8,350 matches
-
1930, prefațat de Liviu Rebreanu. În deceniul al patrulea a publicat mai multe volume de proză. A dus o viață agitată, cu practicarea unor meserii nu o dată antipodice: ucenic tinichigiu, tipograf, învățător, bibliotecar, redactor la "Țara noastră", secretar literar la Radiodifuziune, servitor la o cârciumă din Călărași, atașat de presă, iar după 1944, văcar, referent tehnic la o gospodărie agricolă de stat și consilier juridic la Tulcea și Cernavodă.
George Acsinteanu () [Corola-website/Science/335176_a_336505]
-
Univ. București, 1975). Certificate and Diploma Course in Romanian, University of Delhi, 1981. Medalia „Comenius” (Praga), Premiul „Mihai Eminescu” (Drobeta Turnu Severin), Distinguished Guest of Indian Council of Cultural Relations, Cetățean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, Medalia revistei «Sămănătorul Tismana». Radiodifuziunea Română (1967-1969); redactor, „Colocvii” (1969-1971); inspector, Ministerul Învățământului (1971-1976); lector universitar, Facultatea de Ziaristică, București (1976-1977); lector/professor visiting, Universitatea din Delhi (1977-1984; 2002-2003); director, Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic București (1984-1987); director general, Biblioteca Pedagogica Națională „I.C. Petrescu” (din
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
Zeno Vancea (istoria muzicii), Harry Brauner și Sabin Drăgoi (folclor). Se perfecționează apoi cu Elena Firănescu și Victoria Costescu-Duca (canto). Pe 18 decembrie 1947 debutează la Radio București cu orchestra de muzică populară dirijată de Nicu Stănescu (va colabora cu Radiodifuziunea Română timp de 30 de ani). Între 1951-1953 devine solistă-vocală la Ansamblul de cântece și dansuri al Capitalei. Între 1953-1954 cânta la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” din București. Între 1954-1956 ajunge solistă-vocală la Orchestra de muzică populară a Ansamblului
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
și pianistele Anda Carmen Drăgan, Ramona Niculete, Emanuela Feraru, Alida Alsaleh, Paul Sîrbescu, Ada Sîrbescu, Ariana Vulpe de la Colegiul Național de Artă “Ion Vidu” din Timișoara; Noemi Vidu secretar muzical de redacție la Orchestra Națională Radio a Societății Române de Radiodifuziune București; sau pianiștii și profesorii de pian: Raluca Miclăuș - bursier Erasmus, Loredana Mărănescu, Dianna Popa Vasiu, Cristina Potcovaru, Cristian Dumitriu. A făcut parte din peste 100 de jurii (în calitate de membru sau președinte), în concursuri de interpretare instrumentală naționale și internaționale
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
îndeaproape cu cele britanice și franceze, care erau interesate să sprijine evacuarea tezaurului polonez. Din partea română, un rol important l-a avut Traian Borcescu, ofițer din cadrul Serviciului Special de Informații. El a fost intervievat de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română în 2003. S-au făcut două transporturi: de la Vișnița până la Cernăuți și apoi de la Cernăuți până la Constanța. O parte din tezaur a fost oprit și de noi, pentru întreținerea trupelor și refugiaților polonezi, însă la somația franco-engleză a trebuit
Evacuarea Tezaurului național polonez în timpul celui de-al doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/335728_a_337057]
-
Podului Elefterie, după care l-au împușcat pe acestă prin portiera deschisă. În total, au fost trase în el 21 de gloanțe, din care trei i-au pătruns în cutia craniana. După atentat, echipa a pătruns în clădirea Societății de Radiodifuziune, si au anunțat în direct răzbunarea morții Căpitanului, împreună cu un comunicat către țara, după care s-au predat autorităților, împreună cu alți trei legionari care ajutaseră la pregătirea atentatului. Pe plan internațional, cel mai important eveniment a fost pătrunderea trupelor Wehrmacht
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
și a trăit acolo tot restul vieții. A fost angajat ca prim violonist al Filarmonicii din Amsterdam, care a devenit mai taziu Filarmonica Olandeză, a mai fost vreme de un an concertmaistru al Orchestrei Baletului Olandez și viceconcertmaistru al Orchestrei Radiodifuziunii Olandeze din Hilversum. El a fost vreme de zece ani prim violonist al „Cvartetului Haydn” în Eindhoven, cu care a efectuat numeroase turnee de concerte și înregistrări. După pensionare a fost activ ca prim violonist, între altele, în Orchestra Simfonică
Alexander Tal () [Corola-website/Science/333696_a_335025]
-
