10,749 matches
-
fiind și mese, am început să-mi sintetizez impresiile mele. N-am răbdat prea mult. Începea din nou programul de dans. Am urcat sus să-l vedem. Mi-a făcut plăcere să-i privesc pe aceiași dansatori pe care îi admirasem cu câteva ore înainte, când ne îndpreptam spre insulă. Dacă grecul era la fel costumat nelipsindu-i eșarfa roșie cu care era încins, dansatoarea își schimbase ținuta într-una care o favoriza în mișcările unduioase susținute de ritmul melodiilor grecești. Au
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
la mănăstirea Sfântul Ștefan, prima pe care am întâlnit-o în stânga drumului nostru. Am coborât ca să dăm piept în piept cu priveliștea care demonstra măreția naturii, imensitatea spațiului terestru cu prăpăstiile adânci și cu stâncile înalte, că te cuprindea teama admirându-le. Cât de mici suntem în fața naturii!exclamă fiică- mea. ─ Și cât de neputincioși! Dar omul nu și-a neglijat inventivitatea, uite, ce grădină frumoasă au realizat călugării pe acest colțișor de stâncă. Chiar la intrarea în mănăstire, pe un
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în aceste locuri și totodată câtă frumusețe! Nu? Ca-n pădurile virgine, deși acolo este altă formă de relief și altă climă. Până la autocar am mai mers o bucată de drum pe jos, așa că am continuat să privim și să admirăm în același timp, locurile acelea deosebite. Coborând cu autocarul am zărit mănăstirea Russanu pe o stâncă înaltă și abruptă. Se crede că numele îi vine de la primul locuitor, pe nume Russanu, deoarece era originar din satul Rosana. Se spune că
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Mai trebuie să și mâncăm înainte de a pleca. Unde vom mânca? Cred că la restaurantul din fața vilei noastre, că ne este mai la îndemână. Ne-am dus la plajă. Tot ce făceam, făceam ca pentru ultima dată. ─ Uite Olimpul!îl admira fiică-mea ca și când l-ar fi văzut prima oară. Cât de maiestuos pare! De mâine nu-l vom mai vedea. Hai, în mare să ne mai răcorim, ca să ne piară melancolia. Este ultima zi când ne mai putem scălda în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude pompoase, nu s-a gândit nimenea să se îngrijească de casa părintească a poetului. În Franța sau în Germania nu s-ar fi întâmplat așa ceva. La Weimar, casele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stâncilor, norilor, stelelor; cel care, la moartea ființelor iubite, reușește să exprime stări sincere de consolare și tot el este acela care mângâie și consolează fetița care se află în femeie [...], micșorează pentru a putea vedea, mărește pentru a putea admira 33. Dar ce iese dintr-un asemenea joc de perspective intersectat aproape continuu cu lumea înconjurătoare atunci când scapără cremenea minții geniului? Ne-o spune "umilul" unei lumi ce nu mai este, "sărmanul" Dionis: ...și tot astfel, dacă închid un ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
opinează că "rafinat și în permanență sprijinit de bogate și alese lecturi, spiritul critic al d-nei Magda Ursache are darul de a-l scoate pe cititor din inerție și de a-l provoca la meditație și acte justițiare". Ion Adam admiră "tensiunea pamfletară, violența stilizată a verbului său vitriolant, dar și mai mult îi prețuiesc logica, puterea de a aduna într-un tablou întunecat, dar coerent, fețele haosului imediat, cu vârtoase rădăcini în trecut". A.D. Rachieru vede în cărțile Magdei Ursache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Câteva zile la rând, în vreme ce pacientul, în chiloței, era masat cu sârg, în camera de alături, o croitorească adusă tot de Tăutu scurta cu 1 cm. pantalonii lui Băieșu. Teribil de încântat, autorul cuplului renumit atunci, "Tanța și Costel" își admira cocoșește în oglindă creșterea cotidiană, în vreme ce confrații, după ușă, se prăpădeau de râs... În deceniu 6 al veacului trecut, cei care lucrau la revista "Cronica" erau renumiți pentru poantele (unele, de-a dreptul crude!) cu care-și păcăleau colegii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar cu prețul vieții participând la războaiele neamului ». Legată de veșnicia satului, cum îi sunt și predecesorii, glorificând-o, ca și cea care o admiră - Doamna Adriana - Doamna Marcela continuă ideea crezului său de loc pur sentimental : « Deși am plecat în lume, legătura cu locul de baștină s-a păstrat, așa se face că ne întâlnim, mulți părinți nu mai sunt, dar locurile copilăriei ne
