10,459 matches
-
de dovadă, indirectă, a existenței lui Dumnezeu. Așa cum arată Bellu (1974Ă, în lucrarea Religia în limitele rațiunii pure, Kant ajunge să formuleze explicit faptul că omul are „demnitate de persoană”, susținând că: Omul este un adevăr destul de profan - nesfânt -, dar umanitatea din persoana lui trebuie să-i fie sfântă. Personalitatea este indicele care autentifică acel stadiu atins când omul se manifestă în ceea ce întreprinde ca fiind conștient de ceea ce este și de ceea ce ar putea fi, conștient de ceea ce trebuie să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
indicele care autentifică acel stadiu atins când omul se manifestă în ceea ce întreprinde ca fiind conștient de ceea ce este și de ceea ce ar putea fi, conștient de ceea ce trebuie să fie. Datoria morală a fiecăruia este de a-și onora umanitatea din persoana sa, de a face din sine o personalitate (s.n.Ă. Omul nu este oaie în turma domnului, ci propriul său creator și stăpân. În concepția lui Kant, omul nu e o personalitate prin faptul că s-a născut
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din principiu, ca valoare și scop în sine. Imperativul moral categoric ar dicta ca niciodată să nu abordezi o altă persoană ca mijloc, în folosul tău. Această normativitate este desigur orientată social. Ea a jucat un rol major în istoria umanității, conducând la principiul respectului pentru ființa umană în general, care este și în zilele noastre baza atitudinii demne și tolerante în plan internațional exprimată în Declarația universală a drepturilor omului. Dar, la fel ca și etica creștină, formalismul moral kantian
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se întoarce, în spațiul poemului său, într-o epocă funestă din istoria reală și tragică a țării sale. Se întâlnesc aici și drumul inițiatic prin Infern, dar și motivul meditației astrale, la Graalul pierdut și de neregăsit, enigmă a unei umanități profund pervertite și debusolate, redusă la o materialitate mizeră, din care a fost eliminat orice ideal. Foamea nu este aici doar cea biologică, primară, cum ține să avertizeze poetul într-o semnificativă Întâmpinare; ea desemnează nevoia de idealitate a condiției
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
modelelor unei epoci trecute, exemplare (cea a lui Goethe și Schiller), o epocă clasică și istoric, și tipologic. „Modernismul” lor e așadar, de fapt, un fel de clasicism: un construct, un program estetic larg ce filtrează întreaga creație majoră a umanității, pentru a reține în el, ca modele, momentele ei exemplare. În alt loc, I. Negoițescu va vorbi de „euphorionism”: „Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion s-au contopit spiritul grecesc, apolinic (limitele, ordinea elină) și fausticul
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Anatole France, Cele șapte neveste ale lui Barbă Albastră, București, 1992; Bram Stoker, Dracula, București, 1992; A. E. van Vogt, Silkie, București, 1993; Eugen Ionescu, Căutarea intermitentă, București, 1994; Jean Tardieu, La persoana întâi (Partea umbrei), București, 1994; Alain Finkielkraut, Umanitatea pierdută, pref. Cristian Preda, București, 1997; Charles Ferdinand Ramuz, Dacă soarele nu s-ar mai întoarce, București, 1998; Gottfried August Bürger, Aventurile baronului Münchhausen, pref. trad., București, 2003. Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 448-452; Piru, Varia, II, 441-442; Constantin, A doua
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
În poemul dramatic Șun sau Calea netulburată, „mit mongol”, înstrunează C. pentru prima dată o „laudă a lucrurilor”, a elementelor primordiale și a circuitului cosmic. Șun e un înțelept și un poet, un conducător care caută singurătatea, un admirator al umanității, al eternului feminin și al purității juvenile. El e un simbol al tradițiilor sfinte și, mai presus de toate, un simbol al superiorității geniale, întru care se înrudește cu Luceafărul eminescian. C. a tradus integral poezia lui Horațiu, a publicat
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
de la Temistocle și până la Napoleon, au respectat această normă pe câmpurile de luptă. Altfel nu ar fi fost biruitori, întrucât soldații nu i-ar fi urmat cu entuziasmul necesar. Tot astfel, probabil numai marii educatori ai „perioadei axiale” din istoria umanității (K. Jaspers)2, adică Lao Zi, Confucius, Socrate, Buddha și Iisus Hristos, au respectat principiul „interdicției imposibilului”, reușind să genereze nu doar mari religii, ci și generații de credincioși ai acestora. Educatorii mediocri preferă, apaidetic, retorica puterii nelimitate a educației
