828,913 matches
-
fundamentale dintre faptele relatate într-o legendă și cele petrecute în realitatea istorică. În cea dintâi se conturează elementele de cronologie, înscrierea exactă în spațiul geografic sau numele reale ale personajelor evocate. Legenda se concentrează numai asupra elementelor esențiale de mare importanță și conținând învățăminte etern valabile, indiferent de timpul și locul în care se petrec. Uneori în legende vom întâlni și date precise, pe care le vom valorifica prin documente istorice, alte situații presupun pierderea documentelor sau ignorarea conștientă a
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
viața satului sau explicând unele denumiri de locuri, și legendele istorice naționale, unele învățate la școală de bătrâni în copilăria lor dar care, prin trecerea timpului, s-au încetățenit. Cel mai însemnat loc îl ocupă, desigur, legendele despre Ștefan cel Mare, pe care le pot cunoaște atât prin culegerea lor cât și din alte surse, în primul rând lectura, dar și din filme, emisiuni TV. Dar, prin chiar faptul cunoașterii și circulației lor, legendele despre Ștefan cel Mare, devin o componentă
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
despre Ștefan cel Mare, pe care le pot cunoaște atât prin culegerea lor cât și din alte surse, în primul rând lectura, dar și din filme, emisiuni TV. Dar, prin chiar faptul cunoașterii și circulației lor, legendele despre Ștefan cel Mare, devin o componentă a folclorului local, se integrează tradițiilor istorice ale satului, participă la formarea mentalului colectiv. De aceea elevii vor culege toate legendele despre marele domnitor aflate în patrimoniul spiritual al sătenilor. Modalitățile apropierii lor de această măreață imagine
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
emisiuni TV. Dar, prin chiar faptul cunoașterii și circulației lor, legendele despre Ștefan cel Mare, devin o componentă a folclorului local, se integrează tradițiilor istorice ale satului, participă la formarea mentalului colectiv. De aceea elevii vor culege toate legendele despre marele domnitor aflate în patrimoniul spiritual al sătenilor. Modalitățile apropierii lor de această măreață imagine a istoriei naționale se cer diversificate. În primul rând trebuie să le fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan cel Mare și Vaslui
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
legendele despre marele domnitor aflate în patrimoniul spiritual al sătenilor. Modalitățile apropierii lor de această măreață imagine a istoriei naționale se cer diversificate. În primul rând trebuie să le fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan cel Mare și Vaslui. Acesta a avut Vasluiul drept a doua capitală după Suceava, aici a petrecut o bună parte din timpul cât a fost voievod, creâdu-și reședința la Curțile Domnești. Se impune o excursie la Vaslui, pentru vizitarea vestigiilor acestora - care
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
mult mai ușor. Ele se referă în primul rând la Bătălia de la Podul Înalt, pe care o situează însă nu cum este acceptat în general astăzi, adică la Băcăoani - Muntenii de Jos, ci la Cănțălărești, în actuala comună Ștefan cel Mare. De fapt tot aici situează bătălia și cronicarul Grigore Ureche. În continuare, legendele prezintă urmări ale bătăliei: locurile pe unde s-au retras turcii și drumurile rămase, ca Tabăra de la Podul Arpașului; morții rămași și soarta acestora, în legătură cu
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
acestora, în legătură cu „Țintirimul din Pungești”; răsplătirea vitejilor în legendele despre Avram Huiban și întemeierea mai multor localități de pe Valea Tutovei și cele despre Radu Bălteanu și sora sa Irina pe „Valea Stemnicului”; prezența legendară a lui Ștefan cel Mare este semnalată în zeci de alte sate unde apare drept întemeietor sau ctitor de biserici; este vorba altădată de cei din preajma sa, cum este cazul cu denumirea Valea Oanei. Imaginea legendară a lui Ștefan cel Mare o regăsim și
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
lui Ștefan cel Mare este semnalată în zeci de alte sate unde apare drept întemeietor sau ctitor de biserici; este vorba altădată de cei din preajma sa, cum este cazul cu denumirea Valea Oanei. Imaginea legendară a lui Ștefan cel Mare o regăsim și în numeroase creații literare, în primul rând, poeziile lui Dimitrie Bolintineanu și Vasile Alecsandri, romanele lui Mihail Sadoveanu. Tradițiile istorice nu sunt numai cele mult îndepărtate în timp, ci și cele mai apropiate de zilele noastre. Aici
