KorAP: Find »[drukola/base=vindecare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...330 331 332 ...346 >

8,642 matches

Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343

Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții și tipologii 43 Caracteristici generale 45 Tipologia riturilor 50 Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările 59 Universul magiei 67 Definiții și tipologii 67 Vrăjitoria 73 Divinația 87 Vindecarea magică 92 Șamanismul 100 Caracteristici generale ale magiei 106 Ofrande și sacrificii 121 Forme ale comunicării cu sacrul 121 Rugăciunea 123 Ofrandele 125 Sacrificiul 127 Sacrificiul ca act de Întemeiere a civilizației 139 Riturile de trecere 147 Tipologia riturilor de

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
părțile unui roman-fluviu, deoarece societățile și indivizii folosesc riturile și miturile În mod creativ și flexibil, descompunând complexele mitico-rituale În unități mai mici, cu care reconstruiesc permanent configurații noi: spre exemplu, pelerinajul implică elemente ale riturilor magice (purificări, acte divinatorii, vindecarea magică, utilizarea relicvelor etc.), ale sacrificiilor și ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
lumii; 2. rituri de intensificare - obținerea unor cantități mai mari de produse alimentare; 3. rituri de protejare - influențarea fenomenelor naturale, apărarea Împotriva furtunilor, inundațiilor, grindinei, focului etc.; b) rituri terapeutice și antiterapeutice - au ca scop influențarea sănătății oamenilor; riturile de vindecare sunt terapeutice, iar vrăjitoria este antiterapeutică; c) rituri ideologice - ceremoniile din această categorie controlează și păstrează echilibrul grupului. În această familie ar intra următoarele subtipuri: 1. rituri de trecere care se referă la momentele majore de schimbare a statutului existențial

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
și În cele de revitalizare), iar cele trei tipuri de rituri de salvare se referă, de fapt, la un singur tip de ritual, legat de atingerea stării de transă, adică de fabricarea prin mijloace rituale a unor multiple identități, În vederea vindecării, divinației sau alungării duhurilor rele. Dificultățile acestei tipologii, ca și ale oricărei tipologii a universului ceremonial, derivă din polivalența riturilor sau a elementelor lor constitutive: sacrificiul poate apărea În rituri de vindecare, În acte magice de influențare a fenomenelor meteorologice

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
prin mijloace rituale a unor multiple identități, În vederea vindecării, divinației sau alungării duhurilor rele. Dificultățile acestei tipologii, ca și ale oricărei tipologii a universului ceremonial, derivă din polivalența riturilor sau a elementelor lor constitutive: sacrificiul poate apărea În rituri de vindecare, În acte magice de influențare a fenomenelor meteorologice, În diferite ceremonii religioase sau În rituri politice. Elemente specifice riturilor de trecere apar și În șamanism, și În vindecarea magică, și În riturile politice, și În carnavaluri etc. Pentru a depăși

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
riturilor sau a elementelor lor constitutive: sacrificiul poate apărea În rituri de vindecare, În acte magice de influențare a fenomenelor meteorologice, În diferite ceremonii religioase sau În rituri politice. Elemente specifice riturilor de trecere apar și În șamanism, și În vindecarea magică, și În riturile politice, și În carnavaluri etc. Pentru a depăși aceste dificultăți, unii cercetători au oferit tipologii ale riturilor Întemeiate pe identificarea unor axe integratoare. Astfel, L.-V. Thomas (1991, pp. 382-383) consideră că riturile pot fi: a

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
stăpânirea unor forțe supranaturale. Pentru a atinge acest scop, actele magice fac apel la mijloace „oculte”, diferite de cele ale muncii de zi cu zi, puțin accesibile Întregii societăți. Magia include numeroase forme de ritual, cum ar fi vrăjitoria, șamanismul, vindecarea magică, practicile divinatorii etc.; b) ofrandele și sacrificiile: definite ca un sistem de acțiuni ceremoniale prin care se creează o relație specifică Între doi termeni (de obicei, unul din planul uman și altul din planul supranatural) prin intermediul unei entități Înstrăinate

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
câștigarea și impunerea puterii, deoarece generează ierarhii și definește ordinea hegemonică (vezi M. Coman, 2003). Universul magieitc "Universul magiei" Definiții și tipologiitc "Definiții și tipologii" Sistemul magiei este complicat și eterogen: el cuprinde o mare varietate de manifestări (ghicirea viitorului, vindecarea, stăpânirea demonilor și a altor forțe malefice, vrăjitoria și contravrăjitoria - adică lupta Împotriva altor vrăjitori - influențarea fenomenelor naturale, controlarea acțiunilor indivizilor etc.) și pune În mișcare numeroase categorii ale gândirii „pre-religioase”(animism și/sau animatism, tabu, totemism, fetișism, mana etc.

