12,426 matches
-
sînteți! Vă veți pleca în fața mea sau voi muri și nu voi suporta mult timp legile voastre care abrutizează..." în ce privește acea expediție smintită pînă la capătul lumii, unde se va sfîrși viața sa, ea nu are, bineînțeles, nici o legătură cu înțelepciunea pragmatică pe care Pinay se străduie s-o impună la vîrful puterii statale. Privind lucrurile mai profund, ca elemente subiacente, cele două biografii apar, de fapt, ca două sisteme opuse de valori. Personajul Pinay nu este un doctrinar. El rămîne
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tot Pétain și datează din 1940 și 1941). Căminul, flacăra protectoare în jurul căreia te aduni, acoperișul, zidurile, aceste imagini sînt indispensabile unei întregi tematici în cazul de fața hotărîtoare aceea a adăpostului, a refugiului, a protecției 23. Acestei gravitas, acestei înțelepciuni circumspecte a retragerii ilustre, trebuie să-i opunem un alt substantiv, și el împrumutat din vocabularul latin, acela care evocă elanul, îndrăzneala cuceritoare a tinerilor căpitani avizi de o grabnică glorie: celebritas. Arhetipului lui Cincinnatus îi corespunde cel al lui
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
text, se pune problema să abolim de-acum înainte abuzurile unui secol industrial, sursele noului comportament trebuie, inevitabil, căutate în afara civilizației fierului și cărbunelui." Urmează o lungă evocare, pe jumătate duioasă, pe jumătate lirică, a "valorilor de altădată", a "vechii înțelepciuni care se menține departe de autostrăzi", a "limbajului regional", a dictoanelor antice, a "cîntecului plugarilor", a ritualurilor tradiționale, a flăcării focului de lemne și a calităților incomparabile ale ierburilor vindecătoare. Modele trec repede și încă și mai repede trec exprimările
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
restaurarea unui echilibru atît în planul moralei individuale, cît și în cadrul instituțiilor Statului. Se manifestă, în cele din urmă, aceeași obsesie a umplerii unui gol, a evitării unei rapturi, a depășirii unei contradicții... "Dobîndită din experiența și tradiția tuturor popoarelor, înțelepciunea antică a realizat că nici o societate omenească nu se poate nici forma, nici supraviețui dacă religia nu i-ar veghea nașterea și nu i-ar transmite acea putere divină, străină de ceea ce face omul, asigurînd durabilitatea tuturor instituțiilor". Aceste cuvinte
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mijlocul ultimului secol stau mărturie a influenței noii geometrii. Geometria neeuclidiană, cu importanța sa fără egal în istoria gândirii, a fost apogeul a două mii de ani de tatonări în chestiuni logice "inutile". Matematica a oferit astfel încă un exemplu de înțelepciune a gândirii logice, abstracte, nemotivate de considerațiile utilului și încă un exemplu de înțelepciune a respingerii ocazionale a evidenței simțurilor, așa cum ne-a cerut Copernic să facem în teoria sa heliocentrică, de dragul a ceea ce mintea ar putea produce. Comentariu Analiza
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fără egal în istoria gândirii, a fost apogeul a două mii de ani de tatonări în chestiuni logice "inutile". Matematica a oferit astfel încă un exemplu de înțelepciune a gândirii logice, abstracte, nemotivate de considerațiile utilului și încă un exemplu de înțelepciune a respingerii ocazionale a evidenței simțurilor, așa cum ne-a cerut Copernic să facem în teoria sa heliocentrică, de dragul a ceea ce mintea ar putea produce. Comentariu Analiza pe care Morris Kline (1908-1992) o face aici asupra relației dintre geometrie și, în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Karl Popper) în plan social, care să înlocuiască excesele unor transformări radicale (revoluții); cu alte cuvinte, ar fi nevoie de întoarcerea (ca de fiecare dată când ne aflăm în criză) la origini, adică la vechii greci, aceia care cultivau cu înțelepciune măsura (evitarea excesului, dar și a lipsei). Se poate concretiza un asemenea ideal într-un curriculum școlar? Cu siguranță, deși ar fi într-o contradicție majoră cu excesele hiperconsumului la nivel social. Idealul bine temperat cultivă măsura (chiar și în raport cu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
De aceea, de pildă, dacă ar fi să descriem încă o dată areté am utiliza una dintre afirmațiile lui David: "Sufletul are o întreită natură (rațiune, pasiune și dorință), iar virtuțile lui sunt patru la număr: curaj, spirit de dreptate, cumpătare, înțelepciune". (David, 1977, p. 48) În plus, deși se poate vorbi de o diviziune a preocupărilor umane în planul cunoașterii (diferențierea domeniilor, elaborarea de manuale de aritmetică, retorică, geometrie, arta picturii etc.), Protagoras îi reproșează lui Hippias, sofist ca și el
