9,251 matches
-
î.e.n. podoabe reproducând prin tehnica ciocănitului imagini de ființe umane și animale, motive scito-iraniene vegetale sau fantastice, brățări spiralice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire de fibre sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n. Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse aflăm că anul primei atestări documentare a satului Puhăceni este 1523. Istoria satului ține de numele postelnicului Cozma Șarpe, care avea în posesia sa satele Lațcani, Rediul, Brusturi și altele, de asemenea și o parte din Șerpeni și Puhăceni din ținutul Orheiului. Iar în 1665 satele sus-numite trec sub oblăduirea postelnicului Stamati, deoarece Cozma Șarpe s-a răzvrătit împotriva
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
de numele postelnicului Cozma Șarpe, care avea în posesia sa satele Lațcani, Rediul, Brusturi și altele, de asemenea și o parte din Șerpeni și Puhăceni din ținutul Orheiului. Iar în 1665 satele sus-numite trec sub oblăduirea postelnicului Stamati, deoarece Cozma Șarpe s-a răzvrătit împotriva domnitorului, fugind în Polonia. Anul 1845 este anul primei atestări documentare a bisericii din satul Puhăceni, iar în 1874 s-a construit din piatră Biserica în numele Sf. Arhanghel Mihail. Serviciul divin se oficia în limba română
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta ele sînt cele mai
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Mangustele este o denumire comună pentru cele 33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor ("Herpestidae"; din limba greacă "herpes" - șarpe, aluzie la faptul că mamiferele ce fac parte din acest grup se hrănesc cu șerpi), răspândite în Africa, Asia și sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta indiană mică ("Herpestes javanicus auropunctatus") în
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Mangustele este o denumire comună pentru cele 33-37 de specii de mamifere carnivore care alcătuiesc familia herpestidelor sau mangustelor ("Herpestidae"; din limba greacă "herpes" - șarpe, aluzie la faptul că mamiferele ce fac parte din acest grup se hrănesc cu șerpi), răspândite în Africa, Asia și sudul Europei. Mangusta egipteană ("Herpestes ichneumon") a fost introdusă în Peninsula Iberică, iar mangusta indiană mică ("Herpestes javanicus auropunctatus") în mai multe insule. Suricatele fac, de asemenea, parte din familia mangustelor. Faimosul personaj Rikki-Tikki-Tavi al
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
animale tericole, unele specii sunt semiacvatice. Se adăpostesc în vizuini pe care le sapă singure. Unele specii trăiesc în grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
grupuri, alcătuite uneori din numeroși indivizi, în timp ce altele sunt solitare. Se hrănesc cu mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii sunt imune la venin și atacă și ucid șerpi veninoși, spărgându-le craniul între dinți. Alte specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Deși mărimea mangustelor variază de la mangusta pitică, cu o lungime a capului și a corpului nu mai mare de 24 cm, până la mangusta
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
cupru, cele mai vechi din țară și printre cele mai vechi din Europa . Din perioada culturii "Gumelnița" s-au găsit așezări la Glina, Jilava, Măgurele ș.a. La Chitila s-a descoperit o brățără de aramă, cu capete în formă de șarpe. Acest tip de brățară stă la originea altor brățări cu capete de șarpe realizate însă mai târziu. Se confirmă astfel părerile istoricilor Vasile Pârvan și Nicolae Iorga că arta traco-dacilor are origini în milenii anterioare . S-au descoperit urme din
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Din perioada culturii "Gumelnița" s-au găsit așezări la Glina, Jilava, Măgurele ș.a. La Chitila s-a descoperit o brățără de aramă, cu capete în formă de șarpe. Acest tip de brățară stă la originea altor brățări cu capete de șarpe realizate însă mai târziu. Se confirmă astfel părerile istoricilor Vasile Pârvan și Nicolae Iorga că arta traco-dacilor are origini în milenii anterioare . S-au descoperit urme din cultura "Tei" (a doua etapă a bronzului): securi de bronz, cuțite, ace, vârfuri
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
un mic muzeu, care prezintă într-o sală istoria CED și într-o a doua sală mărturii legate de prezența în Sulina a scriitorului Eugen Botez, mai cunoscut cu pseudonimul Jean Bart. Un alt far construit de CED pe Insula Șerpilor, în 1920 și dat în funcțiune în 1922, a fost în îngrijirea autorităților române până în 1947, când a fost cedat odată cu insula Uniunii Sovietice. Jean Bart este cel care a eternizat numele Sulinei în romanul Europolis și cel care, într-
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
înființează la Cluj primul institut de biospeologie din lume. Viețuitoarele care trăiesc în peșteri sunt împărțite în trei categorii: Trogloxene sunt plante și animale ajunse accidental în peșteri; de obicei sunt găsite în zona vestibulară: insecte, scorpioni, mici rozătoare, broaște, șerpi, șopârle, melci... Troglofile sunt plante și animale care folosesc peștera doar ocazional - pentru reproducere, adăpost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caută culcuș: iepuri, vulpi, urși, jderi, care vânează lilieci, vidre în peșterile active... Troglobionte sunt
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
doi autori au abordat o serie de alte teme specifice SF-ului, printre ele numărându-se explorarea spațiului cosmic și ceea ce rezultă de aici, anume reacția psihologică umană în fața necunoscutului cosmic, temă pe care Aurel Cărășel - comentând pe marginea romanului "Șarpele blând al infinitului" - o consideră "cvasidesuetă". În particular, Anania a atins și tema mutațiilor biologice, sub forma omului nemuritor din "Test de fiabilitate" sau a simbiozei dintre o rasă extraterestră și plantele terestre în "O experiență neobișnuită". Anania a apreciat
