828,913 matches
-
și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
CERDACUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei, avea locul său de pravăț înspre partea de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
de miază-noapte și asfințit al târgului, unde este un loc deschis și aici năvăleau dușmanii: din pricina asta piscul purta numele de „Cerdacu lui Ștefan-Vodă”, din locul acesta se vede înspre Prut și până cine știe unde peste Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort într-o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare, pe Valea lui Ștefan-Vodă. Acest stâlp se află în comuna Moșna, ținutul Fălciului.
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
MOVILA LUI BURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.122) Cică erau doi frați, unul bogat și celălalt sărac. Când se ducea cel sărac la cel bogat ca să-i dea
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83504_a_84829]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se deie de știre din bună vreme. o) Aproape de satul Solești, comuna Solești, ținutul Vaslui, sunt 2 movile, care ar
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
BISERICI ȘI MÂNĂSTIRI ÎNTEMEIATE DE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
BISERICI ȘI MÂNĂSTIRI ÎNTEMEIATE DE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea Dobrovățul, din ținutul Vaslui, îi făcută de Ștefan cel Mare în anul morții.
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea Dobrovățul, din ținutul Vaslui, îi făcută de Ștefan cel Mare în anul morții.
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
MOVILA LUI BURCEL (variantă) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 240. footnote> (Constantin Gavrilescu, ziarul Cronica București) Domnul Ștefan cel vestit! Domnul cel nebiruit. Domnul Ștefan, Domn cel Mare Care-n lume samăn n-are, Din ograda curții lui La biserică în Vaslui; Când aproape de intrare S-auzi în depărtare, Un glas ce striga tare: - Hăisa, ceală, bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]