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fi educația: Platon, Karl Popper și Paulo Freire. În debutul Banchetului, Socrate ajuns mai târziu pentru că era frământat de o problemă nerezolvată, este poftit de gazda sa, Agathon, să se așeze lângă el pentru a-i împărtăși și lui din înțelepciunea dobândită prin "moșirea problemei" respective; la aceasta Socrate răspunde: "Ce bine ar fi, Agathon, dacă înțelepciunea ar avea darul să se scurgă, ori de câte ori ne atingem unii de alții, de la cel ce are mai multă la cel cu mai puțină; să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
era frământat de o problemă nerezolvată, este poftit de gazda sa, Agathon, să se așeze lângă el pentru a-i împărtăși și lui din înțelepciunea dobândită prin "moșirea problemei" respective; la aceasta Socrate răspunde: "Ce bine ar fi, Agathon, dacă înțelepciunea ar avea darul să se scurgă, ori de câte ori ne atingem unii de alții, de la cel ce are mai multă la cel cu mai puțină; să fie așa, ca apa care trece prin fitilul de lână, din vasul mai plin spre cel
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
darul să se scurgă, ori de câte ori ne atingem unii de alții, de la cel ce are mai multă la cel cu mai puțină; să fie așa, ca apa care trece prin fitilul de lână, din vasul mai plin spre cel gol! Dacă înțelepciunea ar fi astfel, eu aș prețui acum mult faptul de-a sta lângă tine". (Platon, Banchetul, 1992, 175d) În același plan se situează și considerațiile lui Popper referitoare la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
credința în scris, oamenii își vor aminti din afară, cu ajutorul unor icoane străine, și nu dinlăuntru, prin caznă proprie. Leacul pe care tu l-ai găsit nu e făcut să învârtoșeze ținerea de minte, ci doar readucerea aminte. Cât despre înțelepciune, învățăceilor tăi tu nu le dai decât una părelnică, și nicidecum pe cea adevărată". (Platon, Phaidros, 1983, 274e-275a) Am spune că gândul platonic nu face decât să anticipeze ideile de mai târziu ale lui Edward de Bono, de vreme ce cărțile realmente
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a-ți satisface dorințele); acest echilibru distant al profesorului, trimite la etica așteptării (a recompensei care este justificată doar de efort), trimite la ceea ce vechii greci numeau fericita cale de mijloc, obținută în afara și împotriva exceselor, ca abținere în numele unei înțelepciuni superioare bucuriilor clipei. Dar lumea adulților s-a schimbat; etica așteptării a fost înlocuită (în primul rând de către adulți) cu etica hedonistă a consumismului, iar sursele de cunoaștere s-au multiplicat, ceea ce a condus la relativizarea poziției (adică a autorității
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Editura Pan. Noica, Constantin. (1986). Constantin Noica adresându-se elevilor unui liceu din București, profs.info.uaic.ro/ ~mihaela/teach/courses/iac/Discurs%20Noica.pdf Noica, Constantin. (1990). Jurnal filozofic, București, Editura Humanitas. Onfray, Michel. (2008). O contraistorie a filosofiei. Înțelepciunile antice, vol. 1, Iași, Editura Polirom. Onfray, Michel. (2000). Pântecele filozofilor. Critica rațiunii dietetice, București, Editura Nemira. Onfray, Michel. (2000). Rațiunea gurmandă. Filosofia gustului, București, Editura Nemira. Papert, S. (1999), Ghost in the Machine:Seymour Papert on How Computers Fundamentally
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Herodot aș putea spune în acest cuvânt omagial următoarele: “ fiind inteligent de la natură, el are discernământul în a crede doar jumătate din ceea ce aude și ce se scrie despre sine, iar ajungând la această vârstă onorabilă, a atins și cota înțelepciunii de a ști care e jumătatea respectivă“. Am apreciat întotdeauna calitățile sufletești ale dr. ing. Mihai Cristea, conduita sa exigentă, corectă. A extins exigența față de sine însuși, corectitudinea și dorința de autodepășire care l caracterizează la colaboratorii săi apropiați. Îmi
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
din sectorul de taurine, cuprinzând în jur de 10001200 de capete, se livrau anual 100 150 de viței de la vaci performante în producția de lapte. BANCA DE RESURSE GENETICE VEGETALE SUCEAVA Resursele naturale, intelectuale și spirituale ale unei țări, precum și înțelepciunea folosirii lor, reprezintă la un loc, bogăția unei țări de care în bună măsură depinde standardul de viață al locuitorilor ei. În funcție de nivelul de educație, de cultură și civilizație atins, resursele unei țări, pot fi folosite diferit, după cum sunt valorificate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Nu pot trece cu vederea latura sa umană care l a caracterizat în toată activitatea sa. Ca în orice unitate mai au loc și unele neînțelegeri, nemulțumiri, dar prin calmul și răbdarea care l-au caracterizat le rezolva cu multă înțelepciune. Dr. ing. Ignătescu Ioan *** *** Comitetului de organizare a omagierii domnului dr. ing. Mihai Cristea, membru titular al ASAS Mult stimate și iubite coleg și prieten, Ne face o deosebită plăcere să ne alăturăm colegilor, colaboratorilor și admiratorilor dumneavoastră în acest
