9,447 matches
-
Față-n palme mi-o ascund Și-n zadar mă chemi pe nume, Nu mai vreau să-ți mai răspund. În zadar întinzi spre mine Al placerilor pahar, Nu-l mai beau, că știu prea bine Că-i veninos și amar. Azi, cănd tu-mi arăți paharul Și mă chemi să mi-l oferi, Mi-amintesc de tot trecutul Din paharul cel de ieri. Ți-am gustat paharul bine, Dar amar a fost la fund, Orișicât mă chemi pe nume Nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
mai beau, că știu prea bine Că-i veninos și amar. Azi, cănd tu-mi arăți paharul Și mă chemi să mi-l oferi, Mi-amintesc de tot trecutul Din paharul cel de ieri. Ți-am gustat paharul bine, Dar amar a fost la fund, Orișicât mă chemi pe nume Nu mai vreau să-ți mai răspund, Am băut acum paharul Harului mântuitor, Lume, nu-ți mai beau amarul, Chiar de-ar trebui să mor. Culeasa la 19 februarie 1996 - Băile
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
lumină Era-ntristată până la mormânt. De multe ori, cu fața Lui căzută El se ruga cu lacrimi de nespus Să treacă Tatăl, să nu-I dea paharul Paharul suferinței lui Iisus! O, Ghetsimani, grădină rugăminții, în tine plânge Domnul cu amar El se îmbracă-n suferinței Și-și pregătește drumul spre calvar. O, Ghetsimani, grădină neuitata Tu ai văzut durerea lui Iisus Pe Iuda, cum L-a sărutat odată Pe Domnul strălucirilor de sus. O Ghetsimani, aș vrea să fiu în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Dorea să se potolească, Suflet Trist 2006 Și văzând că nu-nteleg, S-a lăsat că un Mielușel. Și-au pornit asupra Lui, Cu tot felul de minciuni, Acum să plătească, Ca să-l răstignească, Vazandu-l pe Cruce, Chinuindu-se amar, A strigat între tâlhari : -Mi-e sete de dreptate, Nu de urâte fapte ! Și multe minciuni s-au aflat, Și natura s-a-ntristat, De Mielul nevinovat. Astăzi lumea e grăbita, Nu le pasă ce se-ntâmplă, Mergi pe stadion, Acolo
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de a străluci, de a avea replică, de a fi el însuși. Iată de ce o carte recentă, care în alt moment mi-ar fi dat apă la moară și m-ar fi uns pe suflet, îmi lasă un gust foarte amar și mă îndeamnă să-mi amintesc ce a însemnat totuși Sartre pentru mine și generația mea cu câteva decenii în urmă. E vorba de o carte intitulată Une si douce occupation, de Gilbert Joseph, apărută la Albin Michel în septembrie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prezența cea mai tulburătoare este această prezență a morții, care trăiește în noi, pe care o mirosim, pe care o aspirăm din flori, din văzduh ; pe care o văd pe buzele iubitei mele, al cărei gust îl simt în gură amar”, Nu, p. 294), față de această realitate, ce derizorie, ce vană e „viața literară” cu ambițiile, gloriolele, rivalitățile ei publicitare, susceptibilitățile și narcisismele ei ! Un spirit lucid nu o poate privi decât sub specia farsei. Dincolo de circul acesta, rămâne ceea ce Lovinescu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dacă nu greșesc, poetul ajunsese septuagenar (poate un an-doi în plus ori în minus) ; poemul cu același titlu îl va fi scris nu cu mulți ani înainte. În tot cazul, poetul era acum la vârsta iluziilor spulberate ; în cazul său, amar și brutal spulberate, fără nici o putință de resemnare, „senină” sau nu ; se vede asta din gravitatea și vehemența poetului (a „discursului”, cum se zice azi și cum, aici, se și nimerește). El își păstrase până târziu o credință semeață și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
porcul, în ziua de „Ignat”. Fără carne proaspătă de porc Crăciunul nu mai era Crăciun. Vara se consuma și pește proaspăt prins cu plasa în apele râului. În satul Boarca nu era apă bună de băut. Apa din fântâni era amară, sărată și sălcie. Localnicii, în deosebi femeile și tineretul, aduceau apă cu cobilița de la o fântână din afara satului, singura cu apă bună de băut. Iarna pe viscol și vara pe ploi torențiale era foarte greu de adus apă de la acea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de carte, că a crezut că viața este mult mai ușoară. În urma lui au rămas zece copii, unii șoferi, alții muncitori agricoli, unii dintre ei cu deosebite calități, cu remarcabile îndemânări. Când stai de vorbă cu acești nefericiți crescuți în amară sărăcie, contrastul între condițiile mai mult decât modeste în care trăiesc și noblețea lor sufletească, seninătatea cu care întâmpină viitorul, delicatețea lor, frumusețea lor și fizică nu numai morală, te impresionează profund. Cei mai mulți dintre copii lui au învățat meserii. Unii