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
p. 82). Într-un text clasic, Hubert și Mauss (1996, pp. 65-76) au Împărțit sistemul actelor magice În două mari clase: a) rituri verbale sau incantații (jurămintele, urările, blestemele, interjecțiile etc.); b) rituri manuale (cele care implică și acțiuni - divinație, vindecare, vrăji, acte de protejare magică etc.). Dicționarul de etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
sistemului magic. Unii autori folosesc adesea termenii magie și vrăjitorie ca sinonimi. Alții disting Între magia (care include și vrăjitoria) din societățile simple și vrăjitoria din societățile europene medievale și postmedievale. Unii individualizează diferitele forme de exercitare a magiei - precum vindecarea magică, divinația, vrăjitoria, În timp ce alții le identifică sub o singură denumire (de obicei, fie magia, fie vrăjitoria). Unii autori consideră cultele magico-religioase drept elemente componente ale sistemului magic, alții le individualizează, tratând, spre exemplu, șamanismul sau voodoo ca sisteme autonome

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
sistemului magic, alții le individualizează, tratând, spre exemplu, șamanismul sau voodoo ca sisteme autonome, uneori chiar ca o formă specifică de religie. Din rațiuni didactice, consider că riturile magice pot fi grupate, În funcție de obiectivele lor, În câteva familii: rituri de vindecare, rituri de divinație, vrăjitoria (modificarea fenomenelor din natură și a comportamentului oamenilor) și șamanismul (o sinteză a tuturor activităților magice, cu accent aparte asupra comunicării cu lumea ocultă În stări de transă). De asemenea, cred că, indiferent de formele diverse

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
magice provin adesea din comunități cu statut social minor. O caracteristică majoră a sorcery este ambivalența ei. Ea este protectivă și distructivă, iar combinarea acestor forțe este o componentă esențială a puterii ei. Acesta este un aspect specific, de exemplu, vindecării, care folosește otrăvuri pentru a Însănătoși. Ambiguitatea profundă a sorcery este relevată și de imaginea ei de acțiune transgresivă și violentă, de forță capabilă atât să Încalce granițele dintre persoane și grupuri, cât și să le confirme și Întărească (B.

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
parte importantă a tehnicii moderne. Credința În divinitate nu este necesară. ș...ț Scopul principal nu este, deci, să se arate supunerea față de divinitate, ci să se cultive puterile personale de autocontrol și autocunoaștere, precum și de clarviziune, profeție, psihokinezie și vindecare psihică. Divinațiatc "Divinația" Divinația este o activitate magică asociată cu situații de incertitudine, În care interpretarea evenimentelor și luarea unei decizii nu se mai pot baza pe rutinele existente. De aceea, ea apare ori de câte ori indivizii sau comunitatea se confruntă cu

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
luarea unei decizii nu se mai pot baza pe rutinele existente. De aceea, ea apare ori de câte ori indivizii sau comunitatea se confruntă cu un pericol sau presimt o posibilă confruntare. Ceea ce Înseamnă că divinația este frecvent asociată cu celelalte activități magice (vindecare, vrăjitorie de apărare, șamanism etc.), pe care le precedă sau pe care le duce la bun sfârșit. Așa cum observa Victor Turner (1968), divinația se referă atât la evenimente din viitor, cât și la fapte din trecut: o boală poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
actelor divinatorii din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse sub un blid, aflarea prognozei meteorologice din cele 12 foițe de ceapă cu sare puse pe geam etc.) sau pot să apară ori de câte ori este nevoie. Vindecarea magicătc "Vindecarea magică" Tehnicile de Însănătoșire magică sunt strâns legate de celelalte manifestări specifice universului magic: vrăjitorie, divinație, controlarea forțelor oculte ale naturii. Studiile consacrate acestui complex ritual arată că, În societățile simple, oamenii asociază boala trupului cu alte tipuri

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
din noaptea de Anul Nou specifice folclorului românesc: aflarea ursitului din obiectele ascunse sub un blid, aflarea prognozei meteorologice din cele 12 foițe de ceapă cu sare puse pe geam etc.) sau pot să apară ori de câte ori este nevoie. Vindecarea magicătc "Vindecarea magică" Tehnicile de Însănătoșire magică sunt strâns legate de celelalte manifestări specifice universului magic: vrăjitorie, divinație, controlarea forțelor oculte ale naturii. Studiile consacrate acestui complex ritual arată că, În societățile simple, oamenii asociază boala trupului cu alte tipuri de evenimente

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
și alte categorii care se aplică atât individului, cât și grupului sau elementelor naturale (precum „curățenia” și „spurcăciunea”), sănătatea este definită În și prin sisteme de clasificare specifice fiecărei culturi (M. Douglas, 1975). Interpretările evoluționiste care condamnau asemenea tehnici de vindecare drept „iraționale” și „nerealiste” ignorau exact specificitatea reprezentărilor culturale despre viață și moarte, despre trup și suflet, despre sănătate și boală, despre terapie și vindecare. În bibliografia antropologică, se folosește deseori sintagma „rituri de suferință” (ritual of affliction), propusă de