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la altul, este o personalitate la cote maxime. Idealul educațional propus de Rogers este similar celui renascentist - dar fără ambițiile „titaniste” ale aceluia. Nu cumva acest ideal ar putea fi adaptat, în cel de-al treilea mileniu creștin, de întreaga umanitate. 8.7. Implicații practicetc "8.7. Implicații practice" Merită menționate și numeroasele implicații practice ale acestei viziuni pe care Rogers le-a considerat inerente. El scria: „Aceasta constituie, așadar, definiția mea experimentală a punctului final ipotetic al terapiei, descrierea unui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
paradox al eului. Pe de o parte, este vorba despre descoperirea propriilor idiosincrasii, a felului în care cineva este diferit de toți ceilalți din întreaga lume. Pe de altă parte, totul pomenește despre descoperirea propriei legături cu specia, despre propria umanitate. Maslow îl citează pe Carl Rogers, care se întreba: „Cum se face că, cu cât înaintăm mai adânc în noi înșine căutând propria noastră identitate individuală, cu atât mai mult găsim întreaga specie umană?”. După Maslow, această interogație amintește de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
perceperea „esențelor platonice” (the „Platonic essences”), a valorilor intrinsece, către valorile fundamentale ale ființei, care, în schimb, sunt un ajutor de tip terapeutic; o terapie de genul vindecării unei boli este, de asemenea, dezvoltarea către actualizarea de sine, „creșterea către umanitate deplină (the growth toward full humanness). Experiențele culminante - subliniază des Maslow - pot avea consecințe foarte, foarte importante. Într-un anumit fel, muzica și arta pot face același lucru. Pot avea același efect cu cel al psihoterapiei; se păstrează pe de-a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
1809-1882) poate fi considerat un Homer al psihosociologiei pe plan mondial, dat fiind faptul că lucrarea sa The Expression of the Emotions in Man and Animal este fondatoare, ea a făcut ca omenirea (sau cel puțin o mare parte a umanității) să gândească altfel decât până la data publicării ei (1872). Trebuie spus că istorici ai psihosociologiei greu de contestat, precum Robert M. Farr (1996), apreciază că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lentile negre, toate în 1916. Se stabilește la București din 1920 și este, timp de două decenii, funcționar la Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale. Scrie abundent în presă, fiind prezent la „Ideea europeană”, „Cuvântul liber”, „Izbânda” (semna și I. Laurențiu), „Hiena”, „Umanitatea”, „Viața românească”, „Avântul”, „Mântuirea”, „Lumea evree” ș.a., apoi la „Contimporanul” (utiliza aici și semnăturile Regele Solomon, Lix, F. Lix), „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Cugetul românesc”, scoate revista „Spre ziuă” (1923), unde semna și Ghiță Pristanda, Quadroclus, colaborează ori este
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
instrumente? Există oare o limită geografică dincolo de care drepturile omului își pierd valabilitatea, sau există o ierarhie a popoarelor, unele fiind condamnate să rămână în afară de drepturile omului? Tribunalele continuă să condamne indivizi care s-au făcut vinovați de crime contra umanității, cu intenția ca aceste condamnări să intimideze în viitor exaltarea instinctelor bestiale; dar ce valoare mai poate avea toată această severă sancționare a crimelor contra umanității, când în România vânătoarea de oameni formează sinistra delectare a unui regim asasin?” În
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
omului? Tribunalele continuă să condamne indivizi care s-au făcut vinovați de crime contra umanității, cu intenția ca aceste condamnări să intimideze în viitor exaltarea instinctelor bestiale; dar ce valoare mai poate avea toată această severă sancționare a crimelor contra umanității, când în România vânătoarea de oameni formează sinistra delectare a unui regim asasin?” În fine, Micul anuar al pribegiei semnalează sistematic publicațiile periodice ale exilului, cărțile românești, colecțiile, știrile, adresele și informațiile de tot felul ce interesează pe românii de
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
pe care acesta le poate afla doar interpretând pertinent cartea naturii 33. Un savant precum Louis Réau sintetizează perfect această mentalitate în monumentala sa sinteză, Iconographie de l'art chrétien: "În gândirea medievală, natura întreagă, la fel ca și istoria umanității apărea ca un simbol religios. Nu a existat niciodată o mai mare obsesie a divinului. Totul este semn și vizibilul nu este decât ceea ce acoperă invizibilul""34. Or, tocmai acest "invizibil" era cel care îl preocupa pe omul medieval, pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
instinct. Crocodilul își dispută, conform unor exegeți ai Bibliei, rolul de model al Leviathanului cu balena, dar în Istoria ieroglifică el este, în orice caz, Leviathanul lipsit de concurență. Ei bine, acest simbol al răului absolut are momentele sale de umanitate surprinzătoare, manifestă disponibilități de rațiune și de empatie pe care nu le-am fi bănuit. De pildă, se arată parcă amuzat de întreaga situație caraghioasă a Hameleonului, a cărui fire ticăloasă o sesizează fără greș. Îl întâmpină, la un moment
