8,411 matches
-
nu numai în mintea lor, ci și în opinia publicului. Snyder și Higgins analizează în amănunt unul din discursurile președintelui Reagan cu privire la afacerea Irangate și comentează că pentru Reagan, ca și pentru ceilalți, problema este cum să se folosească de scuze în așa fel încît să pară că nu o fac. Soluția auto-amăgitoare, după cum apare în acest pasaj important al discursului, este de a ridica explicațiile președintelui la rangul de motive și de a afirma simultan că nu este vorba de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
încît să pară că nu o fac. Soluția auto-amăgitoare, după cum apare în acest pasaj important al discursului, este de a ridica explicațiile președintelui la rangul de motive și de a afirma simultan că nu este vorba de nici un fel de scuze. Apoi, ei fac o remarcă importantă cu privire la succesul tacticii din această situație, adăugînd: "Poate că a fost mai mult decît o simplă auto-amăgire, ținînd cont de reacția presei: ‹‹Președintele nu pronunță scuze"". Folosindu-se de informații dintr-un domeniu social
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că nu este vorba de nici un fel de scuze. Apoi, ei fac o remarcă importantă cu privire la succesul tacticii din această situație, adăugînd: "Poate că a fost mai mult decît o simplă auto-amăgire, ținînd cont de reacția presei: ‹‹Președintele nu pronunță scuze"". Folosindu-se de informații dintr-un domeniu social complet diferit, Werth și Flaherty (1986:299) oferă dovezi izbitoare care demonstrează existența unui dialog interior înșelător. Ei relatează că o femeie, identificată drept D4, ajunsese la concluzia că nu-și mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dacă propunerea venise din partea lui, însă nu mai auzise nimic de atunci? Ne-am confrunta în acest caz cu situația în care Reagan, prin afirmația că nu știa nimic, se alătura înșelătoriei pusă la cale de Poindexter și ceilalți. Singura scuză pe care ar avea-o în această împrejurare este presupunerea oarecum improbabilă, însă nu imposibilă, că nu și-a dat seama de semnificația atribuită de public afirmației sale. Însă această presupunere implică faptul că Reagan nu trebuia crezut, indiferent ce
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lei înseamnă foarte mult pentru ei” (director de școală din rural). Profesorii au apreciat că există diferențe foarte mari la nivel de comportament al elevilor care provin din medii defavorizate: în timp ce unii se folosesc de această stare ca de o scuză pentru rezultatele școlare de cele mai multe ori slabe, „cei care învață bine și au rezultate bune și foarte bune sunt mândri, nu vor să vorbească despre problemele lor” (consilier școlar). Prezența unui consilier școlar mai ales în școli situate în zone
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
IR Theory”, În European Journal of International Relations, vol. XI, nr.3, pp. 307-337. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Conceptul de securitatetc "Conceptul de securitate" Ruxandra Stoicescutc "Ruxandra Stoicescu" Conceptul de securitate, În pofida multiplelor dezbateri, rămâne nebulos, deseori utilizat ca pretext, scuză sau justificare pentru felurite măsuri politice sau strategice mai mult sau mai puțin Îndreptățite (Baldwin, 1993, p. 9). De aceea, Într-un volum care Își propune să trateze problematica securității naționale, este necesar să clarificăm mai Întâi ceea ce Înseamnă „securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
regimul comunist era ireversibil. Și, în consecință, trebuia să ne resemnăm, să ne adaptăm și să ne realizăm fiecare cum putem, în condițiile impuse. Totul pornea, în fond, de la această constatare esențială, transformată treptat în convingere, alibi practic și moral, scuză, explicație, dogmă, tot ce vreți... Nu spunem o noutate și nici măcar nu formulăm o acuzație. Faptul a mai fost, de altfel, observat. Mircea Eliade, reîntâlnind pe filozof după decenii, constată (6 iulie 1972): într-un cuvânt, Noica, pentru care filozofia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recunoscută nici de specialiștii adevărați din țară și nici, mai ales, din străinătate. Stilul violent, polemic, alarmist, demascator, foarte departe de principiul maiorescian naționalism în marginile adevărului, este însă din păcate mereu cultivat 4. Se găsesc aici tot felul de scuze, cu infinite menajamente pentru regimul ceaușist, ce n-a sprijinit astfel de lucrări, de a nu avea încă echivalentul românesc, editat în străinătate și în mai multe limbi, a controversatei (și, să recunoaștem, amendabilei, Histoire de la Transylvanie). în astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
