11,672 matches
-
profanare a ostiei” aduse evreilor au influențat literatura, teatrul religios și iconografia Europei medievale <endnote id="(41, II, pp. 162-167)"/>. În partea creștin-ortodoxă a continentului nu prea sunt atestate Învinuiri privind profanarea anafurei. În spațiul românesc, astfel de acuzații au supraviețuit, bineînțeles, În Transilvania, unde existau puternice comunități catolice și protestante. Elie Wiesel, de exemplu, Își aduce aminte că, În anii ’30, evreii din Sighet (Maramureș) erau blestemați de creștini pentru că „au spurcat cuminecătura” <endnote id="(133, p. 23)"/>. În mod
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care era idol al necredinței și prieten cu Diavolul” <endnote id=" (822, p. 583)"/>. La Mănăstirea Neamț există tradiția că un turc ar fi Înjunghiat o icoană reprezentând-o pe Maica Domnului cu pruncul. În unele mănăstiri din Polonia a supraviețuit o legendă similară, având ca protagonist un tătar. Pe la 1657, Paul de Alep spunea că, la Începutul secolului al XVII-lea, soldații unguri ar fi aruncat În foc („dar ea a rămas nevătămată”) chiar icoana de la Mănăstirea Argeș despre care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolele II Î.e.n. - I e.n. de către greci, foarte probabil de comunitatea acestora din Alexandria (vezi Posidonius și Josephus Flavius, Contra Apionem). Dar această legendă a fost recreată și relansată, pentru o carieră strălucită, În Evul Mediu. O legendă care a supraviețuit până târziu. „De ce evreii n-ar fi fost antropofagi ?”, scria Voltaire În 1764 În Dictionnaire philosophique. „Ar fi fost singurul lucru care i-ar fi lipsit poporului lui Dumnezeu pentru a fi cel mai oribil popor de pe Pământ” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură cu cuie, cu care se scarmănă cânepa melițată. Se pare că acest model mental a supraviețuit până În zilele noastre, acoperind o zonă etnoculturală mult mai largă decât cea strict românească. Iată, de exemplu, ce credeau țăranii din sudul Poloniei (regiunea Przemy›l) cu doar 10-15 ani În urmă : „De Paște, ei [= evreii] trebuie să pună sânge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu cuie. Înăuntru se punea un om. Când butoiul era rostogolit pe uliță, cuiele Înțepau victima și ei obțineau sângele” <endnote id="(70, p. 129)"/>. Credințe similare (inclusiv folosirea „instrumentului” de colectare a sângelui : butoiul sau albia cu cuie) au supraviețuit În epoca postbelică și În sud-estul Europei : În Bulgaria (Sofia) și Grecia (Salonic), după cum mă asigură colegi antropologi din aceste țări. „De Vinerea Mare - sună o credință grecească - acei crucificatori [ai lui Isus] pun copii creștini Într-o albie cu piroane
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Trento a fost de- sanctificat după jumătate de mileniu, iar episcopul din localitate a declarat că acest sinistru episod a fost o mare fraudă <endnote id="(262, pp. 189 și 343)"/>. În România post-comunistă Totuși, legenda omorului ritual a supraviețuit În diferite forme până În zilele noastre În unele țări est-central-europene, precum Austria <endnote id="(69, p. 12)"/>, Cehia <endnote id="(640)"/>, Ungaria <endnote id="(138)"/>, Polonia <endnote id="(70, pp. 56-57 și 107-130)"/>, România etc. Pentru modul În care această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
forme până În zilele noastre În unele țări est-central-europene, precum Austria <endnote id="(69, p. 12)"/>, Cehia <endnote id="(640)"/>, Ungaria <endnote id="(138)"/>, Polonia <endnote id="(70, pp. 56-57 și 107-130)"/>, România etc. Pentru modul În care această legendă a supraviețuit În discursul public, voi lua cazul României. Din când În când, vreun politician psihopat sau vreun publicist În căutare de subiecte senzaționale reînvie și În zilele noastre fantoma „omorului ritual” pe care l-ar practica evreii. În primii ani ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În societățile cu mentalitate arhaică și tradițională, În unele enclave etnoculturale