8,522 matches
-
multe ori, ceea ce a făcut ca interpretările textelor rezultante să varieze uneori în mod semnificativ. Relatările asemănătoare dar ușor diferite cu privire la sosirea croaților au cauzat numeroase probleme istoricilor încă din secolul al XIX-lea. Istoricul Barbara M. Kreutz a descris relatarea cu privire la implicarea Imperiului Bizantin în prăbușirea Emiratul de Bari în 871 drept un fals târziu
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]
-
găsite și ruine ale unor case, inclusiv ale unui perete pictat, cuptoare de olărit și băi rituale iudaice (mikvaot). Până deunăzi se credea că Yodfat era simbolul rezistenței de neclintit în fața unui dușman puternic, motiv care era fost accentuat de relatarea din vremea epocii romane, după care o mare parte din locuitori au murit aruncându-se de pe stânca din capătul orașului. În schimb, în excavațiile și cercetările efectuate nu s-au găsit urmele unor astfel de sinucideri colective. Unii cred că
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
eliberat de către URSS în anul 1942. În mai 2009, Witold Gliński, un veteran polonez al celui de-al doilea război mondial care trăia în Marea Britanie, a pretins că povestea lui Rawicz a fost adevărată, dar a fost de fapt o relatare a faptelor care i s-au petrecut lui și nu lui Rawicz. Afirmația lui Glinski a fost pusă serios sub semnul întrebării. În plus, în 1942 s-a spus că un grup de fugari din Gulagul siberian a ajuns în
Drumul de întoarcere () [Corola-website/Science/328817_a_330146]
-
el descrie acum "" ca „în esență, un film de ficțiune”. Indiferent dacă acest special „drum lung” a avut într-adevăr loc, alți polonezi au efectuat călătorii dificile în timpul celui de-al doilea război mondial pentru a fugi din Uniunea Sovietică. Relatări ale evadării lor pot fi găsite în arhivele Institutului Polonez și ale Muzeului Sikorski din Londra (Anglia), și la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford din California. De asemenea, mai multe autobiografii relativ verificabile și credibile ale fugarilor au fost publicate
Drumul de întoarcere () [Corola-website/Science/328817_a_330146]
-
șerpi au fost trimiși de către Apolo,Poseidon sau Atena ca să îl atace pe preotul troian al lui Apolo, Laocoon și pe fiii săi. Există numeroase versiuni care relatează acest episod și se crede că grupul statuar a fost bazat în relatarea lui Vergilius din Eneida, în care mureau Laocoon și fiii săi sau într-o versiune anterioară narată într-un poem pierdut din ciclul troian, respectiv în Iliupersis unde murea Laocoon și doar unul dintre fiii lui. Izvorului acestui mit ar
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
această vilă, încă întreținută, au locuit Galla Placidia și fiul ei Valentinian în 425 în perioada petrecută la Salona înainte de a cuceri Ravenna. Mausoleul lui Dioclețian a rămas, în tot cazul, intact, întrucât a fost menționat de Ammianus Marcellinus în relatarea unei tentative de furt al robei de purpură păstrată acolo, în timpul domniei lui Constanțiu al II-lea, în 356-357. În secolul al V-lea, a făcut și el aluzie la mausoleu. După moartea lui Aetius, Dalmației, Marcellinus, s-a răzvrătit
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Londra, pe malul Tamisei este direct inspirată din fațada maritimă de la Split. Câteva decenii mai târziu, în 1782, pictorul francez Louis-François Cassas a realizat, la rândul său, desene ale palatului, pe care le-a publicat în 1802 Joseph Lavallée în relatarea călătoriei lor. Plusul lor în raport cu lucrarea lui Adam rezidă într-o mai mare fidelitate față de starea reală a vestigiilor, și în informațiile suplimentare furnizate de desenele lor despre orașul medieval. După aceea, abia la începutul secolului al XX-lea au
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
ianuarie 1368, atestă Brăila ca așezare importantă a Țării Românești. În 1463 cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil caracteriza Brăila ca fiind "orașul dacilor, în care fac un comerț mai mare decât în toate orașele țării". Referitor la izvoarele narative, anale, cronici, relatări ale unor călători, descrieri de ținut, așezări, obiceiuri, etc. trebuiesc amintite cele două cronici: Letopisețul Cantacuzinesc și Cronica Bălenilor. În primul izvor, Brăila este pomenită în legătură cu însăși intemeierea Țării Românești prin descălecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
rog, iartă-mi mie păcatele anterioare precum și pe cele viitoare; Și orice am ascuns sau dezvălui pentru că Tu ești cel care face ca (unii oameni) să meargă înainte sau (unele) înapoi. Nu este nici unul care să fie adorat în afară de Tine." Relatare făcută de 'Aisha: "Apostolul lui Dumnezeu obișnuia să facă unsprezece Rakat, astfel că aceasta era rugăciunea să. El prelungea atât de mult prosternările încât cineva ar fi putut recita cincizei de versete (din Coran) înainte ca Acesta să ridice capul
