8,935 matches
-
să acționeze pentru asumarea unei identități europene a românilor. În pofida aderării, România continuă să fie un ținut ambiguu, nu doar pentru "vechii" europeni, ci și pentru propriii săi cetățeni. Mereu în întârziere față de Europa Centrală, mereu suscitând îndoieli cu privire la autenticitatea vocației sale europene. Țară latină, dar majoritar ortodoxă, aliată a statelor Antantei în Primul Război Mondial, dar aliată a Germaniei în cel de-al doilea, invadată de Armata Roșie în pofida unui armistițiu unilateral declarat la 23 august 1944, România a devenit
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de Lamartine. / La margine de baltă rațe sălbatice, țipând, colindă, - / dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile uitate ale poeziei sentimentale printr-o fantezie inteligentă” (Eugen Simion). Poetul a tradus (singur sau în colaborare) din lirica elină, latină, canadiană (de limbă franceză), vietnameză, precum și din Rilke (Poemele franceze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
scrieri, în cele din urmă niște naive literaturizări. Primele schițe ale lui C. Mille (în C. apar, sub titlul Spovedania unui om nou, și capitole din romanul Dinu Milian), prea multe din nuvelele Sofiei Nădejde trimit mai curând la o vocație de gazetar insurgent, în război cu societatea, decât la una de scriitor. Doar Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), prozator mai înzestrat, intrat târziu în cercul revistei, reușește uneori ca, în locul solicitării abrupte, nejustificate de solidarizare a cititorului cu teza autorului, să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
590-591; Cornea, Originile, 475-476; Maria Protase, Petru Maior - un ctitor de conștiințe, București, 1973; I. Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele Romei, București, 1973, passim; Macrea, Contribuții, 31-47; Dicț. lit. 1900, 535-538; Serafim Duicu, Pe urmele lui Petru Maior, București, 1990; Mazilu, Vocația, 131-139; Dicț. esențial, 474-477. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
1997) Schimbarea socială, în Tratat de sociologie, coord. Raymond Boudon, Humanitas, București Vlăsceanu, M. (1993) Psihosociologia organizațiilor și conducerii, București, Editura Paideia Zeitlin, I. M. (1987) Ideology and Sociological Teory, Englewood Cliffs, NJ: Pretince Hall Weber, M. (1992) Politica, o vocație și o profesie, București, Editura Anima Weber, M. (1993) Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas Yukl, G. (1981) Leadership in Organization, Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall Yin, R. (1993) Applications of case study research. Newbury Park, CA: Sage
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în masă își arată intențiile pragmatice urmărite de autoritățile statele în expresia regală atribuită lui Frederic cel Mare, care făcea limpede că "Nu aducem niciun beneficiu nici individului și nici societății dacă îl educăm pe acesta dincolo de limitele clasei și vocației sale sociale, dacă îi dăm o cultivare pe care nu o va putea folosi, și dacă trezim în el pretenții și nevoi pe care locul său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
educațional (gimnaziu și liceu). Istoriei îi este acordată sarcina cardinală în împlinirea scopului de căpetenie al învățământului: formarea bunului cetățean, i.e., plămădirea românului educat în spiritul național devotat cu abnegație neamului și statului. Reforma haretistă a presupus o redescoperire a vocației naționaliste a școlii românești. Prefigurând sentința ce avea să fie pronunțată de către A. Malraux, Haret a proclamat "Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului învățătorilor din iulie 1905). Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doctrinar pe care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea doctrinară a antipatriotismului socialist. Personaj controversat până la extrem, provocateur prin vocație și demagog exersat în artificii retorice, Hervé și-a asigurat notorietatea publică printr-un gest profanator care a oripilat sentimentele pătrunse de smerenie ale patrioților francezi: a arborat drapelul național - tricolorul - într-un morman de bălegar. Scrierile sale violente la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR nu este deloc surprinzătoare, ținând cont de rădăcinile interbelice ale acestor afinități doctrinare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dar nici "nu există, de fapt, o istorie numai a românilor sau numai a americanilor" (Mitu et al., 1999, p. 5; Petre et al., 2008, p. 2). Noua misiune a manualelor devine aceea de a-i convinge pe români de "vocația lor europeană" (Brezeanu et al., 2000, p. 7) și chiar de destinul lor european. Manifestul europenist la care aderă explicit majoritatea volumelor didactice face ca "pretudindeni în manual[e] să fie subliniată dimensiunea culturală a încercărilor românilor de a se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
majoritatea volumelor didactice face ca "pretudindeni în manual[e] să fie subliniată dimensiunea culturală a încercărilor românilor de a se înscrie în istoria Europei" (Dumitrescu et al., 1999, p. 3). Dacă românii nu au reușit întotdeauna să își afirme plenar vocația lor europeană, aceasta s-a datorat faptului că "s-au aflat multă vreme în aria de dominația a unor puteri străine de civilizație europeană, cum au fost Imperiul Otoman sau Uniunea Sovietică. Dar îndată ce au reușit să se emancipeze de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
creștinismul, "a doua noastră durabilă relație cu Europa" pe durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
