36,992 matches
-
a contradictoriului", face din cauza finală un potențial cauzal, care, odată actualizat, se transformă în cauză eficientă; aceasta crează posibilitatea apariției unor noi potențialități, adică a unor noi cauze finale: "La originea oricărei cauze finale și deci a oricărui proces de actualizare posibilă care va rezulta de aici se află o cauză eficientă antagonistă, așa cum la originea oricărei cauze eficiente se găsește o cauză finală"142. Sugerând o posibilă identitate (parțială) între cauza eficientă și cea finală, I. Scheffler, în contextul discuției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
șansa de a se deschide către o concepție totalizatoare asupra lumii. Privită ca o corelațiune energetică, personalitatea apare ca "efect" ultim al unui lung șir de cauze. Privită ca ipostază desăvârșită a existenței umane, ea apare ca formă finală de actualizare a energiei, formă care impune ordinea proprie, cea de finalitate, întregii evoluții care a precedat-o. Personalizarea energiei începe cu manifestarea primei anticipații din care se naște eul. Prima sa formă stabilă (corelație persistentă) este cea a personalității mistice. Fiecare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nou mod existențial: omul. Dar eul este, totodată, elementul de legătură al omului, ca personalitate, cu energiile universului, fiind el însuși energie; și, cu toate că este nucleu al personalității, raționalizarea sa va depinde de aceasta. Așadar, în mișcarea personalității către o actualizare tot mai adecvată a energiei prin organizarea tot mai armonioasă a aptitudinilor de muncă, eul se schimbă, înaintând în raționalitate. De aceea, diferitelor forme de personalitate le vor corespunde tipuri diferite ale eului. Conștiința umană este, inițial, activitate a "organelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o imitație, spune C. Rădulescu-Motru, în vreme ce prezența sa face posibilă apariția vocației. Conștiința, eul și personalitatea formează împreună o unitate sufletească, ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilă apariția vocației. Conștiința, eul și personalitatea formează împreună o unitate sufletească, ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o structură aptitudinală, personalitatea semnifică unitatea sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei proprie este antropomorfizarea. Starea sa difuză nu-i permite o exprimare coerentă "în afară", deși aptitudinile crescute pe fondul ei sufletesc sunt legate de energia cosmică. Totuși, această energie nu și-a găsit, prin aptitudinile omului primitiv, forma de actualizare căutată, "finală". Evoluția către aceasta este abia la început, dar sensul ei este de pe acum dat. Atitudinea posesivă a eului mistic se însoțește cu difuziunea emoțională necontrolată și cu tentația și realizarea antropomorfizării elementelor lumii. Aceste gesturi prinse pe o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dat. Atitudinea posesivă a eului mistic se însoțește cu difuziunea emoțională necontrolată și cu tentația și realizarea antropomorfizării elementelor lumii. Aceste gesturi prinse pe o unitate sufletească determină un mod specific de existență. El este diferit de formele anterioare de actualizare a energiei, toate nepersonalizate, dar și de cele viitoare, determinate ca forme ale personalității. Homo divinans, specific societății primitive, are o personalitate amorfă, în care cristalizarea dispozițiilor sufletești nu a hotărât un gen de muncă în stare să producă maximum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi scos la iveală oricând). Activarea misticismului este fatală producerii vocațiilor, consideră C. Rădulescu-Motru în Vocația..., pentru că el pervertește "instinctele nobile", adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția lui psihică, istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca astfel să se poată produce actualizarea finală a energiei. El este, prin urmare, o personalitate tranzitorie. Întrucât diferențierile de muncă ele în primul rând condiționează formarea unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea de a doua este asociată omului în totalitatea determinărilor sale. În fiecare moment istoric al ei, munca ține pe om în legătură cu energiile naturii, dar și cu Necondiționatul. Pe de o parte, omul, ca personalitate energetică, este forma finală de actualizare a energiei, iar pe de altă parte, el este agentul liber. Prin raportare la activitatea liberă, anume munca, profesionistul (ipostază a personalității energetice) este, totuși, mai departe de omul de vocație (de asemenea, ipostază a personalității energetice) decât de "tip