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Cât de jos este locul de unde a plecat, prin câte suferințe și umilințe a trecut; cât de greu a fost urcușul vieții sale; cât de cavalerește s-a purtat cu sudenții săi, cu câtă naturalețe „și-a muiat aripa-n amar”, plângând pentru părinții lui, suferind pentru suferințele celor din jur! Cât a suferit pentru drama Sabinei, fiica lui. Câte suferințe și mai ascunse- n sufletul său, atât de mult chinuit, atât de mult umulit! Prin cultura sa, prin capacitatea sa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
din spatele casei oarbă, singură. Nu m-a recunoscut. Am vrut să-i sărut mâna și m-a respins. Cu greu am reușit s-o fac să înțeleagă cine sunt. Până la urmă am reușit să descifrez pe chipul ei un zâmbet amar. Satul era pe ternimate. Casele erau puține și vechi, dărăpănate. Se programase desființarea satului Boarca. I-am vorbit despre recăpătarea vederii printr-o operație, dar a refuzar pe motiv că-i prea bătrână. O veche aducere aminte. Pe când eram preot
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
seamă, ci alergăm bolnavi după himere, după mere frumoase la vedere dar viermănoase, după frunze ruginite, după putreziciuni frumos împachetate ? Cum sacrificăm noi fondul fiind înșelați de formă ?. Cum disprețuim esența lucrurilor, de dragul aparențelor pentru ca apoi să plătim cu noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA.Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. În bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule nelocuite. În acest moment, sufletul meu pare a fi devenit o astfel de comoară peste care curge un râu năvalnic, amar și cu apă sărată de lacrimi fierbinți. Bucuriile, pacea, divinul pe care l-am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. Însoțit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
după câțiva pași s-a oprit spunând cu frică, cu durere, „mama, mama”. Am luat copilul în brațe dar n-a vrut să stea. Mi s-a părut că fetița a fost învățată să fugă de mine.!? Am vărsat lacrimi amare. Era numai soacră-mea acasă. Am lăsat scrisoarea și mi-am exprimat dorința să vorbesc cu Marta. Târziu, cu silă și cu milă, mi s-a încuviințat să vin după amiază la ora 4(16). Când am venit am bătut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
propriile lor puteri. N-am mai avut puterea să vorbesc cu cineva. Ce inimă și ce năzuințe mă aduseseră la Suceava și ce-am găsit!?!. Fără să spun nimănui nimic, am plecat către Râmnicelu, la părinți. Câtă durere, ce gânduri amare am purtat în tot lungul Moldovei, să nu le mai dea Dumnezeu nimănui. La miezul nopții am ajuns la Mărășești. Am sta în gară până la ora 4 dimineața. Este, după cât mă ajută memoria, singura noapte din viața mea în care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mereu, prin natura ei, poetică” (Novalis). În perioada de după moartea fulgerătoare a soțului meu, mă găseam într-un timp al așteptării, al acumulării creatoare. În vremea scrisorilor lui René, tot într-un timp al așteptării încordate, închisă într-un „ghetou” amar, trăind cu teama de a fi „vizitată” la domiciliu, de a întâlni moartea pe stradă: prin accident sau mutilare. Am tradus din franceză o parte din scrisorile lui René, 1975, încercând să transpun în românește un stil foarte viu, excelent
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
citesc într-o zi) trebuie să fie nu numai voluminos, dar și altfel decât altele, dat fiind obiceiul meu de atunci: a desena mai mult decât a scrie, a folosi primul alfabet al lumii pentru a face viața și mai amară persecutorilor mei. O singură frază-cod, un SOS, trebuia folosit în cazul cel mai dureros, fraza suna frumos: Bach se angajase bucuros la un drum lung, pe jos, pentru a-l auzi pe Buxtehude. Eram obligată să-i scriu lui René
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