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de căpetenia oamenilor-mistreți, se lasă posedată fără măcar să înțeleagă ce i se întâmplă. Crescută de niște "calviniști mărginiți și scrupuloși, ea nu bănuise nicicând surprinzătorul act prin care se perpetuează oamenii". Eroina-victimă se sinucide fiindcă simte că devine "străină de umanitatea ei" prin relația forțată cu șeful hoardei și prin plăcerea ambiguă pe care o încearcă în compania lui. 2.3. Iubirea omenească și variantele ei SF-ul prezintă forme foarte diferite ale iubirii dintre bărbați, femei și "ceilalți". • Iubire și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
biotehnologiilor și ale agenților mutageni. Am întrevăzut câteva consecințe posibile ale eventualelor întâlniri dintre oameni și alte forme de viață din univers. Descoperirile și conceptele recente din aceste câmpuri de cercetare în realitatea științifică sunt susceptibile să alimenteze întrebări privind umanitatea, trecutul, prezentul, viitorul și/sau destinul ei, iar SF-ul și le-a însușit. Acesta pune problema unei eventuale mutații a omului, a caracteristicilor sale biologice și psihice, ceea ce îndeamnă la o regândire a definiției speciei umane și a raportului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fizică și psihologică a omului. Monstruozitatea mutantului ar fi atunci văzută ca transgresarea unei forme presupus fixe a omului și a psihicului său. Dar este ființa umană tributară unei forme corporale fixe? Îndepărtarea de forma aceasta înseamnă oare îndepărtarea de umanitate? Un răspuns pozitiv la această întrebare ar justifica toate atitudinile rasiste, colonialismul, xenofobia. Dacă definim reductiv esența omului, privilegiind anumite trăsături fizice (precum culoarea pielii), etice (anumite comportamente) sau chiar anumite preferințe sociale, ajungem la inventarea unor monștri. Dar, la fel de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
alt tip întâlnit este cel al savantului demonic, care urmărește puterea absolută pe pământ (și în cer), sau al politicianului savant care râvnește la dictatura supremă. Dihotomia celor două figuri ale științei, una pură și dezinteresată, cealaltă orientată spre aservirea umanității, constituie totalitatea mitului științific înfățișat în textele noastre. Veritabilul personaj central este știința imaginată. Dar care știință? 2.3. Viitorul științei Putem, într-adevăr, să ne punem întrebări despre cecitatea predictivă a acestor texte. Să nu prevadă televiziunea în culori
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
am fost instruit la școala acestui Maestru. Dar pietatea elevului se găsește aici în fața datoriei profesorului, care trebuie să-și cântărească toate cuvintele pe care le pronunță și să probeze tot ceea ce el afirmă. Ei bine! spun cu voce tare: Umanitatea n-a avut niciodată un medic mai mare decât Lancereaux! Și această afirmație o voi demonstra cu probe palpabile... Pentru moment rețineți faptul incontestabil că: nici înaintea lui, printre medicii celebri ai țării sale, precum Laennec, Rayer, Trousseau, nici în timpul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv al craniului poate indică anumite calități psihice. Cesare Lombroso, unul dintre fondatorii criminologiei, descria anumite particularități ale oaselor feței, palatului, linia părului, la criminali, găsind „atavisme”din perioade mai timpurii ale dezvoltării umanității. Această teorie care vedea crimă ca pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări cu loturi comparate. în Franța, opunându-se teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violentă avem nevoie să combinăm teoria comportamentelor deviante (care indică încălcarea regulilor sociale) cu teoriile agresivității. 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România Ființă umană este prin natura ei socială. Omul nu-și poate realiza umanitatea al cărei potențial îl deține genetic decât în cadrul unei societăți. Putem vorbi despre societăți violente? Sau mai degrabă despre regimuri sociale violente? Ce consecințe pot genera la nivelul societăților în cauză perioadele istorice în care societatea este condusă și dominată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzul fizic este, în cea mai mare măsură, sensibil la campaniile de prevenire. într-o cultură care are ca dicton: „unde dă mamă, crește”sau „bătaia e ruptă din rai”, „îl bat ca să fac om din el”(refuzând copilului recunoașterea umanității pe care o reprezintă) violențele fizice comise de adulți împotriva copiilor sunt larg răspândite. Copilul este expus unor astfel de tratamente în familie, în sistemul educativ, în comunitate, peste tot unde se împărtășește această mentalitate privind efectul benefic al pedepselor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]