izolate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În societățile cu mentalitate arhaică și tradițională, În unele enclave etnoculturale izolate. Mihail Șolohov, de pildă, Își Începe romanul Donul liniștit cu o acțiune de xenocid ritual, petrecută Într-un sat căzăcesc de pe Don, cândva În a doua jumătate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cată tot la el ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întări podurile sau cetățile, e bine a se tăia la fața locului un om, mai cu seamă un turc sau ovrei, și a-l Îngropa În zidire” <endnote id="(46, p. 50)"/>. Urme ale unor practici și credințe similare au supraviețuit până În zilele noastre și În folclorul ciobanilor din sud-estul Poloniei (deci la nord de Bucovina și de Maramureș - zone În care păstorii evrei au coabitat cu cei autohtoni) <endnote id=" (165)"/> : „Pentru ca unui oier să-i meargă toate bine - sună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gintă, pseudo-patriotic. Precum se vede, se alege Întotdeauna prețul cel mai mic. Nu se trece În domeniul substituției animaliere, dar nu suntem prea departe de ea” <endnote id="(388, I, p. 424)"/>. Alte urme de xenocid ritual par să fi supraviețuit În practicile magice de influențare a fenomenelor meteorologice. În secolul al XIX-lea, țiganii cărămidari, care provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al XIX-lea, țiganii cărămidari, care provocau prin vrăji seceta, erau bătuți sau chiar omorâți pentru a „dezlega ploile” <endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul],/ Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-a făcut asta” <endnote id="(748)"/>. Ion Vianu greșește, la rândul său. Hitler a făcut-o. A făcut-o și Cioran, dar nu În 1956, ci - așa cum am văzut - În 1936. Câteodată, acest clișeu mental („evreul nu e om”) supraviețuiește În subtext chiar și atunci când se afirmă apartenența evreului la specia umană <endnote id="(vezi nota 812)"/>. „La urma urmei, evreul este și el o ființă umană, nu-i așa ?”, spune un personaj din nuvela Antisemitul, publicată În 1897 de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Shmuel Almog și Paul Johnson - un strigăt folosit la animale de ciobanii din Franconia, adoptat pentru hărțuirea evreilor (254, p. 8 ; 278, p. 317). Se pare totuși că exclamația Hep !, hep !, adresată evreilor, este o veche formulă medievală, care a supraviețuit și În Germania secolului al XIX-lea. Nemții o scandau, de exemplu, În timpul pogromurilor antievreiești desfășurate În 1819 În mai multe orașe din Germania, care s-au extins și În afara ei (În Danemarca, de exemplu) (756). Conform lui Josy Eisenberg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cruciade (1099), fusese masacrată de cruciați, populația evreiască din orașul sfânt a luptat de partea sultanului Saladin. Se pare că, ulterior, cruciații ar fi folosit expresia-acronim Hep pentru a se răzbuna pe evreii din Europa. O expresie care ar fi supraviețuit până În secolul al XIX-lea. „Puțin probabilă În sine - susține Léon Poliakov -, această interpretare demonstrează că amintirea persecuțiilor din vara anului 1096 nu dispăruse În Germania” (455, III, p. 299). 228. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric, Editura Minerva, București, 1979
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la alte popoare. Studiu de folclor comparat, Edirura Minerva, București, 1983. 235. Ruth Mellinkoff, „Judas’ Red Hair and the Jews”, The Journal of Jewish Art, Center for Jewish Art, Hebrew University of Jerusalim, nr. 9, 1982, pp. 31-46. Imaginea a supraviețuit și În epoca modernă. Un personaj dintr-un text publicat de George Orwell În 1933 este „un evreu bătrân oribil, cu o barbă roșie ca Iuda Iscarioteanul” (697, p. 159). 236. Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coord
