8,731 matches
-
categoriile năpăstuite (Tu, Moise, Prigonitul, Țiganii, Cor de robi) dau nota specifică a primului poet-muncitor din literatura română. SCRIERI: Spre țărmul dreptăței, pref. Al. Constantinescu, București, 1907; Spre țărmul dreptății. Poeziile unui muncitor, pref. Nicolae I. Lazu, București, 1945; Spre țărmul dreptății, îngr. Mihu Dragomir, pref. Maria Banuș, București, 1954; ed. pref. V. Moglescu, București, 1965. Repere bibliografice: Cristian Sârbu, Dumitru Theodor Neculuță, București, 1940; I. Vitner, Viața și opera lui D. Th. Neculuță, București, 1950; Regman, Confluențe, 280-287; Ciopraga, Lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
necontenit (1999), evocări și pagini memorialistice mai degrabă, pline de un lirism uneori grandilocvent, sunt dedicate lui M. Eminescu, O. Goga, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu, George Murnu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, T. Arghezi, V. Voiculescu ș.a. Postume, volumul Țărmul însingurării mele (2002) cuprinde poezii inedite, scrise între 1945 și 1991, ordonate conform motivelor și temelor dominante în întreaga operă, iar culegerea Armonii (2003) include, cu prilejul centenarului nașterii poetului, alte inedite, grupând în prima secțiune sonete - „poeme de esențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
portret de Löwendhal, București, 1982; Sunet peste culmi, București, 1985; Călătorie de taină, București, 1988; Mi se oprise timpul... (1950-1970), București, 1995; Prinos de lumină și har, Iași, 1995; Liga oamenilor cinstiți, Iași, 1997; Coloane care cresc necontenit, Iași, 1999; Țărmul însingurării mele, postfețe Gheorghe Mihail și Dan Cosmulescu, Slatina, 2002; Armonii, Slatina, 2003; Orizonturi lirice, Slatina, 2003; Udroaica, Slatina, 2003. Antologii: Sânge românesc pentru lumea nouă, I-IV, București, 1942 (în colaborare); Poezia noastră religioasă, introd. edit., Cluj, 1943. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
sentimente, serbări, serii, servicii, sisteme, sosuri, specialiști, specialități, specializări, specii, state, strategii, straturi, structuri, studenți, studii, stupi, subansambluri, subspecii, sudori, suduri, supraveghetori, surse, șanse, șanțuri, școlari, șefi, șerpi, șiruri, șuruburi, tipare, tipărituri, tipuri, tovarăși, trupe, trupuri, truse, turme, țărani, țări, țărmuri, țepe, țesături, țesuturi, ținte, unități, uniuni, urcușuri, urmași, urme, urne, uscăciuni, vaccinuri, valențe, valori, viețuitori, vocații, voci, vopsele, vorbe, zale, zâmbete, zei, zile, zodii etc. Analog, putem scrie o sumedenie de termeni cu multe sensuri pentru cuvântul diversitate. Este evident
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
violent, conține cele mai realizate poeme de dragoste ale lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Deuteronom la ,,2,23 De asemenea, aviții care locuiau în sate pînă la Gaza, au fost nimiciți de caftoriți ieșiți din Caftor care s-au așezat în locul lor”. Caftoriții erau o populație venită din Cipru care s-a stabilit pe țărmul Palestinei, fiind o zonă bună pentru comerț. În Ioșua, avem informații despre eroul ivrit care trece Iordanul din pustie și ma-sacrează toată populația cetății Ai, dar nu mai reușește să cucerească pe filisteni din cauza bătrîneții ,,9,1 La auzul acestor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Scylace din Hellespont și care locuise mai înainte laolaltă cu atenienii, atunci putem spune că pelasgii s-au folosit de o limbă barbară.... Pelasgii erau un popor de neam barbar’’. Scrie că ionii, care locuiseră din Achaia și Pelopones pe țărmurile Asiei Mici în Lydia și Caria(baștina jupînului) erau de neam pelasg. iar grecii, cînd încă nu le în-tunecase mintea fumurile măririi, îi numeau divini - dioi - pe pelasgi cum vedem în Iliada lui Homer, sau ieroi -sfinți, pînă i-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nordul Istrului, adică neamul arimin al geților. Mai știm că eolienii sau pelasgii sînt același popor, pentru că eolii trăiau cu preponderență în Tesalia, unul din ținuturile locuite de pelasgi. Eolii au fugit din calea dorienilor prin anii 900-700 î.e.n. pe țărmul Asiei. Cele două poeme - Iliada și Odyssea - atribuite de tradiția greacă tîrzie ionului Homer, au fost scrise în secolele Vlll î.e.n. în dialect ionic pe țărmurile Asiei și nu în lumea aheilor sau dorienilor, fiind remarcate numele negrești Achilleus, Odys-seus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
