10,353 matches
-
Simptomele se schimbă de la un organ la celălalt, la plămâni, creier, rinichi, stomac, ficat. Dintr-o dată, simptomele ies la suprafață și fără nici o avertizare, trec. Răcește repede, fără să știe cum și de unde, pare să răcească de fiecare dată când respiră aer proaspăt. Mănâncă foarte bine, dar rapid se emaciază, ca și cum mâncarea din stomac pur și simplu se evaporă. Dispoziție melancolică și îmbufnată, iritabil și ursuz, deși pe un fond plăcut, amabil; acum tinde către probleme psihiatrice. Orice din cameră îi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Review, VII (1941), pp. 510-516. 22. Arthur Machen, Hieroglyphics, Londra, 1923, susține cu abilitate (deși netehnic și într-un mod foarte romantic) ideea că religia (adică mitul și ritualul) constituie singurul climat în care poezia (adică simbolismul, contemplația estetică) poate respira și se poate dezvolta. 23. Vechea clasificare clasică a ornamentelor acustice și tropilor este cea făcută de Quintilian în De institutione oratoria. In legătură cu clasificarea cea mai minuțioasă din epoca elizabetană vezi Put-tenham, Arte of English Poesie (ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
jurnalului fixează în coordonatele unei vieți interioare dramatice o existență intelectuală exemplară. Omul de știință își descrie ratarea într-un poem continuu, reluând, ca pe un laitmotiv de preț, iubirea sa pentru natură și micile ei miracole. Barbellion se urmărește respirând, se contopește cu peisajul, rezonează cu ritmurile permanente ale lumii păsărilor și insectelor, știind, în tot acest timp, că într-un viitor apropiat viața lui se va sfârși. Probabil că valoarea supremă a acestui text constă, dincolo de autenticitate, în maniera
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
derivate din rădăcina iraționalului ce guvernează, în fapt, lumea. După cinci ani, când o reîntâlnește, Merry a devenit jainistă și pare absorbită de extrema opusă furiei justițiare a atentatoarei de altădată: a renunțat la posesii materiale, și la igiena corporală, respiră printr-un văl tras pe față și se îngrijește ca viața microscopică din jur să nu fie strivită nici prin hrănire, nici prin mers și, în ultimă instanță, nici prin respirație, pentru că Merry, cu ajutorul fanatismului criminal, a descoperit spiritualitatea sinucigașă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
au grețuri dimineața trebuie să mănânce câțiva biscuiți sărați Înainte de a coborî din pat. În timpul crizelor se vor evita alimentele solide dar se va asigura un consum sporit de lichide. Regimul de viață Bolnavul va sta liniștit În pat, va respira profund și va bea lichide reci. În timpul vomei se va adopta o poziție șezândă iar copiii vor fi Întorși pe o parte pentru a nu se asfixia cu lichidul vomat. Atât ziua cât și noaptea, pacientul va Încerca să doarmă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
zburdalnic și crud, lui Eros. Sunteți ambii Înfiorător de tineri, de jucăuși și de distrugători! Nu cumva de voi se slujește Natura, colosul de istorie și de evenimente pe care-l numim astfel, ca să „curețe”, să se curețe ca să poată respira, să poată Întineri, prinde vigoare, să fie vie, Încă și Încă o dată vie. Deoarece, nu-i așa, ea este vie prin esență, din principiu, ca să zic așa, ea este, pentru noi, muritorii, icoana viului, simbolul și Zeul. Da-da, iartă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
admit și mă supun continuității, unei anume tradiții, cea familială În primul rând, apoi cea națională și cea continentală, europeană. Tot atâtea „lanțuri” pe care eu le port cu tot mai multă mândrie, luându-mi libertatea, fără de care nu pot respira, din potențialul lor Încă uriaș, după părerea mea: inepuizabil. Cum este și rezervorul de idei și modalități pe care-l ascunde Încă termenul de „realism”, de „roman realist”, tip de narațiune pe care Îl mai fac azi unii americani sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sa Doina, ambii filologi. Pe Virgil Îl cunoscusem În țară la Începutul deceniului șapte, fiind atunci proaspăt Întors din „primul meu exil”, izolat de aproape toată lumea pentru „actul meu nebunesc de demisie”, În satul 2 Mai, unde, singuratic și fericit, respirând un alt aer moral, scriam la romanul Îngerul de gips, prin care voiam să contrazic zvonul pe care intoxicarea securității Îl pusese deja În mișcare, că aș fi „alienat mental”. Aici, În satul 2 Mai, a poposit prin luna iulie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vieții lucide și demne - cu Destinul... cu Soarta?! La care avem dreptul fiecare om născut dintr-o mamă vie, Soarta, care, mai ales În de curând trecutul secol XX - ce, prin bolile și reflexele sale raționale și iraționale, continuă să „respire, să ne urmărească, să ne apese”, precum heriniile antice pe sărmanul Oreste -, Soarta noastră, care a părut poate mai mult ca niciodată absurdă, brutală, neumană. Iar ca să-i găsim o pereche, una la fel de dușmană și absurd-capricioasă față de indivizii care o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