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
acestora din urmă a constituit mereu un detaliu asupra căruia cei doi autori s-au concentrat cu mare atenție, apreciind faptul că li se permitea să fie "demiurgi". Cei doi autori au împletit deseori SF-ul cu literatura polițistă ("Statuia șarpelui", "Paralela-enigmă") și cu cea umoristică ("Planeta Umbrelelor Albastre", "Statuia șarpelui"). Anania a pășit și pe domeniul literaturii istorice, îmbinând-o cu cea de aventuri în opere cum ar fi "Corsarul de fier" (care descrie un episod din viața lui Francis
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
cei doi autori s-au concentrat cu mare atenție, apreciind faptul că li se permitea să fie "demiurgi". Cei doi autori au împletit deseori SF-ul cu literatura polițistă ("Statuia șarpelui", "Paralela-enigmă") și cu cea umoristică ("Planeta Umbrelelor Albastre", "Statuia șarpelui"). Anania a pășit și pe domeniul literaturii istorice, îmbinând-o cu cea de aventuri în opere cum ar fi "Corsarul de fier" (care descrie un episod din viața lui Francis Drake) și "Ploaia de stele" (care prezintă expediția în America Latină
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
în romanele scrise alături de Bărbulescu. Alexandru Mironov a comentat în termeni elogioși perioada de maturitate artistică a cuplului Bărbulescu-Anania, apreciind că romanele "Doando", "Ferma Oamenilor de Piatră" și "Paralela-enigmă" sunt "cele mai importante romane de literatură de anticipație românești". Odată cu "Șarpele blând al infinitului", el este de părere că cei doi autori au coborât ștacheta, conformându-se tendinței literaturii SF românești de după 1974. Despre evoluția individuală a celor doi autori, el consideră că "scriitorii născuți prin diviziune din trupul regretatului Romulusbărbulescugeorgeanania
George Anania () [Corola-website/Science/304771_a_306100]
-
Atreiu trăiește teama și la nivel organic, o teamă care îi îngreunează pașii, care aproape că îl doboară la pămant. Dar după ce trece de ei își dă seama că de aici înainte nu avea să-i mai fie frică niciodată. Șarpele Ouroboros, cel care își mușcă coada, are o valență mitologică specială: el împiedică creația să se dezintegreze, înconjurând-o cu un cerc continuu; el este simbolul manifestării și al resorbției ciclice, veșnica prefacere a morții în viață, căci își înfige
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
morții în viață, căci își înfige colții cu venin în propriul trup sau, cum spune Bachelard, el reprezintă “dialectica materială a morții și a vieții, moartea ce iese din viață și viața izvorâtă din moarte“ . Amintind de forma cercului, motivul șarpelui Ouroboros se referă în special la dinamica acestuia, la funcția sa de primă roată, în aparență imobilă, căci se învârte pe loc, dar a cărei mișcare este infinită, căci reîncepe veșnic din sine. În cartea lui Ende, Ouroborosul nu este
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
timpul, el este poarta de acces spre lumea reală, spre universul temporal obișnuit al oamenilor. Acest simbol mai poate fi de asemenea analizat din perspectiva importanței imaginației. În mitologia egipteană oceanul apei primordiale care înconjura pământul era simbolizat printr-un șarpe cu coada în gură . Păzind apa vieții, Ouroborosul păzește de fapt forțele creative ale umanității, cele care pot da sens, varietate, frumusețe și dinamism vieții oamenilor. În foarte multe mitologii șarpele are și o valoare sapiențială, iar uneori este un
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
apei primordiale care înconjura pământul era simbolizat printr-un șarpe cu coada în gură . Păzind apa vieții, Ouroborosul păzește de fapt forțele creative ale umanității, cele care pot da sens, varietate, frumusețe și dinamism vieții oamenilor. În foarte multe mitologii șarpele are și o valoare sapiențială, iar uneori este un agent al inițierii ca în povestirea lui Mircea Eliade, Șarpele. Dacă luăm în considerare afirmația lui Yor, minerul orb, că Fantazia se află pe fundamente de vise uitate, atunci Ouroborosul este
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
de fapt forțele creative ale umanității, cele care pot da sens, varietate, frumusețe și dinamism vieții oamenilor. În foarte multe mitologii șarpele are și o valoare sapiențială, iar uneori este un agent al inițierii ca în povestirea lui Mircea Eliade, Șarpele. Dacă luăm în considerare afirmația lui Yor, minerul orb, că Fantazia se află pe fundamente de vise uitate, atunci Ouroborosul este cel care susține acest univers oniric pentru că, după cum spune C.G. Jung figura geometrică a cercului apare în vis sub
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
în considerare afirmația lui Yor, minerul orb, că Fantazia se află pe fundamente de vise uitate, atunci Ouroborosul este cel care susține acest univers oniric pentru că, după cum spune C.G. Jung figura geometrică a cercului apare în vis sub forma unui șarpe de cele mai multe ori, șarpe care descrie un cerc in jurul persoanei care visează. Sufletul lumii ("anima mundi") posedă, după Platon, o sfericitate armonioasă . În paranteză fie spus, recunoaștem multe din reflexele psihologiei jungiene oglindite în ““, în special cele legate de
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
Yor, minerul orb, că Fantazia se află pe fundamente de vise uitate, atunci Ouroborosul este cel care susține acest univers oniric pentru că, după cum spune C.G. Jung figura geometrică a cercului apare în vis sub forma unui șarpe de cele mai multe ori, șarpe care descrie un cerc in jurul persoanei care visează. Sufletul lumii ("anima mundi") posedă, după Platon, o sfericitate armonioasă . În paranteză fie spus, recunoaștem multe din reflexele psihologiei jungiene oglindite în ““, în special cele legate de problematica onirică. Visul, pentru
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]