locuite de pelasgi. Eolii au fugit din calea dorienilor prin anii 900-700 î.e.n. pe țărmul Asiei. Cele două poeme - Iliada și Odyssea - atribuite de tradiția greacă tîrzie ionului Homer, au fost scrise în secolele Vlll î.e.n. în dialect ionic pe țărmurile Asiei și nu în lumea aheilor sau dorienilor, fiind remarcate numele negrești Achilleus, Odys-seus, Aias sau a unor divinități ca Apollon sau Athene. Ideile care susțin această constatare se desprind și din cercetarea limbii poemelor lui Homer a cărei structură
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prădători au șterpelit atît valorile materiale cît și cele spirituale iar unii dintre ei ne-au prezentat acest furt ca dar divin. Hiperboreenii Pindar, cunoscutul poet grec ce a trăit în secolul Vl î.e.n. spu-ne că hiperboreii erau locuitorii de pe țărmurile Istrului și după ce au ridica Troia împreună cu Eac și Apollo, acesta s-a întors în patria sa de pe Istru. Cu ceva secole mai tîrziu, Strabon spune în Geografia că: ,,Cei dintîi care au descris diferite părți ale lumii spun că
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sigur unul plin de înțelepciune și nu de minciuni și urîciune. Prelatul spaniol canonizat sub numele de Sfîntul Eugeniu amintește despre o dispută între doi înțelepți ai vremurilor sale - Paulo Alvaro și Eleazar - în care primul vorbește despre lumea de la țărmul Mării Negre și laudă biblioteca regelui Leovigild fiindcă strălucea de ,,getică lumină”. Hulitorii însă au avut grijă să toarne peste această cultură plină de lumină, tot closetul lumii să nu se mai știe în vecii vecilor că a existat în antichitate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Cronica franciscanului Paulin de Veneția ne lasă însemnările: ,,Iar tătarii după ce au subjugat părțile orientale se îndreaptă spre cele nordice și apusene, împărțin- du-se în două oști; una intră in Polonia și Ungaria dinspre Rusia, alta de-a lungul țărmului mării Pontice trecînd munții Rifei pe care ungurii îi numesc Pădurile (Silvas). De aceea papa Grigore a dispus să se predice cruciata în Germania, după retragerea cărora locuitorii Panoniei care locuiesc lîngă numitele Păduri, anume românii/Olaci și secuii/Siculi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fapt se explică deoarece nu se poate vorbi de tulburări fără să se dea un conținut psihopatologic acestor tulburări. Cu atât mai mult cu cât pentru medici psihiatria a fost considerată doar o dexteritate, iar pentru psihologi psihopatologia rămâne un țărm prea îndepărtat, considerat adesea al altora. În plus, necesitatea acestei prezentări este legată de circumstanțele diverse în care simptomele se regăsesc, circumstanțe care nu sunt de cele mai multe ori ale bolii psihice (Tudose și colab., 2002). Modele teoretice în psihopatologie Din
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interes comunitar, a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare 1. Habitate costiere, marine și de dune * Bancuri de nisip, acoperite permanent cu un strat mic de apă marină * Lagune și golfuri, cu bancuri de nisip * Vegetație perenă a țărmurilor stâncoase * Vegetație anuală cu Salicornia sau cu alte specii, în zone nămoloase și cu nisip * Pajiști sărăturate atlantice (Glauco Puccinellieetalia maritimae) * Pajiști sărăturate continentale * Stepe și mlaștini sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Stepe și mlaștini sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
problemele sentimentale pe fond social lecturi agreabile pentru un public numeros. SCRIERI: Mihail Săulescu, București, 1970; Iubire de țară, București, 1974; Regăsire, București, 1975; La porțile lumii, București, 1977; La Porolissum, București, 1978; Prețul nemărturisit al zilelor, București, 1978; La țărmul visului, București, 1979; Așteptare, București, 1980; Somnul freziilor, București, 1981; Recurs pentru memorie, București, 1982; Oglinzi, București, 1983; Toamna târziu, București, 1984; Orele târzii ale speranței, București, 1987; Cerul a coborât pe pământ, București, 1988; Strigătul mării, București, 1992; Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-Astreei fântânele, Și când vieața-mi îndulcesc prin ele, Desprețuiesc chiar soarta fioroasă. Ca să doresc a vieții nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n cer se vede, Cum statornică urmează-a ei rotire. De la țărmul fatal vasul purcede, Ș-amu plutind prin marea de pieire, A ta rază la port mă va încrede. Lirica secolului XVIII are un ecou larg în poezia lui Asachi. Regăsim convenția geografică clasică, didacticismul settecentesc (în maniera Monti), melancolia cimiterială
