828,913 matches
-
la 22 decembrie 1989 ar fi devenit caducă. Contra-manifestația organizată de CFSN nu reușește să ocupe spațiul din fața Guvernului, în contrast cu marele succes al mitingului opoziției, care mobilizează o mulțime impresionantă în Piața Victoriei. Acest prim eșec provoacă două consecințe de mare importanță: constituirea CPUN și prima „mineriadă”.Pe plan extern, evenimentele din 28 și 29 ianuarie 1990 nu au stârnit un ecou pe măsura semnificației lor. Opinia internațională, încă sub șocul „Revoluției în direct”, era dispusă să acorde guvernării provizorii un
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
s-a născut la 19 noiembrie 1951, în familia cu cinci copii (trei băieți și o fată) a unui învățător și colhoznic din satul Colonița, localitate cu circa 3.000 de locuitori, situată în apropierea Chișinăului. Unul dintre frații mai mari, Gheorghe Ghimpu, datorită activității și convingerilor politice a fost declarat disident antisovietic în anii ’70, din acest motiv fiind trimis, între 1972 și 1978, într-un lagăr de concentrare în Siberia. Gheorghe Ghimpu a rămas un luptător pentru cauza românească
Mihai Ghimpu – lider dedicat valorilor naţionale by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296503_a_297832]
-
Aflați la câteva decenii de noul început epocal al existenței noastre mulți oameni se întreabă, pe bună dreptate, cu ce însemne rămânem ca să ne amintească de zilele noastre. Evident că nu poate fi vorba de mari spitale, de instituții speciale pentru creșterea și educația copiilor, de școli superamenajate. Nici vorbă de așa ceva... Și din nou a trebuit să ne întoarcem la statuile trecutului. Pe parcursul ultimei sute de ani am avut parte de numeroase statui, unele chiar
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
și mă gândeam: dacă ne-am propune să sugerăm imortalizarea unora ce se mișcă vioi pe scena noastră politică și socială, cam cum ar trebui să arate statuile acestora? Dreapta judecată s-a lovit de o dilemă existențială, din cauza numărului mare de „figuri” ce abundă pe scena politică românească, mai cu seamă prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri, foști patrioți și actuali patrioți, avocați, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
figuri” ce abundă pe scena politică românească, mai cu seamă prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri, foști patrioți și actuali patrioți, avocați, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Mai întâi mi-am îngăduit să îmi imaginez statuia din
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
și actuali patrioți, avocați, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Mai întâi mi-am îngăduit să îmi imaginez statuia din piatră ponce a tehnocratului Cioloș, om cu fața inertă purtând în mână, cu mândrie ca semn distinct o ruletă aurie... pentru a măsura competența
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
Dinu Flămând Antonio Gamoneda, născut în 1931 la Oviedo, în partea centrală a provinciei asturiene, ultimul poet laureat al prestigiosului premiu Cervantes, este probabil și cel mai mare poet al Spaniei de astăzi. În deceniile de la mijlocul veacului trecut, el militează în grupări antifranchiste și manifestă puternice simpatii de stânga. În numeroase poeme apar sugerate figurile unor militanți antifranchiști și o atmosferă de teroare, cu trădările, disperarea, complicitățile
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
spiritul tău. Oare mai țipă-n răcoarea serii acele neobosite păsări? Nu, nu sunt ele și nu sunt nici acele mame obișnuite cu furia, agile dinaintea unor ziduri însângerate; și nu e nici acea umezeală stoarsă ochilor ce deveniseră foarte mari holbându-se deasupra cadavrelor prea iubite după cum nu sunt nici alcovurile iluminate până în zorii zilei. Ni e niciunul din acele voaluri pe care le puneai peste inimă. Înconjurate de muguri negri, ca frasinul în zilele jelaniei sale, vezi acele mormane
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