impus de o ocupație străină. Ca să nu mai amintim de imensele servicii propagandistice, de prestigiu și reprezentare, pe care aceste valori indiscutabile le-au adus sistemului totalitar. Sigur, intervin și multiple nuanțe, explicații și, în ultimă analiză, chiar și anumite scuze. Unii spun: I. Vitner et comp. sunt mai vinovați decât G. Călinescu etc. Evident. Dar toți sunt vinovați, într-o măsură oarecare, de analizat individual. Iar faptele tuturor rămân fapte și ele se numesc texte. Pe acestea unii le-ar dori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ce am greșit? De ce? Și gândul care mă bântuie cel mai mult, când se va întâmpla din nou? Apoi, sunt neplăcerile medicamentele care trebuie luate, resentimentul, uitarea. Cărți de credit respinse, facturile care trebuie acoperite, explicații la locul de muncă, scuze, amintiri intermitente, vagi cu privire la oameni (ce am făcut?), prietenii pierdute, căsnicie ruinată. Și care dintre sentimentele mele sunt reale? Și întrebarea obsesivă: când se va întâmpla din nou? Care parte a mea mă reprezintă cu adevărat? Cea sălbatică, impulsivă, haotică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
proastă acasă abține-te de la un discurs despre valoarea studiilor și necesitatea lor. Întreabă-l pur și simplu: «E suficient pentru tine ce ai făcut la materia asta? Ce simți în legătură cu nota pe care ai primit-o?» Nu accepta ca scuză faptul că nu-l poate suferi pe profesor sau că a uitat uneori să-și facă temele. Afirmă-ți dezamăgirea pentru rezultatele pe care le-a obținut și întreabă-l ce plan de redresare a situației vrea să pună în
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
întrebări și îndoieli, dar și cu certitudini fundamentale, așa cum ni-l dezvăluie acest fragment aproape anarhic, dintr-o scrisoare către Sollers, din 1944: Sunt bolnav de Nietzsche. Ce om! Ce disperare să nu fii decît ființa jalnică care ești. Singura scuză a omului de litere este suferința sa, renunțarea la "onoruri". Aș vrea ca, înainte de a muri, să dau foc la butoaiele cu pulbere din pivnițele Institutului. Nebunia finală, ce refugiu superior în fața senilității ce amenință oficiile! Și misterul lui Iisus
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
idei maltratate în perioada modernă dominată de un relativism cultural transformat într-un relativism al logicii elementare. Poate că unii dintre acești analiști vor înțelege că pragmatismul invocat de cei care critică "fundamentalismul" principiilor nu reprezintă de fapt decât o scuză pentru incoerența internă a pseudosoluțiilor care nu sunt fundamentate pe principii. Ziariștii se vor putea inspira din claritatea și logica argumentării de care publicistul Bastiat a dat dovadă în toate scrierile sale Juriștii vor descoperi în Frédéric Bastiat un adept
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ale corupției oficiale și mai multă responsabilitate democratică. Piețele libere generează rezultate bune. Mai mult, nu există niciun "bun echilibru" la mijlocul drumului. Intervențiile statului pe piață duc de regulă la distorsiuni și chiar la crize, care sunt apoi folosite ca scuze pentru alte intervenții, influențând prin urmare politicile într-o direcție sau alta. De exemplu, un "portofoliu de politici" incluzând o politică monetară imprudentă, care crește oferta de bani mai repede decât crește economia, va duce la creșteri de prețuri. Istoria
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
aduce o contribuție esențială. Searle va vorbi mai degrabă de “forța ilocuționară” a unui enunț, “forța convențională specifică”, asociată conținutului propozițional al unui enunț și exprimând modul,atitudinea, intenția sub care este pus în circulație unui enunț (drept solicitare, promisiune, scuză, etc). (cf. Ducrot, 1996:505 și Bidu Vrânceanu, 1997:242). Aplicându-se conținutului propozițional, forța ilocuționară a unui enunț este dependentă de contextul discursiv, același conținut propozițional putând fi asociat cu forțe ilocuționare diferite, funcție de situație. Astfel enunțurile: “Va veni
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
1999:24). Un act ilocuționar poate fi reușit sau nereușit, aceasta depinzând, printre altele, de faptul identificării, interpretării corecte a forței ilocuționare a enunțului de către receptor; cu alte cuvinte interlocutorul trebuie să recunoască dacă enunțul are valoarea unei solicitări, promisiuni, scuze, etc. pentru a ști cum să reacționeze la acest tip de intervenție discursivă. Cel care adresează o solicitare pe calea limbajului nu poate spera ca aceasta să se realizeze dacă nu este mai întâi înțeleasă ca atare de cel căruia
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