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
înscriu relatările despre ultimul război mondial, care însă mai pot fi culese „pe viu” de la puținii veterani rămași în viață și ale căror amintiri nu trebuie să se piardă. În continuare vom prezenta legende izvorâte din faptele lui Ștefan cel Mare pe meleagurile actualului județ Vaslui. Cartea mai cuprinde, în final, un grupaj de imagini ce prezintă aproape toate monumentele, busturile, bassorelief-urile, din județul Vaslui, consacrate lui Ștefan cel Mare. Alături de aceste mărturii sunt prezentate și fotografii din acțiunea organizată de
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
În continuare vom prezenta legende izvorâte din faptele lui Ștefan cel Mare pe meleagurile actualului județ Vaslui. Cartea mai cuprinde, în final, un grupaj de imagini ce prezintă aproape toate monumentele, busturile, bassorelief-urile, din județul Vaslui, consacrate lui Ștefan cel Mare. Alături de aceste mărturii sunt prezentate și fotografii din acțiunea organizată de domnul Andone Gelu, în ziua de 1 Decembrie 2007 (Ziua Națională a României), când au fost vizitate (împreună cu elevii de la Școala Satu Nou, comuna Muntenii de Sus) o parte
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
ȘTEFAN CEL MARE ÎN RĂZBOIUL DE LA 1877 <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 351. footnote> (Carmen Sylva, Din legendele Hohenzolernilor, Biblioteca „Steaua”, București) Era noapte rece, ploioasă și neagră ca păcatul, după lupta sângeroasă de la
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
ȘTEFAN CEL MARE ÎN RĂZBOIUL DE LA 1877 <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 351. footnote> (Carmen Sylva, Din legendele Hohenzolernilor, Biblioteca „Steaua”, București) Era noapte rece, ploioasă și neagră ca păcatul, după lupta sângeroasă de la Grivița. Regele Carol I săvârșise minuni de vitejie cu mica sa
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
tânără și neîncercată va mai avea putere și curaj, după acea lungă zi grea în care a văzut atâția inși căzând? El mai văzuse și că Grivița nu era Plevna, ci mai era o vale între fort și reduta cea mare. Cu inima împovărată de griji stătea acolo. Somnul nu i se lipea de gene, nu luase nimic în gură, căci împărțea toate neajunsurile cu soldații săi. Pe patul săi, în multe nopți a nins și-a viscolit așa de tare
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
un pas îndesat și o arătare ciudată se opri în fața lui. „Nu mai văzuse niciodată această uniformă, doar în icoane foarte vechi: nu era nici rus, nici cazah, nici cerchez; purta o tunică albastră cu șireturi de 84 ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT - legende și povești aur, pantaloni roșii și ciubote galbene. De șold îi atârna un paloș ciudat, care nu era nici spadă, nici sabie. Nu știa ce să creadă de acest oaspete puternic care stătea în fața lui, și cu toate că
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
care stătea în fața lui, și cu toate că era zguduit de-un fior de spaimă neînțeleasă, îndreptă baioneta spre el, cu un puternic: - Stăi! Cine-i acolo? - Român!, veni un glas tunător. - Parola, știi parola? -O știu! - România! zise soldatul. - Ștefan cel Mare, răspunse ciudatul oaspete, fără să șovăiască. Atunci Stan se dete-n lături și fără voie prezintă arma și streinul ridică mâna cu măreție și poruncitor, parcă de când lumea a fost deprins să fie salutat și să mulțumească în felul acesta
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
De ce-mi zici Măria-Ta, mă cunoști pesemne? -„Eu” bâlbâi soldatul, nu, nu știu, te cunosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana sfințită din perete, ca pe crucea bisericii, aș putea să jur că ești chiar Ștefan cel Mare! Atunci streinul puse mâna pe umărul tânărului. - Știam c-ai să mă cunoști! Soldatul se cutremură de bucurie când simți atingerea năzdrăvanului viteaz. Parcă-i curgeau flăcări prin vine, gata să săvârșească nemaiauzite fapte de viteaz, i se părea că
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