Securitatea îi considera pe scriitori elemente atât de ostile și de primejdioase. Există o anumită discrepanță între actele și, aproape numai, vorbele majorității scriitorilor și riscurile presupuse de regim. Discrepanța e frapantă în cazul lui Nichita Stănescu. Nu numai că marele poet nu și-a manifestat niciodată public nemulțumirea sau, cu atât mai puțin, ostilitatea, dar a făcut destule gesturi de obediență, în viață, ca și în operă, ca să nu dea motive Securității să-i deschidă dosar în mai 1970 și
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
să cred cu ce nimicuri s-au ocupat vreme de decenii zecile de gradați, de la locotenenți la generali, vârându-și cizmele în intimitatea unui poet care trăia exclusiv în lumea fantasmelor lui. Aurel Covaci merita într-o măsură ceva mai mare supravegherea Securității. Nu am cunoștință, și Stela Covaci nu ne lămurește, ce împortanță aveau întâlnirile lui cu Alexandru Zub și cu alții de la finele anilor 1950, care i-au condus la arestare și condamnare. Din perchiziții și anchete, nu rezultă
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
supravegherea Securității. Nu am cunoștință, și Stela Covaci nu ne lămurește, ce împortanță aveau întâlnirile lui cu Alexandru Zub și cu alții de la finele anilor 1950, care i-au condus la arestare și condamnare. Din perchiziții și anchete, nu rezultă mare lucru. Procesul-verbal din 14 martie 1958, cu ocazia perchiziționării domiciliului, nu îndrituia câtuși de puțin organul de Securitate să tragă concluzia deținerii unor documente compromițătoare. N-am spațiul necesar ca să-l reproduc. Îl găsiți (dacă găsiți cartea Stelei Covaci, editată
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
sau Rîța Hayworth, toți actori, care au contat, înainte de orice, pe ținerea de minte, apoi politicieni că Ronald Reagan și Margaret Thatcher (care, cu siguranță, nu se va recunoaște în Meryl Streep, interpreta rolului ei în filmul „Doamna de Fier”), marele boxer american, fost campion al lumii, Sugar Ray Robinson și alții. Cine cumpăra editură franceză Flammarion? Nu e prima oara în ultimul deceniu cand se zvonește că Editură Flammarion e de vanzare. Editură a fost cumpărată în 2000, cu 183
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
spor! Ieșind atuncea Thisbe din tufiș, Pe unde se-ascunsese, luă cuțitul Lui Pyram și se-nfipse în tăiș, Murind și ea. Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
e plină și de aceea nu i se văd coarnele pe discul lunar. FLAMÂNDU: (în rolul Clar de Lună) Acest fanar e Luna, cea cu coarne... Iar eu sunt omul ce se vede-n Lună... TEZEU: Asta e cea mai mare greșeală dintre toate. Omul ar trebui să stea înăuntrul felinarului. Cum altfel s-ar putea el numi omul din Lună. (...) FLAMÂNDU: Atât vreau să vă spun domniilor-voastre că felinarul este Luna, că eu sunt omul din lună, că acest tufiș
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
ca Pyram) O, lună, raza ta de soare-i faină. Îți mulțumesc pentru lumina bună Prin ea, îndată, voi zări în taină Chipul iubitei și ce vrea să-mi spună. Dar stai! Vai, vai! Ce văd? E bai! Ce nenorocire mare! Ochii văd acum Ce este în drum! Crudă întâmplare! Vălul delicat De sânge-i pătat? Furii din infern veniți! Parce v-arătați Firul să-mi tăiați... Retezați, zdrobiți, striviți! TEZEU: Acest zbucium, și moartea unei ființe dragi pot să cutremure
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
În original e pluralul „thy stones” și s-a sugerat că ar fi o aluzie licențioasă pe care personajul o face involuntar, „stones” însemnând la figurat și „testicule”. 4 Lemandru - Mosor vrea să se refere la Leandru care a traversat marea înot ca să-și vadă iubita, pe Hero. 5 Elena - Fluieraș greșește la rândul lui, confundând-o pe Hero a lui Leandru cu Elena din Troia. 6 Hidrocefal - Mosor vrea să vorbească de Cephalus și Procris, simboluri ale fidelității conjugale. Cephalus
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