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de existență din ce în ce mai bine și mai eficient corelate cu mediul; 2) în cel al "filosofiei personalității", unde persoana energetică apare ca expresie a omului desăvârșit, aflat într-o ordine universală în care natura nu mai poate produce forme superioare de actualizare a energiei; acest plan vizează omul ca universal, umanitatea, modelul absolut al umanului, care rămâne, nedezmințit, transcendența după care ne orientăm și în absența căreia ne-am rătăci față de însăși calea umană. Nu este vorba aici, cel puțin în mod
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ele se condiționează reciproc, fără a intra în conflict. Cultura oferă personalității energetice idealul și astfel pătrunde în însăși structura sa. Civilizația oferă mediul de manifestare directă a persoanei energetice ca profesionist. E drept că civilizația preexistă acestei forme de actualizare a energiei, dar ea însoțește grupul și cultura, devenind formă socială, mediu exterior în care se produce personalitatea atunci când aceasta ia forma profesionistului. Cultura, care reprezintă forma socială pentru "tip", devine mediu intern pentru personalitatea energetică. Legătura dintre inovație și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui, cum va spune autorul în Etnicul românesc -, dar actualizate prin puterea sufletească a vocațiilor. Mesianismul este elementul profund de continuitate în viața și cultura unui popor. Dar fără actualizarea sa prin vocație, el rămâne o simplă dispoziție inconștientă, fără nici un viitor. Există totuși momente în istoria unui popor când vocațiile "ies ca din pământ". Este vorba despre situațiile limită. În treacăt fie spus, conceptul existențialist de "situație limită" exprimă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitatea este un "energetism". De aceea energetismul "nu cu-prinde în sine mai mult decât cuprinde și noțiunea de energie"259. Personalitatea este, pentru energetism, o formă de energie ca oricare alta. Pentru personalismul energetic, ea este "o unitate de actualizare, spre care se dirijează toată desfășurarea energiei din natură"260. Ordinea în univers este, potrivit celui dintâi, liniară: faptele se succed după "legea degradării energiei"; personalismul energetic reconstruiește ordinea universului pornind de la cele patru concepte fundamentale (realitatea originară ca energie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posturi diferite în unități diferite 2. Dezvoltarea resurselor umane implică o serie de responsabilități care revin atât compartimentului de personal, cât și managerilor; între acestea se află: 1) elaborarea și coordonarea eforturilor de dezvoltare a angajaților și managerilor; 2) menținerea / actualizarea diagramelor de înlocuire a managerilor; 3) susținerea proceselor de dezvoltare profesională a angajaților. Precizați care din combinațiile următoare reflectă responsabilitățile specialiștilor din compartimentul de personal: a) 1,2 b) 2,3 c) 1,3 113 3. Pregătirea la locul de
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
o cultură anterioară sau coprezentă - dar străină - se realizează printr-un soi de traducere și interpretare permanentă. Reformularea și transcodarea sunt exerciții intersemiotice, prin care o cultură relaționează cu elementele unei alte culturi. Familiarizarea cu ceva necunoscut presupune nașterea sau actualizarea unor legături noi. Această relecturare intraculturală conduce la ceva mai mult sau mai puțin decât a fost. Echivalările sunt aproximative și schimbă deseori sensurile prime. Reactualizarea unei culturi este „creatoare”, „Îmbogățitoare”. Odată cu intrarea În cultură dilat contururile ei, o amplific
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
receptorilor. Prima teză, cea a catharsis-ului, de inspirație aristotelică, vizează un efect pozitiv și anume eliberarea simbolică de violență, consumul simbolic al agresivității, „descărcarea” prin intermediul violenței din programele TV. Cea de-a doua teză, a efectelor de întărire, presupune actualizarea și consolidarea, prin intermediul violenței televizuale, a unor tendințe preexistente. Mass-media, în special televiziunea, nu generează ex nihilo atitudini violente, ci, pur și simplu, le face vizibile și le amplifică pe cele care există deja, măcar în germene. Dintre receptorii programelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
impune un sistem motivațional specific, o conducere bazată pe luarea în considerare a „trăirilor sufletești” specifice. Astfel, întâia problemă a sociologiei nu se referă la instituțiile, nici la structurile sociale, ci la cadrele trăirii colective, care sunt totdeauna cadre de actualizare a „latențelor sufletești”. „Sociologia este știința acestor cadre sociologice sau spirituale, care se actualizează proporțional cu intensitatea trăirilor spirituale, individuale și colective, dar care se pot dezactualiza atunci când această intensitate scade, oricând asemenea trăiri sunt derivate (recanalizate) de la rânduiala creației