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
oferit, mai ales tineretului cu largă inimă, o risipire de altruism intelectual a Doamnei pentru români. Cerem scuze cititorilor noștri dacă unele texte expuse din aduceri aminte nu corespund întru totul originalelor, dar la 90 de ani trecuți este de admirat ceea ce ni se dăruiește. Întâlnind-o, mărturisim, ne-am bucurat pentru că prezentându-i opiniile se confirmă susținerile noastre din volumul Românii așa cum sunt de Ion N. Oprea, Editura PIM, Iași, 2011, unde textieri de diferite profesii confirmă că bătrânețea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mă gândesc doar atât - nu cere omului ceea ce nu are. Bunul simț, recunoștința, iubirea, nu se cumpără din piață la cântar, nu-s mere-pere, sunt simțuri, ele se nasc în educația omului și chiar din rușine. Toți cititorii mi-au admirat micul meu articolaș din revista Formula AS, dar ai mei au tăcut, nu s-au bucurat. Păcat ! Rămân însă încântată că dumneavoastră cititorii ați reușit să-mi întăriți încrederea în mine, să-mi prelungiți viața. La cei 93 de ani
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
articolaș din revista Formula AS, dar ai mei au tăcut, nu s-au bucurat. Păcat ! Rămân însă încântată că dumneavoastră cititorii ați reușit să-mi întăriți încrederea în mine, să-mi prelungiți viața. La cei 93 de ani mai sunt admirată de tot ce fac. De cum mă îngrijesc, de ținuta pe care o am. O familie de ingineri din Oradea mi-a promis chiar că îmi va face o vizită. Multe persoane au venit să mă cunoască. Vă fac o mărturisire
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
i-a pregătit bunicuței o cameră la noi și mi-a dat mie sarcină să am cea mai mare grijă de bunicuța, dar și toți ai casei. Eu aveam vreo 10-11 anișori și-mi era tare dragă bunicuța mea, o admiram și respectam pentru că, deși greutățile vieții fuseseră atâtea, ea crescuse singurică șapte copii, ceea ce nu fusese ușor, iar toți frații, fetele, nurorile, o iubeau mult, mult. De tăicuțu nu mai spun, și toți copiii nu-i ieșeam din cuvânt, iar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sărutau. Au murit mulți războinici Cu tricoloru-n mână Ca să arate lumii-ntregi Că ei au făcut parte Din nația română. Așa că tricolorul ne reprezintă țara Și pe pământul țării, pe toate instituții Tricolorul înălțat, el fâlfâie în vânt, Și este admirat. Deci, tu românul nostru, Oriunde te vei duce Tu ia-ți și ticolorul, Și să fii atât de mândru Cu tricoloru-n mână, Că tu ne reprezinți și nația română. După care nu lipsea Limba noastră a lui Alexe Mateevici și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu făcea mai bine ca mine. Iar acum, dacă pot să-mi fac patul! Dar scap eu în curând și de grija asta! Vedeți ce-i bătrânețea? Dacă te duci pe stradă cu un copil sau la serviciu, toată lumea îl admiră, îl plac toți, cu un biet bătrân nu te mai poți afișa, rămâi singur, toți caută ceva, să le dai și oricât le-ai da tot nu le-ai dat, și te uiți că de-acum tu nu mai poți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și pe Constantin Noica, el cobora de la vilișoara dânsului, ne- a salutat și a plecat mai departe. Am discutat în doi multe, eram cazați la același hotel, și seara luam masa împreună. Eu eram bucuroasă că domnul Adrian Păunescu mă admira că învățasem cântecul așa de ușor. Nu știu dacă de-atunci port la mine una din poeziile frumoase scrise de Adrian Păunescu, mare poet, publicist, conducător de revistă și om politic, născut la 20 iulie 1943 în Copăceni, Basarabia, mort
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rău, abia pot să mai merg până la baie, nu-mi place să mănânc nimic, dar mă bucur că mă ajută capul și mâna. Citesc cărțile că nu mă satur, unele pagini de două-trei ori, că sunt foarte multe învățăminte. Admir munca dvs, destul de interesantă și desigur obositoare. Astfel, timpul trece mai plăcut și mai repede. Ni se trimitea o poezie scrisă de Ion Minulescu, 6 ianuarie 1881-11 aprilie 1944: De ce-ai plecat? De ce-ai plecat? Tu nu știai
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