După al doilea război mondial, numărul acestora a crescut. În perioada anilor 1925-1939 au plecat în Argentina aproape 10.000 de emigranți din spațiul românesc. Este de semnalat faptul că în perioada interbelică, majoritatea covârșitoare a celor plecați din România Mare dincolo de Atlantic o alcătuiau diverșii alogeni (peste 2.200 de germani, cam tot atâția evrei, circa 1.100 de maghiari etc.). În anii primului război mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
conaționalilor stabiliți în America Latină, în 1928 s-a înființat în capitala braziliană prima Reprezentanță diplomatică a României pe continentul sud-american. În anii 1928 și 1930, la invitația forurilor de specialitate din Argentina și Brazilia, a avut loc o călătorie a marelui savant neurolog român Gheorghe Marinescu. Mesagerul științei medicale românești a ținut o serie de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
să te-așezi la masa libertăților”. Poetul de geniu al comuniștilor greci, suprarealistul deportat în insulele de tristă memorie: Yaros, Leros și Samos, prietenul bolnav de plămâni al lui Eugen Jebeleanu, și-al Ninei, femeia cu figură de Dante, primul mare ctitor al Antologiei poeților noștri, m-a îndemnat să traduc, printre atâtea mesaje și corespondențe ciudate, versurile-acestea, adresate unui frate din viitor: „De n-aș fi știut că m-aștepți într-o zi nimic nu spuneam, niciodată n-aș fi
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
vieții și artelor moderne și moderniste, privind dincolo de lucruri și logica lor simplă, moștenitor, după două milenii și jumătate, al neuitatei poete a iubirii, Sapho din Lesbos, el, Odisseas Elytis, ultimul grec încununat cu laurii Nobel, înnobilând el însuși marea poezie a lumii, mi-a dat dezlegarea să-i deslușesc în română „Variațiunile pe o rază”, să mă încânte și pe mine „Maria Norilor”, să mă îmbolnăvesc și eu de „Melancolia Egeei”, să-mi tulbur mințile cu acest „Rodiu nebun
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
împodobește cu șapte feluri de aripi Înconjurând soarele veșnic cu o mie de prisme Toate-orbitoare, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-nvâlvoră coama cu sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi, este rodiul nebun În gura mare strigând speranța ce încă răsare? Spuneți-mi, este rodiul nebun cel ce salută până departe Scuturându-și năframa frunzelor de foc răcoros O mare gata să nască vapoare o mie sau două Cu valuri ce pleacă de-o mie sau
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi, este rodiul nebun În gura mare strigând speranța ce încă răsare? Spuneți-mi, este rodiul nebun cel ce salută până departe Scuturându-și năframa frunzelor de foc răcoros O mare gata să nască vapoare o mie sau două Cu valuri ce pleacă de-o mie sau două de ori Spre țărmuri nebănuite, spuneți-mi este rodiul nebun Ce face să scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul albastru-al înaltului care se-
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj elementar a foștilor „lucrători cu munca politică”, așa cum erau categorisiți ziariștii în acei ani, proveniți în marea majoritate dintre muncitorii fruntași în producție, absolvenți de școli profesionale și, pe ici pe colo, câte un fiu de funcționar de la oraș sau sat, din așa-numita categorie „mic burgheză”. Au existat însă perioade, unele mai scurte, altele ceva mai
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
acuma Pârâul și Dumbrava sunt mute, iar lucrurile cele mai însemnate, cele asemeni nouă, sunt aruncate în osânza topită a celui mai necurat Patruped - Decât să asediem urechile baricadate, mai bine să ne dăm mâna, punându-ne lacăt gurii, în marele martiriu al omletei. TOLNAI OTTÓ nici astăzi nu pricep totul iar am chef de-o evadare deși micuța asistentă i-a spus maică-mii sau poate că mama nu mai există de mult că sunt numărate n-am auzit ce
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe zid și ferestre mari întru lauda meseriei apuse a mecanicilor e năpădită de iarbă sau răsare din iarbă ca o catedrală ca un prun în floare ca flocii înspumați dintre picioarele tale răscrăcărate azi e nelocuită ce-i drept cheia e-n broască pe
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]