11,044 matches
-
ordin mental ale proprietarilor. Acestea se datorează, pe de o parte experienței nefaste trăite în perioada comunistă, iar pe de altă parte faptului că mulți dintre cei care au hotărât să-și lucreze terenurile în asociații după 1990 au fost înșelați de către administratorii acestora. 5. 2. 4 Valorificarea eficientă a producței agricole prin asociere Valorificarea produselor proprii în condiții de eficiență economică este unul dintre factorii hotărâtori pentru creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, indiferent de dimensiunea lor. Dată fiind conjunctura actuală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
gură. În ciuda acestui lucru evident, Julie continuă neobosită: —Nu poți să te măriți cu el. Imaginează-ți cum ar fi - practic, te-ai topi de îngrijorare. În timpul logodnei ar trebui să fii fericită și relaxată. De fapt, aici Julie se înșală. Se pare că toată lumea e complet stresată în timpul logodnei. Chiar e de așteptat să fie incredibil de stresant. Am încercat s-o liniștesc: —Julie, e doar năpădit de griji și epuizat în ultima vreme. Tocmai a terminat campania Luca Luca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Liza Minelli. Partea proastă e că urma să petrec o noapte în cel mai sexy apartament din hotelul Mercer de una singură. Dumnezeule, mi-am zis, probabil viața aduce mai curând cu Fargo decât cu High Society. (Sper că mă înșel, totuși, nu cred că aș suporta toată zăpada aia și hainele alea demodate douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru.) Cred că plângeam de mama focului de câteva minute când am auzit un clic din camera de alături. Am privit îngrozită cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
stai la hotel? — Cineva mi-a spart apartamentul. Mi-a fost teamă să dorm acolo și acum nu pot intra în camera asta blestemată. — Vrei să intri la mine? mă întrebă Charlie, privindu-mă adânc în ochi. Dacă nu mă-nșel prea tare, aș putea să jur că Charlie avea privirea aceea. Glicemia mi-a scăzut instantaneu, pur și simplu, așa cum mi s-a-ntâmplat când l-am văzut pe aeroportul din Nisa. Apoi, s-a-ntâmplat ceva ciudat, cred, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
iubitul prietenei celei mai bune are o aventură? Cu tine. —Charlie! Tu ești prietenul lui Julie! am țipat, sărind din pat. Te-ai culcat cu altcineva. Va trebui să-i spun. E strigător la cer! — Poftim? mă întrebă zăpăcit. —O înșeli, ești un ticălos nenorocit. Dacă eu sau Julie avem vreodată impresia că prietenii noștri ne înșală cu altcineva, ne spunem adevărul una celeilalte. Am jurat. Ca și rezoluțiile Națiunilor Unite, convențiile dintre prietenele cele mai bune rareori permit interpretări flexibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am țipat, sărind din pat. Te-ai culcat cu altcineva. Va trebui să-i spun. E strigător la cer! — Poftim? mă întrebă zăpăcit. —O înșeli, ești un ticălos nenorocit. Dacă eu sau Julie avem vreodată impresia că prietenii noștri ne înșală cu altcineva, ne spunem adevărul una celeilalte. Am jurat. Ca și rezoluțiile Națiunilor Unite, convențiile dintre prietenele cele mai bune rareori permit interpretări flexibile. Nu stabiliserăm ce vom face dacă „altcineva“ este una din noi. Nici măcar Kofi Annan n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
gândește mai mult la bărbați.) — Ridicăm un cort în grădină, cum făcea Jackie Kennedy pe peluza de la Casa Albă. Lordul și Lady Finoulla și-au confirmat participarea, așa că sunt în culmea fericirii. La meteo au anunțat ploaie, dar ei se înșală totdeauna. Mama e regina refuzului de-a crede ceea ce i se spune. În fiecare an a plouat de ziua tatei. În Anglia plouă la aniversarea tuturor, chiar și a reginei. —OK, mamă. Ne vedem sâmbătă seara. Închiriez o mașină de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de tine... Nu cred că ne vom mai putea vedea vreodată, mă întrerupse Charlie. —Serios? —E foarte puțin probabil, îmi răspunse. Ești o fată îngrozitoare. — Îmi pare rău, am șoptit tristă. Mi-am ridicat privirea spre el. Dacă nu mă-nșelam, avea o privire poznașă. Îți râzi de mine! am exclamat, râzând. Crezi că vei putea vreodată să ierți o persoană atât de îngrozitoare ca mine? — Bine’nțeles că te iert. Cum aș putea să nu te iert când porți așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