se va întâmpla nimic și veți birui! - și cu aceste cuvinte Ștefan se făcu nevăzut în cortul regelui. Stan rămase pe loc, și trecutul trecea pe dinaintea ochilor săi, se gândea la toate acele strașnice războaie ale lui Ștefan cel Mare, cum în 50 de ani s-a luptat și mai totdeauna a fost biruitor și a zidit 40 de biserici, pentru fiecare biruință un altar! De aceea-i cinstit ca un sfânt, marele Ștefan cu brațul puternic, cu inima tare
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Dumnezeu. Stan se gândea la toate acestea, până când veni schimbul gărzii și cum mărețul oaspete încă nu plecase, îl cuprinse jalea la gândul că trebuie să-și părăsească postul. Soldații îl întrebară ce s-a întâmplat. -A venit Ștefan cel Mare. Aceștia se uitară lung la el și crezură că grozăviile de peste zi și spaima nopții l-au scos din minți, el însă-i încredință că-l vor zări pe Ștefan în luptă, căci a venit să apere pe rege și
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
pe drumul cel mai grozav din viața lui. Ci iarăși văzu Stan, pe Ștefan, mergând călare alături de prinț, și nu se temea. Tot drumul, de la Plevna la Nicopole lângă Dunăre era semănat cu trupuri de prieteni și dușmani, cea mai mare parte însă turci care părăsiseră Plevna hămesiți de foame. Zăceau și ședeau trântiți în șir morții, toți înghețați bocnă, înțepeniți pe loc, cum se nimerise. Alții ridicau mâinile spre cer și mureau. La căruțe stăteau caii și cărăușii erau apucați
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
să le ocolească. Deasupra tuturor se-nvârteau în cârduri corbii care curățau locul. Era fioros. În sfârșit, iată Nicopole ajuns, acolo stăteau prizonierii turci în șanțurile întărite și strigau să le dea pâine. Dar pâine nu era, sloiurile erau prea mari, nici o luntre nu îndrăznea să treacă. În noaptea aceea erau să moară cu toții de foame și de ger. Însă Stan, care călărise și el în garda prințului, zări peste noapte pe Ștefan însuși stând de strajă la locuința prințului, îl
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
precum Ștefan, el zidi biserici frumoase-n toată țara, de aceea și Dumnezeu i-a stat aievea în ajutor. Și când după luni de zile, trupele își făcură intrarea triumfală în București, atunci Stan văzu încă o dată pe Ștefan cel mare, ca o umbră ușoară plutind lângă prinț, și un altul veni întru întâmpinarea lor: era Mihai Viteazul, care din depărtare i se-nchinase fratelui său în luptă. Stan purta drapelul și avea pe piept „Crucea Sf. Gheorghe” și „Virtutea militară
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
când aceștia s-adună sub tei și beau tabac în zilele de sărbătoare. Și râd cu toții și zic: -„Ce strașnic povestește! și nu cred nici un dram din povestirea lui, dar copiii cred și se bucură că țara lor are s-ajungă mare și tare, deoarece vitejii trecutului o apără, și sar în foc pentru regele ei”.
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
Brașov, între cei 11 jurați au fost nu mai puțin de... 4 români, dar nici un compozitor!!! Cum este posibil așa ceva? Sigur, ni s-ar putea replica că Paula Seling își compune melodiile, dar aici ne referim la creatori profesioniști, cu mare experiență în domeniu. Ce frumos le-ar fi stat lângă anonimii de peste hotare unor Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Jolt Kerestely, Cornel Fugaru, Marcel Dragomir (La mulți ani, Maestre!), Marius łeicu! Să ne mai mirăm că ilustrul Florin Bogardo se retrăsese
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
cântat o piesă străină și ne-a amintit remarca solistei Alexa, tot de la Chișinu, căreia i s-a acordat cu generozitate Trofeul la festivalul național de la Mamaia, deși nu merita: „Îmi place și țara voastră!”... Ca să iasă la număr, din marea țară cu imensă tradiție muzicală, dar și turistică, Malta, au fost 2 concurenți. Prezentatori? Prezentare? Nu e un secret faptul că TVR nu este în stare să-și crească sau să-și promoveze vedete proprii la capitolul moderatori (uitați-vă
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]
-
la TVR 2. Ne-am temut că va fi „promovată” și colega lui, Andreea Mantea, dar am scăpat, deși poate era mai bine: alături de Temișan și Mihai Constantin („știrist” sobru, evident din alt film) au apărut două fătuci de mai mare râsul, care după ani de antrenamente repetate vor reuși poate să vorbească rapid, coerent și liber și să nu mai spună „gentelmen”! Una dintre ele (a fost așa de bună, încât TVR 1 a păstrat-o și la „Eurovision Junior
C?dere liber? by Ana-Maria Szabo () [Corola-other/Journalistic/83632_a_84957]