8,834 matches
-
potrivit legii, o supraveghere permanentă; ... c) biroului de cadastru și publicitate imobiliară competent, pentru notarea în cartea funciară, când este cazul; ... d) registrului comerțului, dacă persoana pusă sub interdicție judecătorească este profesionist. ... (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și instanțelor învestite cu judecarea căilor de atac prevăzute de lege. ... (3) În cazul în care cererea de punere sub interdicție judecătorească a fost respinsă, curatela instituită pe durata procesului încetează de drept. ... Articolul 942 Numirea tutorelui Dacă hotărârea de punere sub interdicție
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271685_a_273014]
-
445 din Codul civil este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau, după caz, își are sediul creditorul. (2) Opoziția la executare prevăzută la art. 2.452 din Codul civil este de competența judecătoriei care a învestit cu formulă executorie contractul de ipotecă.» ... Art. VII. - Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271685_a_273014]
-
judecată".» .............................................................................. Art. XI. - Hotărârile arbitrale sau ale altor organe cu atribuții jurisdicționale, cu excepția hotărârilor judecătorești, precum și alte înscrisuri pronunțate sau, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pot fi puse în executare silită numai dacă au fost învestite cu formula executorie prevăzută de Codul de procedură civilă. Art. XII. - (1) Ori de câte ori printr-un act normativ se prevede încuviințarea de către instanța de executare a executării silite a hotărârilor judecătorești, acestea vor fi puse în executare după încuviințarea cererii de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271685_a_273014]
-
consiliul de supraveghere în cazul administrării în sistemul dualist; ... e) conducere executivă/conducere superioară - persoane care, potrivit actelor constitutive și/sau hotărârii structurilor statutare ale entității reglementate, sunt împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea curentă a acesteia și sunt învestite cu competența de a angaja răspunderea societății, respectiv directorii numiți de consiliul de administrație, în cazul administrării în sistem unitar, sau directoratul numit de consiliul de supraveghere, în cazul administrării în sistem dualist; nu se includ în această categorie persoanele
REGULAMENT nr. 14 din 17 decembrie 2015 privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267855_a_269184]
-
termeni generali cu privire la toate variantele-tip ale infracțiunii de spălare a banilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, deși instanța care a formulat sesizarea a fost învestită cu fapte încadrate numai în dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din legea menționată, concluzionând că întrebarea este nepertinentă. A opinat că, în măsura în care se va aprecia asupra fondului, nu este necesar să se distingă între cele trei
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
care pot constitui un paralelism cu fosta incriminare din art. 280^1 din vechiul Cod penal. Motivul principal pentru care, în opinia sa, această întrebare este nepertinentă este tocmai acela că judecătorul nu motivează relevanța întrebării pentru cauză, astfel încât instanța învestită cu dezlegarea problemei de drept să poată aprecia pertinența. Cu privire la fondul chestiunilor a căror dezlegare se solicită, în referire la problema concursului sau unității de infracțiuni, a opinat că infracțiunea de spălare a banilor nu poate fi considerată ca având
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
specialiștilor consultați Punctul de vedere al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept și Științe Administrative a) Cu privire la admisibilitatea cererii s-a susținut că cererea îndeplinește condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, deoarece instanța este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
A. Admisibilitatea sesizării Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură penală posibilitatea anumitor instanțe, învestite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța supremă nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
care a fost sesizată instanța supremă nu au primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu fac obiectul unui asemenea recurs. În cauză, Curtea de Apel Alba Iulia a fost învestită cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, respectiv apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și de inculpații D.F.S., V.I., G.G. și H.V. împotriva Sentinței penale nr. 81 din 15 iunie 2015 pronunțate de Tribunalul Hunedoara. Cea de-a treia
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
Se arată că în acest fel se generează o discriminare și se încalcă dreptul la un proces echitabil pentru justițiabilii care în perioada 15 februarie 2013 (data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 ) și până la 1 ianuarie 2016 învestesc instanțele cu anumite cauze a căror valoare este peste 500.000 lei, dar se situează sub plafonul de 1.000.000 prevăzut de textul de lege criticat. Se susține că acești justițiabili sunt privați de o cale de atac pe
DECIZIE nr. 362 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274675_a_276004]
-
prezentei excepții nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilită de legiuitor. Criticile cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor legale în discuție raportate la art. 16 alin. (1) din Constituție nu
DECIZIE nr. 248 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274671_a_276000]
-
obiectul excepției nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilită de legiuitor. Guvernul consideră că dispozițiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor
DECIZIE nr. 300 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274356_a_275685]
-
Decizia nr. 16/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și având în vedere faptul că temeiul acțiunii civile este delictual, Guvernul arată că rezultă indubitabil că instanța penală învestită cu soluționarea acțiunii civile va analiza dacă sunt sau nu întrunite elementele răspunderii civile delictuale așa cum acestea sunt reglementate de legea civilă. Această concluzie este valabilă și în ceea ce privește prejudiciul, acesta urmând a fi determinat potrivit legii civile, motiv pentru care
DECIZIE nr. 258 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi alin. (3) raportat la art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
litigiului în care prezenta excepție de neconstituționalitate a fost ridicată, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate invocate de autor privesc modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, în raport cu prevederile noului Cod civil, de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126
DECIZIE nr. 332 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) şi art. 36 alin. (1) ultima teză din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274430_a_275759]
-
lege criticate nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilite de legiuitor. În ceea ce privește critica raportată la art. 16 din Constituție, arată că încălcarea principiului egalității și nediscriminării există
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
pus la dispoziția instanței, la solicitarea acesteia. După sesizarea instanței, copia suportului care conține activitățile de supraveghere tehnică și copii de pe procesele-verbale se păstrează la grefa instanței, în locuri speciale, în plic sigilat, la dispoziția exclusivă a judecătorului sau completului învestit cu soluționarea cauzei. ... (2^1) Orice persoană autorizată care realizează copii ale unui suport de stocare a datelor informatice care conține rezultatul activităților de supraveghere tehnică are posibilitatea să verifice integritatea datelor incluse în suportul original și, după efectuarea copiei
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. În cursul judecății, percheziția se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului, de către instanța învestită cu judecarea cauzei. ... (2) Cererea formulată de procuror trebuie să cuprindă: ... a) descrierea locului unde urmează a se efectua percheziția, iar dacă sunt suspiciuni rezonabile privind existența sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
să sesizeze de îndată organul de urmărire penală și să ia măsuri pentru ca urmele infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară. ... (2) Orice persoană care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribuțiilor sale a luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației, verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207. ... ---------- Alin. (2) al art. 348 a fost modificat de pct. 15 al art. unic din LEGEA nr. 75 din 28 aprilie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
august 2013. (8) La cererea persoanelor care iau termenul în cunoștință, instanța le înmânează citații, spre a le servi drept justificare la locul de muncă, în vederea prezentării la noul termen. ... (9) Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie. (10) Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea părților ori a persoanei vătămate, să preschimbe primul termen sau termenul luat în cunoștință, cu respectarea principiului continuității completului, în situația în care din motive obiective instanța nu își
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 475 Obiectul sesizării Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. ... Articolul 540 Felul și întinderea reparației (1) La stabilirea întinderii reparației se ține seama de durata privării nelegale de libertate, precum și de consecințele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273631_a_274960]
-
obiectul excepției nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege, iar suspendarea executării silite reprezintă efectul legal inerent al plății eșalonate, stabilită de legiuitor. Guvernul consideră că dispozițiile legale criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, norma fiind aplicabilă tuturor destinatarilor
DECIZIE nr. 250 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274155_a_275484]
-
permanent din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; ... k) îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de președinții acestora, de șefii centrelor operaționale sau de șefii centrelor operative permanente respective. Articolul 19 Pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu personalul centrelor operative este învestit cu exercițiul autorității publice. Articolul 20 Coordonarea tehnică și de specialitate a centrelor operative se realizează, potrivit legii, de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care asigură și menținerea permanentă a fluxului informațional cu acestea. Articolul 21 Pentru prevenirea și
REGULAMENT-CADRU din 9 septembrie 2004 (*actualizat*) privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274247_a_275576]
-
lege criticate nu reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede posibilitatea persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești atât în cazul în care este nemulțumită de soluția dată, cât și în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de lege. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 13 din Legea nr. 164/2014 sunt constituționale. De-a lungul timpului, Curtea Constituțională, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 347 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 15 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274266_a_275595]