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
de clasificare specifice fiecărei culturi (M. Douglas, 1975). Interpretările evoluționiste care condamnau asemenea tehnici de vindecare drept „iraționale” și „nerealiste” ignorau exact specificitatea reprezentărilor culturale despre viață și moarte, despre trup și suflet, despre sănătate și boală, despre terapie și vindecare. În bibliografia antropologică, se folosește deseori sintagma „rituri de suferință” (ritual of affliction), propusă de Victor Tuner (1967). Aceasta se referă la suferințele produse de intervenția neașteptată și răuvoitoare a unei puteri (divine sau umane) În viața unei persoane. Intervenția

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
produse de intervenția neașteptată și răuvoitoare a unei puteri (divine sau umane) În viața unei persoane. Intervenția provoacă boli obișnuite sau boli stigmatizatoare (nebunia, spre exemplu) sau alte nenorociri. Pentru a scăpa de ele este nevoie de rituri de purificare, vindecare sau gonire a puterilor malefice. Definiindu-le ca rituri care „vindecă, exorcizează, protejează și purifică”, Catherine Bell (1997, p. 115) consideră că modelul lui Turner poate fi lărgit pentru a include „și alte concepții despre suferință, precum cele pe care omul

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
asupra sa, de tipul păcatului sau al karmei, sau cele care derivă din suferință, precum poluția datorată menstruației, nașterii, morții, suferințe care, deși neutre din punct de vedere moral, solicită totuși rituri de purificare”. Din aceasta perspectivă, conceptul cultural de vindecare se referă atât la maladiile trupului, cât și la cele ale spiritului, iar pe o scară mai largă, la orice rău care afectează o anumită colectivitate. Elementul esențial În această configurație simbolică este „atribuirea” bolii. Credința că bolile apar ca

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
unui număr de 139 de societăți arată că 137 explică anumite maladii prin aceste cauze (D. Levinson, 2004, p. 167). Pentru remedierea situației este nevoie de două operații: una de „ghicire” a cauzelor care au generat suferința și alta de „vindecare”. În unele culturi, ambele operațiuni sunt realizate de același specialist În tehnicile magice. În altele, fiecare operație presupune intervenția altui specialist. După L. Sullivan (1987, vol. VI, pp. 226-228), atribuirea bolii este strâns legată de concepțiile religioase și de constructele

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
de creație corectivă, de bătălie cosmică menită să triumfe asupra și să anihileze puterile primordiale ale răului” (p. 228). După V. Lanternari (1987, vol. IX, pp. 307-308) există două mari paradigme simbolice care explică boala și indică tipul adecvat de vindecare magică: Conform primei concepții, răul provine dintr-o pedeapsă divină pentru un comportament greșit al pacientului sau al unei rude a acestuia. De Îndată ce consecințele acestui act sunt Îndepărtate, vindecarea pacientului poate Începe. Astfel, credințele despre boală sunt intim legate de

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
mari paradigme simbolice care explică boala și indică tipul adecvat de vindecare magică: Conform primei concepții, răul provine dintr-o pedeapsă divină pentru un comportament greșit al pacientului sau al unei rude a acestuia. De Îndată ce consecințele acestui act sunt Îndepărtate, vindecarea pacientului poate Începe. Astfel, credințele despre boală sunt intim legate de valorile sociale sau etice. ș...ț În aceste cazuri, confesiunea păcatelor este o etapă preliminară În procesul de Însănătoșire și, În astfel de sisteme, ființele divine sau spiritele strămoșilor

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
intim legate de valorile sociale sau etice. ș...ț În aceste cazuri, confesiunea păcatelor este o etapă preliminară În procesul de Însănătoșire și, În astfel de sisteme, ființele divine sau spiritele strămoșilor sunt invocate și sunt prezente În timpul procedurilor de vindecare. Conform celei de-a doua concepții, răul și boala sunt cauzate de o acțiune răuvoitoare a unor indivizi, de obicei vrăjitori. Ființele divine nu intervin și numai oamenii pot să contracareze răul, prin procedee magice. În aceste sisteme niciun efort

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
În aceste sisteme niciun efort nu este făcut pentru restaurarea echilibrului social sau etic și singurul lucru important este eficiența magicienilor sau a vrăjitorilor. Cele două paradigme simbolice nu sunt exclusive, ele pot coexista În aceeași civilizație. În folclorul românesc, vindecarea de deochi presupune invocarea și contribuția unor figuri ale religiei creștine (precum Maica Domnului), dar și acte de medicină magică. Vindecarea de răul produs de iele implică o confesiune a Încălcării unei interdicții, urmată de o sumă de procedee magice

[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]