la margine de râu, Ne pună-n-încăperea aceluiași sicriu; De-a-pururea aproape vei fi de sânul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu. Nu-ndrăznesc... De Iulia Hașdeu Mersul tău e de regină Chipu-ți e impunător. Pentru ce te-admir într-una Înțelegi tu prea ușor. De mi-ai fi tu suverană Și eu rege de ți-aș fi Pentru tine aș muri. Tricolorul De Ciprian Porumbescu Iar când, fraților, m-oi duce De la voi, ș-oi fi să mor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de la Suceava, își are o explicație. În anul trecut, 1973, o delegație a Crucii Roșii suedeze a fost într-o vizită la mănăstirile din Bucovina, unde, conducătorul acesteia, domnul Henrick Beer s-a declarat încântat, fericit c-a aflat și admirat salba de mănăstiri și, îndeosebi, Voronețul, "cea de-a opta minune a lumii" pentru care a promis să se revanșeze față de suceveni. Cum președinta Societății de Cruce Roșie, filiala Suceava, era colega mea de catedră, Elvira Gheorghiu, ea a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fie nimeni atât de sărac încât să fie obligat să se vândă altora, și nimeni atât de bogat încât să poată cumpăra și exploata semenii săi mi se părea ca și când aș putea să urc pe Himalaia, să văd și să admir Everestul civilizației umane. Fiindcă Suedia e una dintre puținele țări ale lumii care are un model de oferit. Da! Mi se părea o călătorie de vis, în paradis! Și unde mai pui că nu mai ieșisem niciodată nicăieri, în afara țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
istoria zbuciumată și complicată a acestei țări. După o experiență bogată, învolburată și-a găsit, oare, poporul suedez o anumită stabilitate, armonie, prosperitate, pace internă, înțelegere cu vecinii și celelalte popoare din comunitatea internațională? Ce voi putea vedea, înțelege și admira, oare, în cele 30 de zile ce mi-au fost hărăzite să șed pe pământul Suediei? În ce-a constat, în rezumat, istoria suedezilor? Informațiile arheologice coboară în antichitate, în urmă cu 10-12.000 de ani. Când calota de gheață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de-o grădină în acest colț de rai, tihnit, liniștit, romantic. Locuința lor de vară, Millesgärden, grădina lui Milles, a devenit, astfel, un atrăgător și tulburător popas turistic cu o dublă semnificație. Pe de o parte, aici poți intra și admira, în universul creației sale artistice, o salbă de statuete ușoare, abia fixate în stâncă, vrând parcă să zboare spre cer, simboluri umane, de o zveltețe și frumusețe aparte, chintesență a unor stiluri și influențe variate, încorporate de autor într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și compromisuri, suișuri și coborâșuri prin care-a trecut și el și țara. Dintre toate, însă, a revenit să le-aducă fălticinenilor o carte. E un simbol care rămâne și pentru azi și pentru mâine. Iar trecătorii, privindu-l, îi admiră și mantaua lungă, groasă și călduroasă, bună pentru orice iarnă geroasă. Îți mulțumesc, maestre Irimescu, pentru darurile tale generoase și frumoase! TRISTEȚEA BĂTRÂNULUI STRANSKY În blocul nostru, la scara C, la parter, într-o garsonieră, ședea un bătrân cărturar, refugiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pentru informațiile date despre revista ce apare la Fălticeni. Îi promite să-i ofere din cărțile ce-i lipsesc și să-i dea și autografele necesare. Apoi, în final, ca una ce-a vizitat Galeria Oamenilor de seamă și a admirat locul și rolul ce și l-au ocupat Lovineștii în acest muzeu unic în țară, încheie, parcă și în numele înaintașilor ei: "E foarte frumos ce faceți Dvs.! Un târg ca acesta al nostru, merită oameni ca Dvs. Vă urăm, Virgil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mintea și cu inima, nu mai puțin de 25 de personalități ale acestei familii, veritabilă dinastie care a dat țării scriitori, regizori, pianiști, violoniști, compozitori, istorici, profesori, inventatori, cântăreți, matematicieni, universitari, arhitecți, lingviști, chirurgi, bancheri. Franța contemporană a prețuit și admirat mesajul adânc al unei astfel de cărți și prin Ambasada sa din România, Ministerul Francez de Externe a finanțat tipărirea și răspândirea ei în spațiile ambelor țări de sorginte latină. Reconstituind istoria acestei familii, autorul a găsit printre Cazabani, înrudiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]