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a timpilor suplimentari alocați. Susținerea altor activități de personal. Prin analiza postului se obțin informațiile necesare unor derulări eficiente a altor activități din domeniul resurselor umane<footnote Byars, L.L., Human Resource Management, Edition Irwin, Homewood, 1987, pp. 85-87. footnote>: permite actualizarea descrierii posturilor și a specificației acestora; deciziile privind planificarea resurselor umane sau stabilirea nevoilor de personal depind de rezultatele analizei posturilor; permite ca recrutarea personalului să fie cât mai eficace, deoarece calitatea acesteia trebuie să aibă ca rezultat concordanța între
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
perioade mai mari de un an), la sfârșitul fiecărei perioade contractate, dobânda capitalizându-se. De altfel, dobânda compusă mai este cunoscută În practica financiar-bancară și sub denumirea de „dobândă capitalizată” sau „dobândă la dobândă”, calculul acesteia bazându-se pe principiul actualizării, determinându-se În baza următoarei relații de calcul. În care: CD - masa dobânzii capitalizate; CS - suma constituită ca depozit bancar (suma capitalizată); d - rata dobânzii; n - numărul de ani, luni sau zile pentru care se face calculul. Suma care va
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
muzica sunt cuvinte echivalente care se referă la genuri specifice ale performanței. Teatrul accentuează narațiunea, dansul mișcarea, iar muzica sunetul” (1987, p. 23). În această clasă generică a „performanțelor” se integrează toate formele sociale de manifestare, de reconstituire și de actualizare a unor modele culturale, realizate pentru un grup sau pentru un public numeros: Aceste activități au În comun câteva calități fundamentale: 1) un mod specific de a ordona timpul; 2) atribuirea unei valori aparte obiectelor; 3) caracterul non-productiv În ceea ce privește bunurile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de tip liminal: Pelerinajele au câteva dintre atributele liminalității din riturile de trecere: relaxarea structurii (sociale - n. M.C.) obișnuite; omogenizarea statuturilor; simplitatea În Îmbrăcăminte și comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse În valorile religioase și culturale de bază; actualizarea rituală a legăturii dintre paradigma religioasă și experiențele umane trăite În comun; emergența, din personalități fragmentate, a unei personalități integrale; mișcarea dinspre un centru profan către o periferie sacră, care devine, dintr-odată și pentru puțin timp, centrală pentru individ
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau trăind literatura (1976) vine după cinci ani de la marea cotitură din viața autorului: intrarea în redacția revistei „Vatra”. Ceea ce contează acum nu mai e (cel puțin vizibil) persoana autorului, ci forța verdictului său, laolaltă cu anvergura socială a demersului: „Actualizarea criticii înseamnă impunerea unui program, a unei acțiuni de dirijare a conștiinței publicului, de conștientizare a zonelor de urgență, nu tematică, ci ontică. Critica literară trebuie să militeze și pentru realism, și pentru o literatură angajată, definind termenii de realism
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
de mii de ori, ca și Opinia publică, montată și în străinătate. Primele piese ale lui B. - Bal la Făgădău, Iarbă rea, Recolta de aur, Bulevardul împăcării - sunt de-a dreptul îndatorate lui I. L. Caragiale și lui Tudor Mușatescu, prin actualizarea, în beneficiul unui inventar de idei propriu epocii, a câtorva elemente dramatice de succes: atmosfera electorală care se încheie în concordie generală, liricizarea psihologiei omului simplu, „recuperarea” unor intelectuali onești, finalul optimist. Altă serie tematică - Pentru fericirea poporului (devenită Anii
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
lui Avram Iancu imediat după 1848-1849 (Iancu și Pajura) și din viața lui Tudor Vladimirescu, ajuns domn (Capul din fântână). Piesele apasă pe inflexibilitatea eroilor în relațiile cu trimișii împăratului, respectiv cu ai boierilor antireformiști. Și aici se simte impactul actualizării ideologice forțate. B. a întocmit mai multe antologii din poeții bănățeni, din epigramiști și din scrierile despre Horea. SCRIERI: Candelabre albastre, Timișoara, 1936; Flori de piatră, Timișoara, 1940; Elogiul simplității, București, 1967; Blaga în marea trecere, București, 1970; Iancu și
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]