Relații cu Publicul, al cărui director a fost pînă în 1996. În aceeași perioadă a conceput și înființat postul de radio Antena Bucureștilor, redenumit mai tîrziu Radio București și apoi București FM. A făcut parte din Consiliul de Administrație al Radiodifuziunii și a fost purtător de cuvînt al acestei instituții. În 1998 a creat Redacția Jocuri, Concursuri, Divertisment - Copii și Tineret, pe care a condus-o ca redactor-șef. În acești ani a realizat cîteva emisiuni din seria „Cafeneaua literar-artistică” în
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
muzică de scenă pentru teatrele ebraice Habima și Cameri din Tel Aviv. În anul 1965 Bertini a înființat Orchestra Israeliană de Cameră, pe care a condus-o până în 1975. Între anii 1978-1986 el a fost prim-dirijorul Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii israeliene din Ierusalim, pe care a ridicat-o la un nivel internațional. După 1986 a fost numit dirijor de onoare al acesteia. Apoi între 1990- 1996 a fost directorul artistic al Noii Opere Israeliene din Tel Aviv (din 2005 numită
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
propagandiști ai acestei muzici în străinătate. Astfel el a interpretat „Vocea amintirilor” de Mark Kopytman, Cantus V de acelaș compozitor (cu prilejul evenimentului „Encounter Diaspora-Israel” la Köln în noiembrie 1990) „Tikkun Hatzot” de Mordekhay Seter, opere corale - înregistrate cu corul Radiodifuziunii din Köln, mai multe simfonii de Josef Tal. În 1963 a dirijat muzica de film scrisă de Ödön Pártos pentru filmul israelian „Ierusalim” al regizorului David Perlov.În 1971 a dirijat premiera operei „Ashmedai” de Josef Tal la Opera din
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
După eliberare, a fost angajat ca magazioner la întreprinderea de panificație Spicul, până la pensionare. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de colonel în retragere. În iulie 1999, Mariana Conovici și Octavian Silivestru, de la Societatea Română de Radiodifuziune au realizat un interviu cu Traian Borcescu, în care acesta precizează anumite amănunte privind distanțarea sa de politica mareșalului Ion Antonescu: Arhivele CNSAS conțin numeroase documente privind activitatea lt.-col. Traian Borcescu în cadrul Serviciului Special de Informații. O notă datând
Traian Borcescu () [Corola-website/Science/333277_a_334606]
-
Budișteanu. În anul 1959 obține Premiul I la Festivalul de la Viena, pentru interpretarea lucrării de muzică clasică „La Campanella” de Paganini în transcripție pentru acordeon. În 1962 înregistrează primele sale piese la Electrecord (cu orchestra lui Nicu Stănescu) și la Radiodifuziunea Română, apărându-i și primul disc de vinil. Între 1963-1964 este angajat la Orchestra Ansamblului Sfatului Popular al Capitalei, în particular cântând la numeroase nunți în formația lui Fane Vișan. În 1980 cântă în Japonia într-un turneu de șase
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
numai 54 de ani. Este înmormântat la cimitirul „Reînvierea” din Colentina. În 1968 este distins cu medalia Meritul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa de solist instrumentist la Ansamblul „Perinița” din București. Înregistrările au fost realizate la Societatea Română de Radiodifuziune și la casa de discuri Electrecord, fiind imprimate trei discuri de vinil proprii și unul colectiv.
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
difuzat acest gen muzical în rândurile unui public larg și a contribuit la popularizarea lui ca gen muzical specific brazilian. A fost unul din primii interpeți și compozitori brazilieni care au beneficiat de oportunitățile profesionale deschise de noile tehnologii de radiodifuziune și de înregistrări în studiouri. Pixinguinha a compus circa 600 de choros, inclusiv câteva din cele mai vestite creații ale genului, precum „Carinhoso”, „Gloria”, „Lamento” și „Um a Zero. Alfredo da Rocha Viana jr. s-a născut în anul 1897
Pixinguinha () [Corola-website/Science/334705_a_336034]
-
Boomerang Europa, Orientul Mijlociu și Africa au lansat la 5 iunie 2005, de radiodifuziune inițial în Europa de Est (în limba engleză), Polonia (în poloneză) și Ungaria (numai spectacole în limba maghiară); este dotat principal fostele programe Cartoon Network și Hanna-Barbera. În octombrie 2010, canalul a început să difuzeze selectați spectacole în limba română. Pe 12
Boomerang (Europa) () [Corola-website/Science/334734_a_336063]
-
Cartoonito a fost plecat din ambele CEE și canalele EMEA, făcând astfel aceste spectacole identificabile după cum arată Boomerang și Boomerang următoarele barele de protecție au fost redenumite. Din iulie 2014, Rusia a interzis anunțurile din rețeaua a face canalul de radiodifuziune niciun anunț Canalul a adoptat un nou logo la nivel mondial pe data de 2 februarie 2015. Canalul a adoptat un logo nou la nivel mondial pe data de 1 octombrie 2016.