performativ sau folosit cu un scop performativ (printr-o aserțiune putem să bine dispunem, să convingem sau să manipulăm). Este cel mai des întâlnită în cazul declarațiilor și actelor perlocuționare. Inexistența lor sau direcția nulă este specifică actelor ilocuționare expresive: scuzele, mulțumirile, condoleanțele, felicitările care nu fac decât să exprime stările mentale ale locutorului. Pare, totuși, că această direcție nulă „se anulează” enunțurile expresive integrându-se mai degrabă, în „direcția dublă”, ele reflectă, exprimă o lume (lumea mentală a locutorului) și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
influența, transforma „lumea psihocomportamentală” a interlocutorului, și prin acesta lumea exterioară, ele se vor comporta, mai degrabă, asemenea actelor, putând fi reușite sau nereușite, „fericite” sau „nefericite”, și având succes sau insucces, unele neputând lua decât astfel de valori („Pleacă!”, „Scuză-mă!”, etc.). Un enunț performativ este „nefericit”, nereușit când enunțarea nu își atinge scopul, sau și-l atinge rău; „noi numim doctrina lucrurilor care pot să se prezinte rău și să funcționeze rău în timpul unor enunțări, doctrina eșecurilor”. (Austin, 1975
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reușește să ajungă la timp la școală. Deși mama o trezește devreme, îi place să mai lenevească în pat. după ce începuse ora. Ochii colegilor și ai doamnei învățătoare ațintiți spre ea au făcut-o să se rușineze. Și-a cerut scuze și a promis că nu va mai întârzia. Dar oare se va putea ține de promisiune? Pentru a fi punctual încearcă să respecți câteva reguli: În cazul în care ești invitat acasă la cineva și gazda a fixat o anumită
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
decât de obicei, mai ales dacă vremea este urâtă sau dacă știi că obișnuiești să te mai oprești pe drum pentru “a admira peisajul”. Ai grijă să nu devii “întârziatul clasei sau al grupului”. E neplăcut să-ți ceri mereu scuze sau să întrerupi prea des activitățile celorlalți. Tu ai stabilit împreună cu părinții tăi un program zilnic pe care să-l respecți? Dacă nu, este timpul să-l stabilești chiar acum și să încerci să-l respecți. Nu uita că e
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Așteaptă să înghiți ce ai în gură și abia după aceea răspunde la o eventuală întrebare! Când termini, mulțumește pentru masă. Nu te ridici de la masă până ce nu termină toți de mâncat. Dacă trebuie neapărat s-o faci, îți ceri scuze înainte de a pleca. Oferă-te să strângi masa! Reține! Cum vei învăța să mănânci și să te comporți la mesele din familie, așa te vei purta și în societate. Hai să ne jucăm - „Masa în Familie” Pe grupe de câte
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
am vorbit cu prietenii mei in timpul spectacolului, ci am așteptat pauza. cei pe care i-am deranjat. 7. La sfârșitul spectacolului am ieșit fără să-i împing pe ceilalți colegi. 6. Dacă a trebuit să ies, mi-am cerut scuze de la Dacă ai încercuit mai mult de cinci din cele șapte afirmații, înseamnă că ești un copil politicos și cunoști regulile de comportare la spectacol. Atenție! Întârzierile, vorbitul, mâncatul zgomotos în timpul spectacolului sunt interzise. Nu se cuvine să ne ridicăm
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
Atenție! Atunci când ești în mijloacele de transport în comun nu trebuie să-i deranjezi ceilalți călători cu atitudinea ta: Nu te plimba de colo-acolo, făcându-ți loc cu coatele; Dacă lovești din greșeală pe cineva, trebuie să ți ceri scuze politicos spunând: ,,Pardon!”, ,,Vă rog să mă scuzați!”. Recomandare: Citește „D-l Goe” de Ion Luca Caragiale VI.3. ÎN EXCURSIE În curând va sosi vacanța mare. Mia va merge, împreună cu colegii săi și cu doamna învățătoare, într-o excursie
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
În primul rînd, în multe țări diplomații iau decizii pe deasupra capetelor propriului popor. Or politica externă ar trebui să fie democratizată și să răspundă voinței poporului suveran. În al doilea rînd, primatul politicii externe (Primat der Außenpolitik) era folosit drept scuză pentru faptul că activitățile sale trebuiau să rămînă secrete atît în mediul intern, cît și față de alți diplomați. Așa că politica secretă evita dezbaterile raționale, necesare pentru ca soluția cea mai rezonabilă să învingă. Într-adevăr, se considera că diplomația secretă declanșase
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
inocențe a teoriilor. Strange critică în special acele abordări care prezintă anumite situații ca fiind inevitabile și, ca atare, sfîrșesc în fatalism. A recunoaște că oamenii și țările au șanse diferite încă de la început nu trebuie să reprezinte niciodată o scuză pentru alegerea celei mai simple soluții, anume a declara imposibilitatea schimbării. Mai degrabă, chiar această condiționare ar trebui să fie un impuls pentru a încerca schimbarea. Scopul este "a interpune politica între schimbare și victimele sale" (Strange 1982b: 20). Susan
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]