punguța cu tutun și și-a rulat o țigară cu degetele lui mari. M-am gîndit că poate știa deja despre relația mea de rudenie cu Frank. — Frank? Am lucrat la motorul bărcii lui de nouă metri. Dacă nu mă-nșel, nu m-a plătit nici pînă azi. — E la Închisoarea din Malaga, după cum știți. Dați-mi factura și rezolv eu. — Nu vă faceți griji... pot să aștept. S-ar putea să dureze ceva. A pledat vinovat. Andersson trase din țigara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
direct a unuia dintre participanți.##). El și șoferul, Mahoud, aveau de gînd să ia pe sus o turistă oarecare din Fuengirola și s-o aducă În apartamentul lui. — N-ar fi mers pînă acolo. Voia doar să te incite. — Te Înșeli! exclamă Paula, luîndu-mă de mîini ca o școlăriță serioasă care Întrezărește realitățile lumii din jur la prima ei lecție de biologie. Ascultă-mă, Charles, Bobby Crawford e periculos. El ți-a dat foc la mașină, să știi. — E posibil. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Liniștea deplină din Residencia Costasol părea deja să-i fi Încetinit reflexele și l-am văzut apucîndu-se să-și exerseze lovitura de forehand și diagonalele, sărind ca pe arcuri În așteptarea cîte unui retur imaginar. — Uite-aici... dacă nu mă-nșel, sînt semne de viață. Îmi făcu semn să mă uit spre magazinul de băuturi de lîngă supermarket, În care vreo duzină de clienți se plimbau printre gradene, răcoriți de aerul condiționat, iar tinerele casiere spaniole ședeau În spatele caselor de marcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
parlamentul britanic.##). Trebuie să te vezi cu Betty Shand În legătură cu o mare infuzie de capital. Ne trebuie Încă șase terenuri de tenis, echipament pentru sala de gimnastică și un bazin capitonat pentru copiii mici. Hennessy e de acord. Atunci, vă-nșelați amîndoi. Crawford se Întinse peste umărul meu și trase de volan, făcînd Citroënul să ocolească un biciclist În vîrstă și cam nesigur, care părea că se urcase pe două roți avînd Împresia că bicicleta făcea parte din vreo moștenire folclorică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cunoscuții lui Eduard ce-și dorește de la viață. Mama lui îi păruse, la rândul ei, să știe ce vrea. O considerase, spre deosebire de cum îl vedea pe domnul Scarlat, o persoană plină de forță, având mereu controlul propriului destin. Dar se înșelase, fără doar și poate. Altfel, cum ar fi putut să-și explice îmbrățișarea ei nocturnă cu tânărul ăla foșnitor, cu mutră de boxer, care i-ar fi putut fi fiu? Se dădu jos din pat și deschise larg fereastra. Mijeau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
era să fac? Mă plictiseam, ți am spus, căs cam întruna. Doar când m-am gândit ce moacă distractivă o să faci când o să mă vezi la ușă și-o să-mi auzi propunerea m-a apucat râsul... Și nu m-am înșelat, după cât se vede. Nu vrei să vii cu mine... Ești o cârpă! Hai măcar să tragem o dușcă, să sărbătorim! Se trânti pe jos, în mijlocul holului, așezându-se turcește. Abia atunci observă Eduard că Anda ținea strâns într-o mână o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
dens, cu fulgi care cădeau apatici, pră bușindu-se unul peste altul în straturi groase și neplăcute de zăpadă. Oftă din rărunchi și puse mâna pe telefon, să cheme menajera. Ieși pășind cu băgare de seamă pe trotuar. Nu se înșelase, ningea dens și persistent, straturile de zăpadă creșteau văzând cu ochii și asta îi crea un mare disconfort, mai cu seamă că era și ceață în aer. Dacă sub zăpadă erau ascunse porțiuni de gheață? Putea să alunece, mai știi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sin gură în aceeași casă toată viața ei, scriind poezii. Asta să fi fost soluția? Deodată, i se păruse că aude un zgomot de cheie în broască. Se ridicase de la masă și se îndreptase spre holul de la intrare. Nu se înșelase. Tocmai intra în casă doamna Martin. — Mai am câteva lucruri de luat, îi explicase ea Clarei, arun cându-i acea privire îndepărtată pe care Clara o cunoștea atât de bine. Scuză-mă dacă te-am speriat! Știu că ești singură, dar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și se ivise parcă din pământ profesoara de limba ro mână, ca un monstru dezgustător, care se rățoise batjocoritor la ea, co mentându-i cu dispreț compunerea de la olimpiadă. Clara se încruntă și trase nervoasă din țigară. Oare nu cumva se înșelase crezând atâta timp că plecarea mamei ei declanșase totul, declanșând și în ea marea schimbare, ieșirea din pie lea întoarsă pe dos și intrarea într-o carcasă de tablă? Tatăl ei îi dăduse de înțeles că totul începuse mai devreme