Boomerang (Europa) () [Corola-website/Science/334734_a_336063]
-
Simonov a studiat artă vocală cu profesorii Corneliu Fânățeanu, Liliana Dumitrache, Georgeta Stoleriu și este în prezent artist liric în cadrul Corului Academic Radio; în același timp susținând concerte, recitaluri și spectacole la Filarmonica George Enescu din București, Societatea Română de Radiodifuziune, Catedrală Sf. Iosif și Opera Națională București, sub baghetele unor maeștri de prestigiu precum Cristian Mandeal, Tiberiu Soare, Jochen Wehner, Adrian Butterfield, Jin Wang, Ludovic Bács, Cristian Brâncuși. În anii 2010-2012 a urmat trei cursuri de măiestrie vocală sub îndrumarea
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
Requiem - W. A. Mozart, Magnificat - J. S. Bach, Requiem - R. Schumann. În anul 2011, în cadrul unui concert susținut la Catedrala Sf. Iosif a prezentat în primă audiție în România Cântată de Crăciun a lui Francesco Corselli. Repertoriul vocal-simfonic alături de corurile Radiodifuziunii, Filarmonicii George Enescu și în cadrul grupului cameral Cantemus cuprinde lucrări de J. S. Bach (Missa în și minor, Matthäus-Passion, Johannes-Passion, Magnificat, Weihnachtsoratorium, numeroase cantate), Händel, Vivaldi, Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn, Brahms. Născut la Brașov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian
Concert extraordinar la Sala Radio: George Petean în rolul titular din „Simon Boccanegra” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105809_a_107101]
-
un “Adagio” și un “Rondo”. Compozitorul Eugen Doga nu se mulțumește doar cu scrierea partiturilor, ci vrea să fie și parte din interpretarea lor? Eu am făcut cursuri de dirijat vreme de cinci ani și am fost violoncelist în Orchestra Radiodifuziunii din Chișinău. Apoi, la București, a trebuit să-i suplinesc pe unii interpreți. De ce nu concertați mai des în România? Aș putea scrie o carte ca răspuns la această întrebare. Dar, cum vă spuneam, oricât ai vrea să-l ții
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
Elveția, Rusia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Japonia, China - și participările la festivaluri internaționale, evenimente care i-au confirmat pretutindeni prestigiul. Critica muzicală româneasca și internațională subliniază valoarea acestei formații valoroase în cadrul vieții concertistice contemporane, asemenea orchestrelor de tradiție ale Radiodifuziunilor lumii, cu un profil de unicat în dialogul cu publicul, muzicienii și formațiile simfonice românești. Reputația prefesională a dirijorului Cristian Oroșanu a determinat prezența sa pe multe scene ale Europei în compania unor ansambluri celebre: Orchestre de Paris în cadrul Festivalului
„Lipatti 100” – concert aniversar la Sala Radio, de Ziua Culturii Naționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105873_a_107165]
-
practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică), iar în 2010, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad. Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universității din București. Începând cu anul 2006 realizează emisiuni la Radiodifuziunea și Televiziunea Română (La porțile ceriului, Drumul lui Leșe, Lumea și muzica tradițională), pentru care primește numeroase premii și nominalizări naționale și internaționale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
Elveția, Rusia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Japonia, China - și participările la festivaluri internaționale, evenimente care i-au confirmat pretutindeni prestigiul. Critica muzicală româneasca și internațională subliniază valoarea acestei formații valoroase în cadrul vieții concertistice contemporane, asemenea orchestrelor de tradiție ale Radiodifuziunilor lumii, cu un profil de unicat în dialogul cu publicul, muzicienii și formațiile simfonice românești. Reputația prefesională a dirijorului Cristian Oroșanu a determinat prezența sa pe multe scene ale Europei în compania unor ansambluri celebre: Orchestre de Paris în cadrul Festivalului
De la “Drumul lui Leșe” la muzica divină a compozițiilor lui Dinu Lipatti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105862_a_107154]
-
fost un inginer radiotehnician român și publicist, licențiat în științe fizico-chimice la Facultatea de Științe a Universității din București. a fost unul dintre cei mai importanți și apropiați colaboratori ai lui Dragomir Hurmuzescu. El a militat și activat pentru introducerea radiodifuziunii în România. Publicist în domeniul radiofoniei, a colaborat intens la revista "Radiofonia". Începând din octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
octombrie 1934 a înființat, ajutat și de "V. I. Bălțatu", propria publicație săptămânală, "Radio Universul", care a apărut până în 1945 și a fost un concurent loial pentru "Radiofonia", "Radio Adevărul", "Radio România" sau "Radio", publicații oficiale ale Societății Române de Radiodifuziune. Ani buni a găzduit în paginile revistei și "YR5-Buletin, Organ științific și informativ al Asociației Amatorilor Români de Unde Scurte". Au fost găzduite numerele 3-38, începând din prima parte a anului 1936, odată cu înființarea A.A.R.U.S., până în mai 1939. În calitate de
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]
-
radioascultatori". În "Almanahul Universul" pe anul 1937, cu prilejul intrării în funcțiune a emițătorului național de la Bod, reia criticile privind soluția adoptată, care nu asigură acoperirea radio 100% a teritoriului României: "Cu toate că am aruncat peste graniță 200 milioane lei, problemă radiodifuziunii românești este încă nerezolvată. La Timișoara și Oradea va continuă să predomine Budapesta, iar Basarabia și Bucovina sunt lăsate pe seamă emisiunilor rusești." Toate acestea nu se datorau echipamentului Marconi importat din Anglia, pe care I. C. Florea l-a inspectat
Ion C. Florea () [Corola-website/Science/333926_a_335255]