cozieni (în trecut, Bălănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Anini, Bălănești, Bercești, Ciocănești, Cocârceni, Colțeni, Cozieni (reședința), Fața lui Nan, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Punga, Teișu, Trestia, Tulburea, Valea Banului, Valea Roatei și Zăpodia. Numărul mare de localități componente se datorează prezenței sale în zona montană, cu sate risipite. Comuna se află în nord-vestul județului, în Subcarpații Curburii, pe valea râului Bălăneasa. Este traversată de
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
Cozienii de Sus, Bălănești și Cocârceni), precum și o școală cu 58 de elevi (din care 3 fete). Pe actualul teritoriu al comunei funcționa, în cadrul aceleiași plăși, și comuna Trestia, formată din satele Ciocănești, Colțeni, Glodurile, Izvoru, Lungești, Nistorești, Pietraru, Pietrile, Punga, Teișu, Trestia, Valea Roatei și Zăpodia, cu 2220 de locuitori. În comună funcționau o școală și 2 biserici. În 1925, comuna Bălănești avea 2633 de locuitori (cu satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni, Cozieni, Mărculești, Tulburea, Valea Banului, Valea Epei și
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
și Verdea. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, în valea râului Șușița, care pe teritoriul comunei strânge apele afluenților Alba, Giurgea, Pârâul lui Găman, Dracea Mică, Dracea Mare, Rânghioaia, Verdea, Freasca, Repejioara, Chinu, Pârâul Văii, Punga, Varnița, Aluna și Lacul cu Șerpi. Este străbătută de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Câmpuri, Soveja și Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „siga”. Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
pieței, de exemplu în forma prețurilor maximale sau a taxelor. Cererea reprezintă cantitatea de bunuri si servicii pe care consumatorii doresc să le cumpere la un anumit preț. Un exemplu: Există 30 de consumatori care doresc să cumpere câte o pungă de cipsuri fiecare, prețul unei pungi de cipsuri fiind 1 euro. Există doar 15 consumatori care pentru punga de cipsuri ar fi dispuși să plătească 2 euro. Se poate întocmi un tabel al cererii pentru a ilustra cantitățile cerute la
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
maximale sau a taxelor. Cererea reprezintă cantitatea de bunuri si servicii pe care consumatorii doresc să le cumpere la un anumit preț. Un exemplu: Există 30 de consumatori care doresc să cumpere câte o pungă de cipsuri fiecare, prețul unei pungi de cipsuri fiind 1 euro. Există doar 15 consumatori care pentru punga de cipsuri ar fi dispuși să plătească 2 euro. Se poate întocmi un tabel al cererii pentru a ilustra cantitățile cerute la anumite prețuri. Acest tabel poate fi
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
care consumatorii doresc să le cumpere la un anumit preț. Un exemplu: Există 30 de consumatori care doresc să cumpere câte o pungă de cipsuri fiecare, prețul unei pungi de cipsuri fiind 1 euro. Există doar 15 consumatori care pentru punga de cipsuri ar fi dispuși să plătească 2 euro. Se poate întocmi un tabel al cererii pentru a ilustra cantitățile cerute la anumite prețuri. Acest tabel poate fi reprezentat și sub formă de grafic sau ca formulă matematică. Criteriile principale
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
amplifică reciproc. Oferta reprezintă cantitatea de bunuri si servicii pe care ofertanții sunt pregatiți să le producă sau să le ofere în condițiile date de loc și de timp. De exemplu există doar un producător de cipsuri care poate produce punga de cipsuri cu 1 euro, însă numărul de producători de cipsuri cu 2 euro este considerabil mai mare. Cu cât este mai mare prețul de pe piață al unui bun, cu atât este mai mare, de regulă, și oferta totală a
Echilibrul pieței () [Corola-website/Science/299188_a_300517]
-
acest motiv, Ferdinand a încercat prin toate metodele să-l răstoarne de pe tron. Și turcilor le devine suspectă domnia lui Lăpușneanul, aflat sub protecția Poloniei, și în 1555 îl cheamă la Constantinopol. El însă nu se duce, ci trimite niște pungi cu bani, punându-se astfel bine și cu Poarta; își întărește astfel domnia, fiind protejat și de polonezi și de turci. Tot atunci, Lăpușneanul îi ajută pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe regina Izabela (1556), care
Alexandru Lăpușneanu () [Corola-website/Science/299210_a_300539]