828,913 matches
-
footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 298. footnote> (Ioan O. Zugravu, rev. „Albina”, an XIII, f.577) După bătălia de la Podul Înalt (Racova), cea atât de mult vestită a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, el răsplăti, ca după obiceiul lui vechi, vitejia oștenilor din gloată, dându-le pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
fost între dânșii, se întorcea grăbit ca un vârtej așa că ne povestește și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
paloșul său pe Ruxanda, ca și cum ar fi zis: „Nici a mea, dar nici a ta să nu fie!” Iar Mihu, turbat de mânie, s-aruncă precum un leu asupra lui Soleiman și-l ucide cu sabia. Ș-avea Ștefan cel Mare și Sfânt un cal de mânca foc, nu altceva, îl chema Sergan și cu ajutorul și acestui cal, Ștefan a biruit și-a alungat pe turci. Mântuindu-se și lupta aceasta, Ștefan- Vodă s-a bucurat iar câtva timp de
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
ȘTEFAN CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ȘTEFAN CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
de treaba asta. Hăt pe urmă, boierul s-a făcut a ieși și el la clăcași, care se purtau și aici voinicește. Unii secerau de nu le zăreai mâinile, alții legau snopi cât ai clipi din ochi, alții făceau clăi mari, cât ai bate-n palme, alții trăgeau câte un cântec de voinicie de te luau fiori, mă rog, era o treabă și un chef de-ți curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut, făcând chef și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase oastea noastră, și câți au mai rămas teferi n-au
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară românească, cu mari diferențe de concepție și de stil. Așteptăm în continuare numere interesante ale „Actualității Muzicale”, până la anul... 100 cel puțin, cu editoriale preocupate în special de soarta muzicii contemporane românești în concertele și recitalurile din toată țara, cât și cu o
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
cunoscută orchestră de cameră care a evoluat sub bagheta lui Christian Benda, surprinzând însă prin inegalitatea interpretării. Pentru că Uvertura de Martinu a captat prin strălucire, incisivitate și percutanță ritmică, prin densitatea și omogenitatea ansamblului, într-o scriitură bogată și de mare efect, calități regăsite, pe alte coordonate, și în Intermezzi de Enescu, abordate cu sensibilitate și finețe, subliniind linia amplă, elegantă, cu tentă ușor evocatoare, plină de căldură și poate melancolic-visătoare, pentru ca în suita Pulcinela de Stravinski, toate aceste elemente să
Interpretare inegal? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83564_a_84889]
-
Excentricul Nigel Kennedy - artă înaltă pentru fiecare Elena ZOTTOVICEANU Trebuie să recunosc cinstit că la concertul lui Nigel Kennedy m-am dus iritată de înlocuirea de ultim moment a Marthei Argerich (sunt fan Argerich) și fără prea mare recunoștință pentru preluarea concertului de către Kennedy (în paranteză fie spus, gest deosebit de frumos pentru o vedetă ca el). Eram pregătită să reacționez negativ (precizez că nu l-am mai auzit niciodată pe viu) și mă întrebam ce giumbușlucuri va
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
comunicării și sinceritatea într-o trăire totală. Dincolo de publicitate, de miile de discuri vândute, de deschiderea față de celelalte muzici pe care le practică și de excepționala atracție exercitată asupra publicului larg, forța sa artistică este un dat hărăzit doar celor mari. Alături de Kennedy, Filarmonica Regală din Londra sub bagheta lui Charles Dutoit (care s-a adaptat cu mare suplețe fanteziei interpretului) a fost orchestra perfectă care capacitează orice partener. Versiunea transparentă și elegantă dată Rapsodiei I de Enescu mi-a amintit
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
celelalte muzici pe care le practică și de excepționala atracție exercitată asupra publicului larg, forța sa artistică este un dat hărăzit doar celor mari. Alături de Kennedy, Filarmonica Regală din Londra sub bagheta lui Charles Dutoit (care s-a adaptat cu mare suplețe fanteziei interpretului) a fost orchestra perfectă care capacitează orice partener. Versiunea transparentă și elegantă dată Rapsodiei I de Enescu mi-a amintit ntrucâtva de interpretarea plină de culoare a lui Constantin Silvestri. Orchestra, un instrument prețios, extrem de flexibil și