realitățile mundane ale existenței cu franchețe, delicatețe, inteligență și uimitoare indulgență. Aceste calități și o devoțiune plină de pasiune pentru literatură dau viață tuturor operelor acestui mare om de litere pentru care poezia era, în sensul deplin al cuvântului, o vocație.”9 Operele celor doi scriitori prezintă nu doar o diversitate tematică remarcabilă, ci și o largă paletă de specii literare abordate. „Operele lui Boccaccio cuprind literatura medievală, dar și pe cea antică, proza și poezia, epicul și lirica, latina și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce va domina Europa pentru două sau trei secole de acum în acolo.” 14 Autorul Decameronului a respins cu desăvârșire, încă din tinerețe, orice activitate ce îl lega de lumea practică, comercială, a studiat dreptul, dar fără a manifesta nicio vocație, preferând lumea studiului individual al literelor. Deși tatăl său ar fi dorit ca el să urmeze o carieră în domeniul comerțului, care se dovedea la vremea 12 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 13. 13 Giovanni Boccaccio, Viața lui Dante, traducere de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
comerțului, care se dovedea la vremea 12 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 13. 13 Giovanni Boccaccio, Viața lui Dante, traducere de ștefan Crudu, Editura Humanitas, București, 2005. 14 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. (trad. n.) 17 respectivă foarte profitabilă, totuși vocația lui Boccaccio a fost, indiscutabil, aceea a literaturii, așa după cum afirmă și într-un pasaj autobiografic din Genealogia deorum gentilium: „Nu știu care este vocația altora, dar a mea, așa cum s-a arătat încă din pântecele mamei mele, este clar studiul poeziei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Humanitas, București, 2005. 14 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. (trad. n.) 17 respectivă foarte profitabilă, totuși vocația lui Boccaccio a fost, indiscutabil, aceea a literaturii, așa după cum afirmă și într-un pasaj autobiografic din Genealogia deorum gentilium: „Nu știu care este vocația altora, dar a mea, așa cum s-a arătat încă din pântecele mamei mele, este clar studiul poeziei. Pentru aceasta, cred, am fost născut... Îmi amintesc perfect că, înainte de a împlini vârsta de șapte ani, fără să fi citit vreo poveste
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
476, adică nu jura în nici un fel, deoarece Seinte Loy, potrivit legendei, a refuzat să jure într-o împrejurare când regele Dagobert i-a cerut aceasta.477 Stareța nu crede așadar cu sfințenie în nimic, nu are convingeri puternice în ceea ce privește vocația monahală, se retrage din fața oricărei mărturisiri vădite de credință. Se dovedește, în schimb, extrem de manierată („La mese-avea aleasă-apucătură:/ N ar fi scăpat un dumicat din gură/ și nu-ntingea adânc cu deștu-n zeamă;/ Iar când ducea sub nas băga de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului. „Deși era o femeie rafinată, era departe de perfecțiune în vocația aleasă, aceea de stareță.”485 Personajul feminin aparține unei stări sociale privilegiate, este bogată și i se aduce mereu laudă sau i se fac reverențe. Descrierea pe care i-o realizează naratorul este detaliată.486 „Chaucer știe să creeze complexitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
credința pioasă scoate în evidență violența religioasă, are o delicatețe emoțională deosebită. Personajul feminin nu poate da un sens, nu poate explica sau înțelege, tot ceea ce îi este caracteristic ține de sentiment, de trăire. Autorul satirizează o viață și o vocație care sunt vide, lipsite de un fundament real, de profunzime.502 Iar acest aspect ne-a determinat să o încadrăm în tipologia donnei demonicata, însă, ca și alte personaje feminine din această categorie umană, nu este malefică, ci doar coruptă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
London, Hodder and Stoughton, 1976, p. 61. (trad. n.) 526 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 320. 142 Cea de-a doua povestire ar părea, la o primă analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
duc de fiecare dată în eroare. Uneori chiar gradele de rudenie sunt eludate, deoarece instinctul devine mai puternic decât rațiunea (VII. 3): călugărul Rinaldo, „băiat frumos și de neam bun”545 (din nou atribute pe care nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
548), iar apoi, pentru a nu fi bănuiți de soț, inventează un descântec prin care pretind că l-au salvat pe copil. De naivitatea unei tinere, necunoscătoare a pericolelor vieții, dar dornică a îmbrățișa credința creștină, fără a avea o vocație autentică, profită, de această dată 540 Ibidem, p. 260. 541 Ibidem. 542 Ibidem. 543 Ibidem, p. 265. 544 Ibidem, pp. 303-304. 545 Ibidem, vol. II, p. 169. 546 Ibidem. 547 Ibidem, p. 170. 548 Ibidem, p. 172. 148 (III. 10
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mod vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răbdător și milos, îngrijindu-se în mod deosebit de enoriașii săi pe care îi păstorea cu folos, dând întâi exemplu personal prin faptă și apoi predicând oamenilor. Devine primul membru al Bisericii care își îndeplinește misiunea nu pentru bani, ci din vocație, care nu căuta slava proprie, ci îndreptarea reală a celor vinovați de păcate, față de care manifesta o blândețe unică, dovedindu-și astfel realele calități duhovnicești și certificând concluzia naratorului: „Mai bun pe lume popă cred că nu-i”560. „Preotul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]