Tahajjud () [Corola-website/Science/329366_a_330695]
-
islam exista un număr mare de sclavi. Aceștia constituiau o clasă socială distinctă, cu trăsături proprii, căreia îi reveneau diverse activități subalterne. O serie de date în legătură cu sclavii se regăsesc în lucrările în proză apărute după islam, însă acestea reiau relatări păstrate din tradițiile anterioare în legătură cu războaiele arabilor. Din acestea rezultă că o sursă importantă de sclavi și mai ales de sclave o constituiau luptele între triburile arabe sau între acestea și alte neamuri. Istoria a păstrat numele unor dintre femeile
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
au afirmat că au construit o mașină care să descopere depozitele de petrol și gaze naturale folosind tehnologie extraterestră. J.P. Cahn de la "San Francisco Chronicle" a primit o bucată dintr-un metal "străin", testat și determinat a fi totuși aluminiu. Relatările lui Cahn despre nava extraterestră falsă au apărut în revista "True" în 1952. Mai multe persoane care au fost înșelate de Newton și Gebauer au luat atitudine. Una dintre victimele lor, Herman Glader, un milionar din Denver, care a plătit
Incidentul OZN de la Aztec, New Mexico () [Corola-website/Science/329434_a_330763]
-
agentul agenției Federal Bureau of Investigation (acronim, FBI) responsabil de biroul din Washington în acel moment. Ea era adresată lui J. Edgar Hoover și conținea indexate evidențele FBI, dar acest lucru era o practică standard. Ulterior s-a descoperit că relatarea lui Hottel a fost de fapt o repovestire a unei repovestiri din 6 ianuarie 1950 a unui articol publicat în "Wyandotte Echo", din Kansas City, Kansas, un ziar juridic. Însuși articolul din "Echo Wyandotte" era de fapt o repovestire a relatării
Incidentul OZN de la Aztec, New Mexico () [Corola-website/Science/329434_a_330763]
-
relatarea lui Hottel a fost de fapt o repovestire a unei repovestiri din 6 ianuarie 1950 a unui articol publicat în "Wyandotte Echo", din Kansas City, Kansas, un ziar juridic. Însuși articolul din "Echo Wyandotte" era de fapt o repovestire a relatării unui vânzător local de autovehicule și director de publicitate la o stație de radio. În cele din urmă detaliile din nota FBI pot fi urmărite înapoi până la farsă. După ce nota a fost postată pe site-ul FBI "Vault", ea a
Incidentul OZN de la Aztec, New Mexico () [Corola-website/Science/329434_a_330763]
-
fratele ei. Când Louis-Philippe a devenit rege al Franței, în timpul domniei sale cunoscută sub numele de Monarhia din iulie (1830-1848), ea a fost cunoscută sub numele de "Madame Adélaïde". Toată viața ei, ea a fost consilierul loial al fratelui ei. Conform relatărilor, ea a fost cea care l-a încurajat să accepte coroana în timpul revoluției din iulie, iar influența ei a continuat netulburată în timpul domniei sale. A fost descrisă ca fiind simplă și nematerialistă. Adélaïde d'Orléans a murit la 31 decembrie 1847
Prințesa Adélaïde de Orléans () [Corola-website/Science/329497_a_330826]
-
presei, emis de "Reporterii Fără Frontiere", Turcia se află pe locul 154 din 179 de țări. Polițiștii aplică un tratament brutal celor arestați: în 6 iunie, partidul de opoziție CHP (Partidul popular republican) a adus în discuție în parlamentul turc relatarea dramatică a unui tânăr arestat de poliție și bătut în mod brutal și sistematic. Tânărul descrie cum a fost martor al unui viol și al rănirii voite a altui arestat, lăsat apoi să sângereze în duba poliției. Câteva elemente au
Protestele din Turcia din 2013 () [Corola-website/Science/329508_a_330837]
-
O parte a instrumentului se rotea o dată la 24 de ore, și uneori afișa atât orele echinocțiale, cât și cele sezoniere. Mecanismul de funcționare nu era vizibil și probabil era fixat în perete. În afară de aceste referințe, nu avem nicio altă relatare contemporană despre continuitatea acestor sofisticate dispozitive mecanice care au apărut în Siria cu 200 de ani înainte ca ele să fie cunoscute în lume. Astronomii care au urmat, din Damasc și Cairo, nu par să fi fost interesați de modelul
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
textul propiu-zis al tradițiilor (matn). Imamul As-safii (elevul lui Malik) a continuat demersul lui Malik în acest sens. S-au emis opinii diferite în legatură cu admiterea sau respingerea consemnării hadiselor, însă epigonii au început să înregistreze, în scris, numeroase relatări despre profet, constituind, astfel, baza pentru elaborarea de lucrări ample în secolul următor. Printre aceștia, sunt menționați, în mod deosebit `Urwa ben al Zubair și Muhammad Bin Muslim bin Sihab az-Zuhri, care vor deveni, astfel, una dintre autoritățile poate cele