era! Dispăruse din fața ochilor noștri, ceea ce Însemna că nu existase niciodată! Atât de brutale, de vehemente pot părea faptele - de altfel firești - Într-o Încordare ca aceea pe care au trăit-o literații, artiștii români, dar și ceilalți intelectuali ce respirau doar arareori, adunați fortuit Într-o sală de spectacol, cu paltoanele pe ei, tresărind și aplaudând feroce când, Într-o replică shakesperiană sau cehoviană, actorul făcea mai apăsat o aluzie la „libertate, bunul plac, prostia puterii” etc.! Da, Sorescu, cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din Portugalia, e pus la punct cu o asprime europeană, certat în toată regula pentru gafa sa, la timp depistată, de a scrie că Eminescu ar fi fost refractar la tendințele de modernitate și nou. Nelăsându-i-se răgaz să respire, i se demonstrează, negru pe alb, că se află în eroare impardonabilă fiindcă își permite să ne afunde... în secolul XIX: "El (Mihai Zamfir, n.n.) ține morțiș să reia o mai veche temă aberantă a sa că noi, românii, îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
merita o înțelegere pe măsură, măcar din partea urmașilor. Dar, se subînțelege, Eminescu n-a avut noroc nici în viață, nici după aceea; nici acasă, nici aiurea. Dimpotrivă, cu excepția lui Maiorescu, extrem de puțini dintre contemporanii săi vor fi avut revelația că respiră sub același cer cu un creator român de valoare universală. Și dacă tot veni vorba de receptarea liricii sale în alte literaturi, situația se prezintă și astăzi aproape umilitor. De pildă, în Larousse, inclusiv în ultima ediție, se spune că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nouă națiune, limbă, un nou popor, și, ca atare, încearcă să și le fabrice teoretic. Produsul teoretic al acestei ideologii statale este omul sfâșiat, adică intelectualul "blestemat" să țină de două arheități în același timp, să învețe două limbi, să respire în două culturi etc. Dacă înțeleg bine teoria lui Theodor Codreanu, această "sfâșiere" lăuntrică și conștientă ar însemna resemnarea în dualitate și de aici vine drama: formele statale impun acest intelectual dublu ca model de existență a statului însuși. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în zid mai veche decît politica Moldovei medievale, transportul funcție urbană, embriologie urbană la Rădăuți, reușita operației se pierde în timp, cîmpie depresionară, km 13+1 șoseaua și calea ferată își îngînă cotiturile, îngemănează spațiu din sisteme concurente, halta Horodnic respiră aerul tare, tulbură netezimile în jur, numai cartoful în rînduri drepte din însămînțare, marș pe sate, merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km pînă la Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
expunerea în sfîrșit convenabilă studenților, am adormit cu toții! defileul aflorimente la stratul de locuire Lunca Bradului, mușchi precipitat de stînca umbrei, scăzut în foioase și lăstărișuri Răstolița, fuga verde a înfundat despicături în văi, crînguri, apucă și pe șes, ieșim, respiră și fac semne în numele arborelui loc, puterile înmulțite ale zăpezii, Deda de ce se schimbă cerul cînd relieful se schimbă? zăpada proaspătă, stare medie a omului în pornirile lui, fuma pasionat, mărfar lent, vagoane cu domiciliul Borzești, altele din Elveția, locurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rele, dacă încă mai “alergi” după acel bărbat, înseamnă că îl iubești cu adevărat. Simți durere în suflet atunci când te rănește prin vorbe sau prin fapte. Simți cum bărbatul pe care îl iubești este parte din tine. Ai senzația că respiră în același ritm cu tine, iar dacă respirația lui este mai haotică, îți crește și ție frecvența respiratorie. Este minunat să simți astfel de lucruri, chiar dacă uneori simți că ți se oprește respirația, când apar neplăceri în relație, însă este
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