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ȘOLCAN ȚIGANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-a luat să fie fecior în casă, adică să îngrijească de ciubote și de straie. Șolcan se purta bine așa că îi era drag lui Vodă și făcea mare haz de el și de incurile lui, mai ales când era Vodă cam supărat. Într-o seară, când nu era stăpânu-su acasă, Șolcan s-a îmbrăcat frumos și s-a dus să se fudulească la neamuri. Când l-au văzut
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
cuprins Suita nr. 3 de dansuri vechi de Respighi și Concertul pentru orchestră de Paul Constantinescu). O adecvare și acuratețe stilistică fără cusur. Partea a doua a fost consacrată muzicii lui Haydn (lumea culturală comemorează două secole de la moartea primului mare clasic). Coardelor li s-au alăturat două oboaie și doi corni, perfect integrați în sonoritatea și stilul colectivului münchenez. Simfonia nr. 43, “Mercur”, a fost executată de-a dreptul miraculos. În fine, Concertul în do major pentru violoncel l-a
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
corni, perfect integrați în sonoritatea și stilul colectivului münchenez. Simfonia nr. 43, “Mercur”, a fost executată de-a dreptul miraculos. În fine, Concertul în do major pentru violoncel l-a avut protagonist pe Marin Cazacu, aflat în formă de zile mari. La îndreptățitele aplauze insistente ale publicului, domnii (de fapt își justifică apelativul de maeștri) Năsturică Herschcowici și Cazacu au oferit o parafrază a cunoscutei Passacaglii de Händel, cu (alte) variațiuni, extrem de spectaculoase. Să subliniem în încheierea notiței noastre despre acest
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
nefericite motive personale, astfel încât pianistul Alexandr Melnikov a susținut un întreg recital, avantajat și de faptul că în programul inițial erau incluse 4 opusuri de Scriabin, cărora le-a adăugat pagini de Șostakovici. Un repertoriu atât de special, decupat din marea literatură rusă de secol XX, în viziunea unui pianist rus, constituie în sine un punct de atracție, pornind de la premisa că acesta va releva cel mai bine spiritul partiturilor abordate, pe care le înțelege prin prisma propriei structuri slave, cu
Rigoare elevat? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83560_a_84885]
-
publicației atributele unor adevărate PAGINI AURII. Câtă pasiune, inventivitate, ce explozie de resurse în plan muzicologic, beletristic, grafic ne oferă astăzi revista fixând pentru viitor ACTUALITATEA MUZICALĂ. Felicit din inimă colectivul de redacție, pe colaboratori, și urez tuturor în continuare mari succese. Vasile TOMESCU
Adev?rate pagini aurii by Vasile Tomescu () [Corola-other/Journalistic/83614_a_84939]
-
al Universității Naționale de Muzică din București în colaborare cu Romanian Society of Japan (reprezentată de Shimada Kazuko) și Ambasada României în Japonia. Au fost invitați finaliști ai Concursului de Interpretare muzicală “România” de la Tokyo, Japonia - Akane Otsuka, flaut (câștigătoarea Marelui Premiu) și Saori Koike, vioară (laureată), doctoranzi - Alina Balaban, pian - și elevi ai Liceului de Artă din Ploiești - Ioana Enea, pian. Programul festivalului a fost constituit din repertoriu românesc și universal, soliștii prezentând lucrări de George Enescu, Paul Constantinescu, Bela
Festivalul interna?ional "Popasuri enesciene" () [Corola-other/Journalistic/83601_a_84926]
-
în mi bemol major de S.L. Weiss pentru lăuta, ca și acompaniamentul ariei de Monteverdi, au pus în lumina talentul și știința interpretului Luca Pianca de a crea o atmosferă aparte, transpunându-ne în lumea de altădată. O seară de mare muzică, prelungită mult după miezul nopții, încărcată de frumusețe, de poezie și adevărată artă, oferită cu profesionalism și cu o vizibilă pasiune de către ansamblul « Îl giardino armonico », pe care sperăm să-l regăsim și în edițiile viitoare ale Festivalului, pentru că
Farmecul barocului by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83557_a_84882]