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost pelin,/ Nici acela n-o fost ras,/ Jumătate-o fost necaz” sau „Când s-au Împărțit noroacele,/ Eram pe câmp cu vacile ;/ Iar când s-a Împărțit norocul,/ Păzeam pe coastă porcul !” (149, p. 61). 266. Această mentalitate a supraviețuit În mediul rural până târziu, În secolul XX : „Ei bine, [nu contează că sunt omorâți,] este vorba doar de niște evrei” (254, p. 124). Este o prejudecată depreciativă pe care a surprins-o și Ion Pas, În nuvela Binder groparul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Din psihologia poporului român, ediție Îngrijită și note de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1996 (prima ediție, 1907). 327. Simetric cu clișeul (aparent) pozitiv referitor la „proverbiala” inteligență a evreului (vezi capitolul „Inteligent, dar viclean”), În mentalitatea tradițională românească a supraviețuit clișeul negativ privind „proverbiala” prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
versuri), Editura Albatros, București, 1983. 765. Ileana Vulpescu, Arta conversației (roman), Editura Cartea Românească, București, 1980. 766. Ioan Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, Editura Cartea Românească, București, 1943 (prima ediție, 1912). 767. Slabe ecouri ale acestui tip de legendă au supraviețuit și În literatura română, chiar dacă este vorba de o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu există În DEX, În schimb există „reproductivitate” care are o cu totul altă semnificație. Deci, partidul comunist le impusese evreilor „reproductivizarea” care, mai pe șleau și mai pe românește, Însemna punerea la treabă serioasă, productivă, a evreimii ce a supraviețuit de-a lungul timpului din diverse expediente, cunoscute fiind mai mult ca „gheșefturi”. Partidul voia ca toată populația României, numai cu excepția noilor stăpâni roșii și a ciurdei lor de activiști plus țiganii nomazi, să pună osul la treabă pentru reconstrucția
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Al ordinei? Al țării asteia care sărăcește și blastămă și piere>>?”. C-a vrut sau n-a vrut, maestrul Everac dăduse palme grele sistemului ticăloșit În mijlocul căruia fusese nevoit să-și ducă existența dar și să scrie pentru a putea supraviețui. Mai lungă fusese cererea de modificare a unor replici și opinăm că ele au fost trimis autorului În persoană pentru a le repara și a le adapta cerințelor partidului muncitorilor și țăranilor: „f) Este necesară modificarea replicilor următoare, Întrucît nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în jur la restul călătorilor majoritatea moțăie sau discută impasibil, fără să dea atenție faptului că ne îndreptăm ca un bolid spre hăul fără fund. Respir adânc și reflectez că mulți fac această călătorie și, într-un fel sau altul, supraviețuiesc. Nu văd niciun motiv să fiu chiar eu excepția. Ajungem în Santo Domingo și autobuzul oprește victorios într-o autogară învechită. Pășesc cu recunoștință în praful mâlos și mă îndrept spre un rând de taxiuri mohorâte. Explic cu ceva greutăți
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în Tsafiki, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva am pierdut ceva prețios fără să ne dăm seama. Mi-e ușor să văd bariera dintre lumea vestică și cea indigenă și nici nu îmi pot imagina cum poate supraviețui tradiția în lumea hipertehnologizată spre care ne îndreptăm. Pornim către grădină, de unde „tanti” culege câteva plante la indicațiile lui Alfonso, apoi scoate o secure și începe să cioplească la o liană groasă de vreo 10 centimetri care șerpuiește în jurul unui
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
acoperă aproape jumătate din suprafața Ecuadorului, adăpostește doar vreo 5% din populație și pare să dețină recordul la analfabetism și sărăcie. Nu este greu de înțeles de ce: pădurea tropicală și terenul mlăștinos permit prea puțin culturile agricole. De fapt, zona supraviețuiește din turism și petrol, ambele destul de neprietenoase pentru mediu. Jungla este presărată cu câteva hoteluri (lodges) luxoase, care oferă un pachet turistic complet, inclusiv tur cu barcă cu motor pe apele amazoniene. Către granița cu Columbia este Reserva Naturala Cuyabeno
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]