Știința de hadis () [Corola-website/Science/330931_a_332260]
-
textul propiu-zis al tradițiilor (matn). Imamul As-safii (elevul lui Malik) a continuat demersul lui Malik în acest sens. S-au emis opinii diferite în legatură cu admiterea sau respingerea consemnării hadiselor, însă epigonii au început să înregistreze, în scris, numeroase relatări despre profet, constituind, astfel, baza pentru elaborarea de lucrări ample în secolul următor. Printre aceștia, sunt menționați, în mod deosebit `Urwa ben al Zubair și Muhammad Bin Muslim bin Sihab az-Zuhri, care vor deveni, astfel, una dintre autoritățile poate cele
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
și s-a extins mai departe de capitală, Juba, în regiunea Jonglei, care este predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise iar alte 800 au fost rănite, conform relatărilor. Kiir l-a acuzat pe fostul vice-președinte Riek Machar că ar fi instigat „lovitura de stat”, dar Machar a negat că ar cunoaște ceva și l-a acuzat, la rându-i, pe Kiir de jocuri politice. Bor a fost capturat
Războiul Civil din Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/330984_a_332313]
-
Școlii Vedetelor, Alice Borsuc, ce activă pe atunci în trupa de pop-rock Open (pe "Bine ai venit în paradis..." și backing vocals pe piesă "Probleme de familie"), Pacha Mân (pe "Nopți albe" și "Păzește-ți bine târfa"), si Casino (pe "Relatare de la colț de stradă") și membrul de bază al trupei Morometzii, 1-Q Sapro (pe "Când o să mor"). Instrumentalele pieselor erau semnate Sișu și Puya, mai putin "Puya e pe scena" (doar Puya). Înregistrările avuseseră loc în studiourile „Magic Sound” și
Bine ai venit în paradis... () [Corola-website/Science/334891_a_336220]
-
în 1956 a faimoaselor cimitire greco-catolice (vechiul și noul) de la Săpânța, urmată de o comunicare la Academie, publicată în țară și în Franța, în 1957. Un album luxos cu extrase a fost înmânat personal Papei Ioan Paul al II-lea. Relatare amplă a evenimentului, apărută în presă, în 1999, v. România literară nr.23, din 9-15 iunie; • Studii fundamentale și documente inedite privitoare la I. Țuculescu, publicate în presă, între 1965-1966, în București și provincie; • Studiu important cu privire la Gaspar David Friedrich
Radu Bogdan () [Corola-website/Science/334895_a_336224]
-
ianuarie 1794) a fost un naturalist, etnolog, scriitor de proză de călătorie, ziarist și revoluționar. La o vârstă fragedă, și-a însoțit tatăl, pe , în mai multe expediții științifice, inclusiv în a doua călătorie a lui James Cook în Pacific. Relatarea acestei călătorii, intitulață, "O călătorie în jurul lumii", a contribuit la etnologia popoarelor din Polinezia și rămâne o operă respectată. Ca urmare, Forster a fost admis în Societatea Regală la doar douăzeci și doi de ani și a ajuns să fie
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
În călătorie, care i-a dus în stepa Kalmîkă de pe Volga inferioară, ei au descoperit mai multe noi specii, iar tânărul Forster a învățat să efectueze cercetări științifice și să practice cartografia. El a învățat și să vorbească fluent rusa. Relatarea călătoriei, ce cuprindea și critici dure la adresa guvernatorului Saratovului, nu a fost bine primită la curte. Familia Forster s-a plâns că nu fuseseră plătiți adecvat pentru munca lor și că trebuie să se mute. Au ales să se stabilească
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
zoologia și botanica mărilor sudului, mai ales desenând animale și plante. Georg și-a urmat însă și propriile interese, ceea ce l-a condus spre explorări cu totul independente în domeniile geografiei comparative și etnologiei. A învățat rapid limbile insulelor polineziene. Relatările sale despre locuitorii Polineziei sunt bine privite și astăzi, întrucât îi descriu pe locuitorii insulelor sudului cu empatie, simpatie, și în mare parte fără prejudecăți Occidentale sau creștine. Spre deosebire de Louis Antoine de Bougainville, ale cărui relatări dintr-o călătorie în
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
rapid limbile insulelor polineziene. Relatările sale despre locuitorii Polineziei sunt bine privite și astăzi, întrucât îi descriu pe locuitorii insulelor sudului cu empatie, simpatie, și în mare parte fără prejudecăți Occidentale sau creștine. Spre deosebire de Louis Antoine de Bougainville, ale cărui relatări dintr-o călătorie în Tahiti, efectuată cu câțiva ani în urmă, declanșase curentul romantic "bon sauvage", Forster a dezvoltat o frescă sofisticată a societăților insulelor din Pacificul de Sud. El a descris diferitele structuri sociale și religii întâlnite în Insulele
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]