828,913 matches
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
drumurile de pe coastele dealului, pentru ca să se adăpostească și să se apere mai bine de vrăjmași. Oamenii care n-aveau copii, fugeau de ceilalți, pentru ca să nu fie obliciți de tătari, după plânsul bieților prunci. În vremea tătarilor, pogorându-se o fată mare de dealul Taberei, ca să ia apă de la fântâna Gâdesei, a ucis cu cobilița pe un tătar, numai dintr-o singură lovitură. La locul Gorunii, au avut tătarii o arie de aramă. Pe podișul Taberei, la capătul râpii Turului, au fost
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
PURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (I.Neculce, Letopiseț, vol. II, ed. a doua, f.181) Ștefan-Vodă cel Bun, vrând să meargă la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (I.Neculce, Letopiseț, vol. II, ed. a doua, f.181) Ștefan-Vodă cel Bun, vrând să meargă la biserică într-o Duminică dimineața la liturghie, în târg la Vaslui, a auzit un glas mare de om, strigând să aducă boii la plug. Și mirându-se ce om este acela ce ară Duminica, îndată a trimis în toate părțile ca să-l găsească pe acel om, să-l aducă la dânsul: și l-au aflat pe
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
ROMÂNIA ESTE GRĂDINA MAICII DOMNULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
MARIA SUTAȘULUI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 83. footnote> Maior Elefterescu Fiică, soră și femeie de ostaș, Maria, de la moartea bărbatului său, intră în oștire, unde tatăl său, bărbatul său și frații săi, muriră de mâna vrăjmașului Avea 20 de
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
împlinită și Maria rămase în urma oștirii. Aici ea se deosebi din nou, când văzând rănit de moarte pe un comandant și strângând 120 de femei de prin sate, cără toată noaptea muniție și hrană, la Cănțălărești (Vaslui), unde Ștefan cel Mare bătu 120 mii de turci. Mai târziu, la Valea-Albă (Neamț), ea intră iarăși în luptă, și pe când mânuia un tun, a fost rănită greu și silită să iasă din luptă. Din acest război, i s-a dat gradul de cinste
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
un tun, a fost rănită greu și silită să iasă din luptă. Din acest război, i s-a dat gradul de cinste, făcând-o Sutaș (Căpitan) și Vodă a oprit-o la curtea domnească printre boieri, unde a fost la mare cinste până la moartea sa.
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui”, grăi Ștefan inimoșilor săi oșteni din jurul lui. Sultanul turcesc avea la îndemână călăreți neîntrecuți, pe cai arăbești iuți ca săgeata; tunuri îndemânatice cărora cele mai mari cetăți nu le stătuse în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
Iar Ștefan s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot așa cum pornise, și a înge- nunchiat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruință. A chemat în jurul său pe toți vitejii de la Podul Înalt, le-a dat ranguri mari în oștire, făcând boieri pe plugarii săi. Le-a poruncit să postească toți, cum va face și el timp de patru zile, numai cu pâine și cu apă. A dat veste în toată țara, ca nimeni să nu-i dea
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
RĂPIREA BUCOVINEI ȘI CHIPUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 349. footnote> (M.Eminescu, Scrieri politice și literare, vol.I, f.210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
I, f.210) La Putna, un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest portret (original) el a fost mic de stat, dar cu umeri largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochi mari, plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o amarnică
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]
-
mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stătea odată aninat portretul adevărat al lui Ștefan-Vodă. După acest portret (original) el a fost mic de stat, dar cu umeri largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochi mari, plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o amarnică gândire. Coroana lui avea, deasupra, în mijloc, crucea
R?pirea Bucovinei si chipul lui ?tefan-Vod? by M. Eminescu [Corola-other/Imaginative/83535_a_84860]