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Alecsandrescu. În Umbra lui Mircea la Cozia a fost atins totuși o singură dată echilibrul. Comentariul istoric, recitat somnambulic, hamletian, e în acord cu scena. Cortina se ridică peste medievalisme fantastice: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate, Către țărmul din potrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul vechi al mânăstirii în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stâncă, chipuri negre se cobor; Mușchiul zidului se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
impresia că dacă și-ar fi constrâns gândul vagabond spre un scop precis, ar fi făptuit o acțiune rea, ca și când ar fi împușcat o rândunică. Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi mările calde, scăldîndu-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile, gondolele, mereu cu nostalgia îmbarcării, până într-atît că la Marsilia, văzând două vapoare, unul pentru China, altul pentru America, e cuprins de turburare. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri singuratici, Cu cedri-a căror frunte se-nalță pîn' la nori, Cu munții săi gigantici, din cari furioase Șiroaie cad și umplu prăpăstii negricioase Cu zgomote și urlet ce umple de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
umple de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind pe tirani, iar neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație pe munte, bălți, bărăganuri: Dar sufletul meu vecinic spre negre țărmuri zboară, El vrea mișcări, sensații de-acele ce doboară Și-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde Prin nori, prin munți de gheață, prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pentru acea epocă. El e un precursor al simbolismului, în acea formă a sentimentalismului lugubru pe care o va dezvolta cu douăzeci de ani mai târziu Bacovia. Simbolistă e nostalgia de ținuturi misterioase, spleen-ul. Nordicii din ținuturile pluvioase visează țărmurile meridionale: La nord, în țările ploioase, Cu melancolice popoare, Sunt visători ce plâng și sufăr De nostalgii de soare... Și, rar, când cerul le trimite O rază caldă, o zâmbire, În loc să cânte, să renască, Ei mor de fericire... în vreme ce marinarul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coroane princiare!... * Tu crezi c-a fost iubire-adevărată... Eu cred c-a fost o scurtă nebunie... Dar ce anume-a fost - Ce-am vrut să fie, Noi nu vom ști-o poate niciodată... A fost un vis trăit pe-un țărm de mare, Un cântec trist adus din alte țări De niște păsări albe, călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări - Un cântec trist adus de marinarii Sosiți din Boston, Norfolk Și New-York, Un cântec trist ce-l cîntă-ades pescarii, Când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale cu apa-i cătrănită, Podarul, soi de Caron, cu luntrea ghiftuită Ne-așteaptă să ne treacă pe celalt țărm, cu bacul. Și ni-i așa de bine c-aici ne-am face vacul Și-n ostrovul de tihnă, ne-am veșnici hodina De n-ar grăbi podarul și n-ar scădea lumina. Într-o parafrazare foarte izbutită din Horațiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
identitate lirică, le va recunoaște prezența statornică. Câteva poeme de la această primă vârstă sunt simptomatic intitulate În marginea vieții, Marea înfrângere, Rânduri de tristețe, Pe strada solitară, Melopee. Un motiv de acum, al marginalității ( „Stă la marginea vieții ca la țărmuri de ape/ Și privește cu teamă spre largul fumuriu”), revine, de exemplu, într-un poem din volumul Revers citadin (1966), replasat într-o altă articulare („Câmp la marginea orașului, uitat, părăsit/ Plin de ierburi prăfuite și de scaieți/ Numai eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]