opusă „culturii Coca-Cola” care ne-a invadat simțurile aici, în Vest. Apoi m-a invitat la dans, deși se știe că nu obișnuiește să danseze, și eu l-am refuzat, fiind angajată într-o discuție aprinsă despre Israel. Un sentiment amar mă cuprinde acum pentru acel „nu”, cât de neimportant ar fi fost el. Trebuie lăsat tot pentru dans, desen, rugăciune și mai ales pentru a trăi sentimente intense. Sobrietatea mea năvălește peste mine uneori, izolându-mă de bucuria prietenilor dragi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Întrerupere... 14 august dimineața! Ți-am scris în gând toată noaptea. O scrisoare foarte lungă, burdușită de repetiții, interjecții și adjective calificative. Asta mi-ar lua multe ore ca s-o recitesc. Dimineața m-am trezit cu un gust foarte amar în gură: am avut un vis curios! În acest vis, cenzurat la trezire, tu îmi repetai fără oprire în românește: am văzut în fiecare zi o primejdie și am căutat... Ce curios, sunt exact cuvintele pe care mi le-ai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mai serioasă decât în realitate, unde îmi pierd timpul pălăvrăgind cu prietenii la telefon sauîntâlnindu-i. Câinii sunt mai buni decât oamenii, obișnuia să spună Erik Satie, pisicile sunt mai valoroase decât femeile, cred aproape toți japonezii... Există adevăr în aceste amare reflecții - nevorbitoarele te lasă în pace, parcă încurajându-te la o mai mare concentrare. Este știut că artiștii iubesc aceste animale, poeții pisicile, prozatorii câinii. Jubileul Uniunii scriitorilor suedezi, la Stadshuset. Mare pompă cu regele și regina, și oaspeți din
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
deformată și brutală de atunci. Fugind din toate puterile ca să prind avionul pentru Constanța și București am trecut în revistă „geografia” dureroasă a locului, am văzut și auzit suflete gemând și corul robilor jelind nevinovăția lor. Mi-am făcut reproșuri amare că mă dusesem cu colegii scriitori în acel loc care pentru mine trebuia mereu să rămână un memento pentru tot ce poate născoci bruta umană în materie de suferință. Lacrimile, durerea și extrema disperare a poetului Ovidiu nu vor ameliora
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să i se scoată pielea de pe el ca pe o cămașă murdară. Servitorii și călăul sultanului, cei care trebuiau să execute ordinul stăpânului lor, sunt zguduiți de atâta cruzime. Tatăl băiatului, vizirul, vine la ei spunând că sultanul va regreta amar această decizie plină de cruzime și că ei vor plăti scump că au executat ordinul dat de sultan în stare de beție. Toți care au trăit și ei, măcar o dată în viață, nebunia iubirii sunt de acord cu vizirul, care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Mircea Cărtărescu Levantul, pe care l-am citit cu pasiune, jubilând de frumusețea limbii înviate, o limbă care inspiră și farmecă mult. Copiii vecinilor de deasupra apartamentului meu (pe care i-am răsfățat când au fost mici) îmi fac viața amară acum, zbenguindu-se ca pe câmp, exact când eu mă concentrez pentru scris. Tavanul tremură, amenințând să cadă peste mine. Nimic de făcut. Decât să-mi iau tălpășița la Centrul de Presă, unde existăvorbărie în toate limbile posibile, dar cel
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Nici un mijloc tehnic nu poate înlocui ceea ce oamenii trebuie să învețe încă din anii copilăriei: a-și respecta semenii, a învăța în fiecare zi cum să trăiască, evitând crimele de tot felul. Libertatea nu are gust de miere. Ea e amară și te face să-ți verși rinichii dacă nu există răspundere pentru toate impulsurile naturii tale, pentru tot ce faci, spui și scrii. Noiembrie L-am visat pe Cezar (Ivănescu), care-mi trimitea într-un coș frumos împletit mere și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Împleticindu-mă, am ajuns acasă. M-am aruncat cu fața în jos pe pat, în camera rece unde mirosea a șoareci și a fitil ars de la lampa de luminat cu sticla afumată. Am hohotit îndelung. În gură aveam un gust amar. Seara, după telejurnal, a sunat telefonul. Era instructorul de la C.C. al P.C.R. De la celălalt capăt al firului se auzea vocea sa plăcută și împăciuitoare: Nu-i nevoie să veniți mâine la județ. Am raportat primului secretar rezultatul anchetei. Lucrurile s-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]