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu jefui ce este al altuia, ci scoate și tu și împarte de la tine! A răcnit Pamfil Duran și a glăsuit: eu n-am ce scoate, fiindcă fac parte din rândurile proletarilor, care nu au decât lanțurile, așa că nu mai înșela masele muncitoare, ci fă bine și împarte, în mod egal, ceea ce porți în traistă! Însă Enea Căpută, dând la iveală traista, care nu arăta mai plină decât o desagă de cerșetor, pe la amiaza zilei, a scuturat-o ținând-o sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înainte de plecare, conținutul buzunarelor și al maletei-diplomat, fie admirabilei și arătoasei patroane de hotel, fie altcuiva, care va fi disponibil și la îndemână, astfel silindu-se să iasă din prăpastia inconștientului și a execrabilei porniri a hoției. Ajunse să se înșele personal de atâta sinceritate avântată, încât propriile aspirații mincinoase începură să-l consoleze pe el însuși, simțind, cu această ocazie, un elan de colosală onestitate. Vladimir, rotind între palme paharul mereu plin, pe care îl lăsa așa din precauția provincialului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de efortul reacomodării la prezentul temporal. Îngăimă, melancolic, mai mult pentru sine însuși decât pentru auditoriu: Cred că m-am întâlnit cu o Fată nemaivăzut de frumoasă și cu tatăl ei, Vânătorul, care poartă numele O'Piatră. Dacă nu mă înșeală intuiția mea naturală, Vânătorul s-a furișat după mine în timpul urcușului. Poate că și acum o fi încă prezent, pe aici, prin preajma noastră. După un scurt moment de cugetare, în timpul căruia își pipăi inelul de platină din ureche, ghidul-șofer o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cimpoaie. Izbucniră răpăiturile aplauzelor venind în valuri din mulțime, dar furnicile-soldați pentru nimic în lume nu și-ar fi răsucit lucioasele lor țeste cu antene, deși ardeau de pofta de a recolta din ochii privitorilor admirația cea multdesmierdătoare de orgolii. Înșelați de tunetul tobelor voinice, cei câțiva nori bucălați, tolăniți leneș sub boltă, se ușurară brusc de poverile lor lichide. Textura firelor de apă și ceața alburie nu mai lăsară să se deslușească translările corpurilor marțiale pe întinsul platou de paradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
caracterizează de loc, dimpotrivă. Tot timpul apăruse calmă și plină de optimism, indiferent care erau dificultățile. Dar dincolo de fireasca îngrijorare la gândul că poate să-l piardă, percepe și altceva. Tonicitatea, punctul ei forte, dispăruse, deși bravează cu succes. Poate înșela pe oricine, mai puțin pe el. Și apoi, de unde această încordare nervoasă, specifică mai degrabă unui om ce trăiește zilnic un pericol major, teribil? Văzuse pe front un astfel de comportament, la soldații reveniți după misiuni îndelungate desfășurate în spatele liniilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu totul nou pentru mine. Sper să nu dezamăgesc încrederea acordată de aceștia. Vă urez succes! Mulțumesc! Rădulescu? Marius Rădulescu? Numele îmi este foarte cunoscut. Fruntea locotenentului căpătă mici riduri fine, sub efortul unui exercițiu de memorie. Dacă nu mă înșel sunteți unul dintre ofițerii români decorați de comandamentul german pentru bravură extraordinară dovedită pe front în luptele contra inamicului nostru comun, bolșevismul. Sunt onorat! Probabil că unui adevărat războinic cum sunteți, departamentul în care activez poate părea plictisitor și prozaic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să fiu lipsit de această conversație intelectuală. Credeam că "arianul" a prins rădăcini la masa noastră, spune Smaranda pe un ton care trădează ușurarea. Continuă cu voce fals dojenitoare, însoțită de o licărire malițioasă a ochilor: Dragul meu, poate mă înșel, dar am impresia că nu agreezi marea noastră aliată, Germania. Zâmbind, Marius se oprește din mâncat. Rostește pe același ton: Dimpotrivă, draga mea, iubesc Germania. Redevine serios. Pentru mine ea reprezintă Schiller, Goethe, Bach. În schimb marele Reich milenar oferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
curând va da în clocot. Și pentru această conjunctură, țara are nevoie de oameni deosebiți. Întoarce capul și privește țintă la interlocutorul său: Iar locotenentul Rădulescu pare a fi cel potrivit. Sper ca timpul să demonstreze că nu ne-am înșelat asupra lui. Jos, în hol, plantonul prezintă lui Marius onorul cu pușca. Răspunde salutului, privind chipul blond, cu obrajii bucălați plini de acnee juvenilă, ce se întrezărește sub cozorocul capelei militare. Afară, pe aleea din fața comandamentului trece în viteză un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]