diferite imprimeuri, puteți readuce culoarea în viața voastră. De multe ori ne plângem că nu avem cu ce să ne îmbrăcăm. Însă, când deschidem dulapul constatăm că acestea mai că stau să cadă pe noi. Că dulapul nu mai poate respira, și mai rău, nu poate păstra hainele călcate, în aceeași stare în care le-am lăsat, deoarece nu este suficient loc. Hainele stau îngrămădite ca sardelele, mai exact, sunt multe, de același fel și de același gust, încât, când deschizi
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
călători sufletul nostru, va fi la fel de frumos, sau poate chiar mai frumos, decît viața pe care am trăit-o. Și teama parcă dispare, parcă.....! AM 100 DE ANI Am 100 de ani Abia mă mai pot mișca Abia mai pot respira De vorbit, abia îngân Singurul care-mi este sprinten Ați ghicit, mi-e sufletul! El dorește să alerg Corpul nu mă lasă El dorește să respir Plămânu-mi nu mă lasă El dorește să privesc Dar ceața e prea deasă Sufletul
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
DE ANI Am 100 de ani Abia mă mai pot mișca Abia mai pot respira De vorbit, abia îngân Singurul care-mi este sprinten Ați ghicit, mi-e sufletul! El dorește să alerg Corpul nu mă lasă El dorește să respir Plămânu-mi nu mă lasă El dorește să privesc Dar ceața e prea deasă Sufletul mi-e tânăr Așa va fi mereu Doar corpul mi-e bătrân Ce să mă fac cu el? Știu, mă voi duce “acolo sus”! Doar ca să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
mame excelente, în ordine cronologică; -să fie capabile să dea “naștere” fericirii chiar și în situații critice; -să fie capabile să facă lucrurile menționate anterior, și multe, multe altele, care le va împlini din toate punctele de vedere. CASA TA “RESPIRĂ”? Casa în care locuim dacă nu este bine aerisită, este clar că și starea noastră de bine se va diminua. Chiar dacă am dormit suficient ca și timp, sau că ne-am alimentat bine, dacă nu aerisim încăperea locuinței, degeaba. Este
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
UTC de a se lua spațiul Opiniei și a se da BTT. Turcu, redactor-șef la Viața Politehnicii, arată că revista este una dintre cele mai bune din țară și se bucură de aprecierea studenților. Ar trebui ca ASC "să respire" prin astfel de reviste. Botezatu, președintele CUASC, este de acord cu înființarea unui cerc de presă la nivelul Centrului și cu acordarea a 0.50 sutimi la repartiție. Propune să fie invitat Adrian Păunescu să vină la cenacluri literar-muzicale, a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să profit de tot ce poate oferi Parisul ca artă și cultură, dincolo de arhitectura armonioasă a bulevardelor oferindu-se privirilor fermecate în diminețile de duminică, dedicate unor plimbări cu caracter sportiv, cuiva care a visat o viață să ajungă să respire miresmele amețitoare ale Orașului Luminilor. După doi ani de tensiuni și decepții am ajuns la concluzia că în împrejurările date, așa cum sunt ele, pierd timpul de pomană, căci nu mai pot promova prin contribuții de reală valoare îndeplinirea misiunii care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cumnatul său, studentul în medicină Iuliu Guttmann, care s-a îndrăgostit de sora lui când amândoi făceau un stagiu de pregătire în vederea plecării definitive în Israel la Școala Agricolă din Colentina. Atunci am devenit prieteni, și prietenia noastră trăiește și respiră până și acum. Patul pe care Jean l-a împărțit cu mine și mesele comune compuse din pâine, ceapă și apă de la cișmea mi-au oferit timpul necesar calculării măsurilor pe care le credeam optime în situația în care mă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de la Botoșani spre satul Ghireni șerpuia prin stepa moldavă trist, singur și dezolant. Cît ochiul cuprindea, pînă dincolo de pîcla lăsată încolo, hăt departe, peste văi și dealuri molcome, nu era nimic aflat în mișcare, nu depistai nimic ce ar putea respira, nu îndrăznea nici vîntul să facă un efort inutil care să dea impresia de "eppur si muove". Două puncte, greu de remarcat în imensa pustietate, se odihneau puțin înainte de a intra în contrast cu natura aceea moartă. Dar nu mai pot merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înțeleg. Ce este mai rău decît moartea? Puțin nemilos, Gheorghe atacă frontal: Să-ți pierzi demnitatea, acum înțelegi? Mihai a reacționat ca lovit de trăsnet. Privea fix spre tatăl său și încremenise. Nici nu clipea și parcă nici nu mai respira. În micul omuleț zbuciumarea externă crease loc unui uragan intern. Mintișoara sa procesa spusele tatălui său și neuronii săi se agitau într-un proces alert de profundă analiză. Copilul devenise un bătrîn. Poate că atunci a înțeles definitiv diferența dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]