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prospere. Oameni dârzi ai muntelui, au folosit adesea viclenia și dibăcia, dovedind inteligență, energie și voință. Spiritul vioi și mintea pătrunzătoare trădează o obârșie nobilă de esență superioară. La acestea adăugăm talentul batjocoritor, mânuind o satiră care dovedește Încă o dată Înțelepciunea sufletului. Această finețe a spiritului care, În general s a dovedit prevăzător, deși uneori nu-i lipsește lenevia și trândăvia, inspirată din morala Orientului, acestea din urmă fiind aduse aici din Câmpia Moldovei. Istoria vitregă i-a accentuat spiritul de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Gott heimgestellt). Reluându-l pe Goethe, dar ignorându-l pe Stirner, la câțiva ani după aceea și Schopenhauer se va ocupa de acest motiv, ceea ce ne ajută să situăm din punct de vedere istoric teza lui Stirner. În Aforisme despre înțelepciunea vieții (Aphorismen zur Lebensweisheit), publicate în 1851, cu un mare succes, în Parerga și Paralipomena, acesta scrie: Cântecul așa de popular al lui Goethe Ich hab' mein' Sach auf nichts gestellt (Nu aștept nimic de la viață) în adevăratul său înțeles
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu Decadența și reconstrucția culturii (Verfall und Wiederaufbau der Kultur, 1923), și din direcția catolică Romano Guardini cu Scrisori de pe lacul Como. Reflecții despre tehnică (Briefe vom Comer See. Gedanken über Technik, 1927). Și de asemenea Hermann Keyserling, întemeietorul "Școlii Înțelepciunii", cu Spectrul Europei (Das Spektrum Europas, 1927); Freud cu Disconfortul în cultură (Das Unbehangen in der Kultur, 1929); în sfârșit, psihologul, mitologul și grafologul Ludwig Klages cu impunătoare sa operă Spiritul ca antagonist al sufletului (Der Geist als Widersacher der
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
risca propria viață. Dar existența cu adevărat umană este atunci cea a Înțeleptului, care se limitează să înțeleagă totul, fără să nege sau să modifice vreodată nimic (cu excepția transferării "esențelor" realului în discurs)222. Cu toate acestea, la rigoare, nici măcar Înțelepciunea nu este o formă de viață umană. Aceasta de fapt "nu este nici liberă, nici istorică în sensul propriu al acestor termeni, în sensul atribuit acestora de Hegel când vorbește de Om înainte de sfârșitul Istoriei"223. Omul în sens propriu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trad. it. de E. Castrucci, ediție îngrijită de F. Volpi, Adelphi, Milano, 1991. Glossarium. Aufzeichungen der Jahre 1947-1951, Duncker & Humblot, Berlin, 1991. Schopenhauer, A., Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972. Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997. Schweitzer, A., Kultur und Ethik. Sonderausgabe mit Einschluß von Verfall und Wiederaufbau der Kultur (1923), Beck, München, 1960. Scotus Eriugena, J., Quaestio de nihilo, en Periphyseon
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Einzige und sein Eigentum (1844), A. Meyer (ed.), Reclam, Stuttgart, 1972, p. 5. 44 Idem, p. 412. 45 A. Schopenhauer, Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972, vol. V, p. 443; Aforisme asupra înțelepciunii în viață, traducere de Titu Maiorescu, Editura Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1997, p. 96. 46 Ex captivitate salus. Erfahrungen der Zeit 1947/50, Greven, Köln, 1950, p. 82. 47 F.A. Lange, Geschichte des Materialismus und Kritik seiner Bedeutung
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
se uzează prin această singură datorie iubirea de oameni. Ceea ce mulți neglijează, sau poate nu cunosc îndeajuns, este faptul că omul Ion Creangă e cel puțin la fel de interesant și valoros ca și scriitorul. Asta pentru că omul se adapă de la izvoarele înțelepciunii populare, superioară, nobilă, sfântă. În toate etapele vieții sale, Ion Creangă a mărturisit fără cuvinte credința modestiei, a simplității, a bunului simț, voind, prin sine și prin faptele sale să aducă un tribut, o jertfă sufletului și spiritului pur, românesc
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
evidențiind diferența de metodă ce transforma dresura în pedagogie, admirând empatia învățătorului, rolul practicii și anticipând astfel iminenta dezvoltare a învățământului românesc. Nu este de neglijat o asemenea recomandare din partea cuiva care, instruit în străinătate, întrezărea pașii progresului, simțind și înțelepciunea lui Creangă, căci, „Înțelepciunea înalță capul celui smerit și-l face să șadă între cei mari.”(11, Ecclesiastul, 11, 1 ) Este revelator acest fapt pentru conturarea trăsăturilor de caracter ale humuleșteanului, care își trăiește viața cu artă pură, dar simplă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]