828,913 matches
-
1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit Ștefan cel Mare ca răsplată pentru vitejiile lui.
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
FRAȚII MIRCEȘTI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele satului.
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
ȘTEFAN VODĂ ȘI TURCII <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
Neamț, 1924, pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește pară mare: Vin turcii de prăpădesc Pământul moldovenesc! Ștefan Vodă Domn cel Mare Ca un zmeu șade călare Și mereu mi-i tot pândește Și pe noapte mi-i cosește! Și mi-i bate, și-i omoară De se duce vestea-n
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește pară mare: Vin turcii de prăpădesc Pământul moldovenesc! Ștefan Vodă Domn cel Mare Ca un zmeu șade călare Și mereu mi-i tot pândește Și pe noapte mi-i cosește! Și mi-i bate, și-i omoară De se duce vestea-n țară!
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice că ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. Odorul acesta se păstrează în
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice că ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. Odorul acesta se păstrează în muzeul din București.
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean numit MICȘUNĂ a cărui parte de moșie se numește și astăzi Micșurești.
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]